3,545 matches
-
era drag să mai stea la povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu un cioban? Iaca așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
inedited, încărcate de simboluri. Românii de la MC Dean se bucură de respect și apreciere din partea conducerii și au, de fiecare dată, un momet special, tradițional românesc. DJ-ul ne pune muzică românească, iar noi cântam în limba maternă și facem hora. Povestea românilor de la MC Dean a început în urmă cu 8 ani, iar Ovidiu face parte din ea din 2006. Pentru mine este a treia participare. Am fost la petrecerea de Crăciun de la Muzeul Aerului și Saptiului în 2008 și
ANUL MEU 2010 de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344880_a_346209]
-
ascunde istorie, dacă o zgâlțâi, am început să citesc mult, și să ajung la locurile ecumenice, mai ales la Notre Dame, unde se țin comunicări foarte interesante, chiar dacă aparțin lumii catolice. Așa am ajuns, încet - încet, să intru într-o horă din care m-am ales cu aceste cunoștințe în ceea ce privește religia. Pe de altă parte, referitor la turismul laic, mi-a plăcut geografia, iar îmreună cu băie ții mei am învățat și despre țară. În ceea ce privește cultura pe tărâm istoric, baza o
CULTURA PRIN TURISM IN TARA SFANTA, DE VORBA CU INGINER VICTOR CAMIL de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344938_a_346267]
-
mielul fără vină-n primăvară, Iar piatra, ce pe apă se tot duce, Mă doare ca și roata de la moară ; Mă doare brazda, lama de la plug Și poarta ce prin daltă se ridică, Mă doare carul, boii de la jug Și hora-n fiecare duminică ; Mai fă o dată, Doamne, ce-ai făcut, Înalță-mi Soarele din nou peste colină Și prispa casei unde m-am născut, Prin flori de zarzăr umple-o de lumină, O zi mai dă-mi să scap de
DOR (DIN DEPARTARI) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344991_a_346320]
-
Fagarasului încât dorul sau pălește în fața furtunilor și luna, soarele, marea săruta inima acestui pământ enigmatic. Casă a sufletului meu sunt Carpații fascinanți, în care mă descopăr în alte și alte forme, ce capătă, de fiecare dată, noi valente. Cu horele istoriilor apuse, cu pământul împovărat de lacrimi, de sclipirea picurilor de viață și-a fulgilor de nea, de vers și joc, Carpații românești reprezintă pentru mine, locul în care pun luminii zăvor și în care îmi așez trăirile și gândurile
MOMENTE DE RELAXARE IN MUNTII FAGARAS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345776_a_347105]
-
ca o fată să aibă atâtea prăpăstii armonioase!? Sânii Floricăi pun în balanță iadul și raiul oricărui privitor. Fermitate și picaj! Aripi gata de înălțare și mere ale păcatului de-a pururea originar! Ce amețitor saltă când se prinde în horă la vreo sărbătoare : și cerul îi face loc ! Ochii băiatului păreau suspendați între două lumi : o lume prinsă în hora timpului și o singurătatea ce le devora celor doi tineri prezența! Viorica , cealaltă vecină a lui Dio, e c-un
DEŞERTUL DE CATIFEA (24) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345846_a_347175]
-
picaj! Aripi gata de înălțare și mere ale păcatului de-a pururea originar! Ce amețitor saltă când se prinde în horă la vreo sărbătoare : și cerul îi face loc ! Ochii băiatului păreau suspendați între două lumi : o lume prinsă în hora timpului și o singurătatea ce le devora celor doi tineri prezența! Viorica , cealaltă vecină a lui Dio, e c-un an mai mică. Însă e mai dolofană ș-i place la fel de mult hora și să petreacă de câte ori are ocazia! Costel
DEŞERTUL DE CATIFEA (24) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345846_a_347175]
-
între două lumi : o lume prinsă în hora timpului și o singurătatea ce le devora celor doi tineri prezența! Viorica , cealaltă vecină a lui Dio, e c-un an mai mică. Însă e mai dolofană ș-i place la fel de mult hora și să petreacă de câte ori are ocazia! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (24) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DEŞERTUL DE CATIFEA (24) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345846_a_347175]
-
entuziasmat de frumusețea clădirilor care-i apăreau mereu în față, lăsă-n urmă linia tramvaiului, apropiindu-se de o clădire imensă, cu turnuri și geamuri multe, dinspre care se auzea un cântec de clopote, cunoscut lui de la școala de acasă, “Hora Unirii“. Încântarea produsă de vederea ,,Palatului Culturii” îi fu sporită apoi de imaginea ,,Teatrului Național” și-a multor altor clădiri. Însă, încet-încet, sentimentul de care era cuprins, lăsa pe nesimțite locul îngrijorării, odată cu lăsarea întunericului. Unde avea să doarmă la
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
ridice ochii asupra mea. Nu mi-a trecut pân cap că o să mă privească senin și drăgăstos, fără să-i pese dă prăpastia care ne despărțea. Nu știam ce să zic dă privirea aia insistentă, dă dansurile înfocate dă la horă, dă bucuria ei când să afla aproape dă mine (...) Când a apărut Floarea, proaspătă, firavă și stingheră, era cu doi ani mai tânără dăcât Filița, am fost sigur că bogătana o să să dea la o parte și o să ne lase
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
tale. Un semn al înfrângerii tale. Lașitatea și necinstea sunt nonvalori, și, crede-mă, sunt mulți, foarte mulți, care din invidie personală sau profesională te-ar vrea distrusă. Știi cum se spune în credința populară, cum că ,,o dată intrată în horă, joci după muzică". Din acest moment, - ,,o dată intrată în horă" fiind - va trebui să ne demonstrezi că ești o luptătoare și o biruitoare. Va trebui, în primul rând să le arați părinților care te-au crescut în cinste și omenie
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
nonvalori, și, crede-mă, sunt mulți, foarte mulți, care din invidie personală sau profesională te-ar vrea distrusă. Știi cum se spune în credința populară, cum că ,,o dată intrată în horă, joci după muzică". Din acest moment, - ,,o dată intrată în horă" fiind - va trebui să ne demonstrezi că ești o luptătoare și o biruitoare. Va trebui, în primul rând să le arați părinților care te-au crescut în cinste și omenie, că ești o luptătoare și mereu o învingătoare. Să știi
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
851 din 30 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Treaptă Se clatină distanța. La sfat, mă cheamă spinii. Te șuieră trecutul. Ne înfloresc mălinii. Mă-mprăștie pe frunze culoarea răvășită, Te iartă și te-ascunde privirea mea... rănită. Ne prind în horă vremuri cu oști pe răni, călare. Ard veșnicii smintite, ne pică la picioare. Mă cerne peste nouri tristețea, mistuirea... Zâmbești și cât mai semeni... cât semeni cu iubirea! Dar totul: spini, culoare, mălini și răni și frunze Mă șuieră în
TREAPTĂ de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346004_a_347333]
-
Legat de interpretarea motivului decorativ mâna ca simbol solar, Romulus Vulcănescu face precizarea în lucrarea sa monumentală Mitologie Română , că la unele nunți din zonele de munte se aprindeau ruguri la casa miresii, în jurul cărora nuntașii încingeau un preludiu de hora miresei 7, carevine în sprijinul ipotezei noastre că acest ciupag a fost conceput pentru o ținută de sărbătoare, de mare solemnitate. Astfel, prezentarea ciupagului de la Broșteni cu elementul său ornamental dominant de origine antropomorfă - mâna detașată, de înaltă specificitate omenească
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
inimă că a fost un adevărat succes, un amestec de emoție, inocență, cultură, educație, tradiție și valoare. Chiar dacă vremea a fost un pic rece, zâmbetele ce luminau chipurile celor prezenți în sală, au încălzit atmosfera împrăștiind bună dispoziție din belșug. Hora cea mare ce s-a încins în finalul acestei activități a strecurat în inimi dorința de a revedea astfel de momente, amintindu-ne încă o dată cât farmec ascund tradițiile noastre românești. Felicitări organizatorilor acestui proiect educațional, care, prin activitățile ce
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
popa nu știa, zicea bunica, Dar totul se făcea cu rânduială Și toate le-așezau la locul lor, Știau bătrânii bine, fără școală, Cum să-L primim pe-al lumii Salvator ... În miez de noapte, satu-n așteptare, Biserica-ntr-o horă o strângea, Lumini se arătau pe la altare, Isus, Cristosul nostru, învia, Ne întorceam cu paște și lumină, Bunica ne dădea miel din cuptor, Iar ouăle-așteptau pe masa plină Sfințite într-al nostru tricolor, Iar la amiezi, pe luncă ne-ntâlneam
POEZIE DE PAŞTI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347822_a_349151]
-
Trifann-a călcat pe la cenacluri și nici la diverse sindrofii literare, el studiind engleză, franceză, spaniolă, italiană, suedeză și... petrol, gaze, literatură, feminism, colecții, muzee, afaceri. El creează scene lirice, filmice, îndrăznețe, aparent nelogice, paradoxale, triste, viziuni poetice. DANSEAZĂ CUVINTELE-N HORĂ!/ SE DESPART ȘI JOACĂ DIN NOU/ ȘI JOACĂ MAI BINE DE-O ORĂ... „E vorba despre...corp, dar nu mă lasă un amar pustiu ce mă-nnegrește a corb...tu, biete corp...miroși a colb”. Și integral RUGĂ CUVÂNTULUI: Mai
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
cu ocazia serbării; de undeva din bătrânii codri ai lui Dragoș răsunase un corn prelung ca o chemare din alt timp, soarele scăpătase, se lăsase seara cu miresmele ei peste toată Valea Putnei și jos, în fața mânăstirii se-ncinsese o horă mare în care se prinseseră fete și flăcăi în frumoase costume naționale din toate ținuturile locuite de români. Cântau vestiții lăutari ai Sucevei, era veselie peste tot, de la moșneag până la țâncii care se hârjoneau pe lângă maicile lor. Deodată încep să
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
omului ca o pană de vultur cuvânt zborul așterne trup de poartă deschisă în gândirea fără limite ca un grafic construit de un copil când râde mișcarea carului rămâne pasăre închisă în colivia așteptărilor mereu amânat finalul dansează cu umbrele hora e ovală în aprilie adorm furtunile primăvara lasă chipul mărului în înflorire cântec plin deplin într-o pană de vultur pui ca un punct pe circumferința primului cerc înscris în jocul sferei în roata carului ca o pană de vultur
JOC DE-A VIAŢA PRIN OM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347867_a_349196]
-
semnături, suntem descalificați în a mai avea pretenții numerice (statistice) și a dialoga de pe poziții majoritare cu ceilalți, indiferent de interlocutori. Ar însemna o lovitură de imagine extrem de gravă asupra acțiunii ortodoxe, oricare ar fi aceasta. Ne-am băgat în horă, trebuie să jucăm! Altminteri, vom fi eternii înbufnați de pe margine, veșnic nemulțumiți, perpetuu frustrați ... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Iulian Capsali ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul IV, 19 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stelian
IULIAN CAPSALI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347910_a_349239]
-
voi ca să priviți în zare, cu ultimul bărbat gondolier. lăsați în urmă umbrele de ieri, urcați-vă-n gondola de paradă, e visul drag al dulcii primăveri, să ascultați o tristă serenadă. să ne visăm în veacul cel uitat, în hora măștilor de carnaval, în timpul unui bal- mascat, plutind ca-n vis din val în val. respiră noaptea sus pe cer prin porumbei bătuți de valuri, se-aud gondolieri cum pier, legând gondolele la maluri. gondola albă trece pe Canale, e
„ RANĂ” ŞI „VENEŢII DE VÂNZARE” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347971_a_349300]
-
golul ce-a rămas: Trăzni-v-ar să vă trăznească Mămăliga românească! epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile * Tândală: Care sunt ochelarii preferați de politicienii români, Păcală? Păcală: După ultimele evenimente, sigur, ochelarii de cal! replici din Brașovisme de Costel Zăgan Hora unirii de unul singur Hai să dăm mână cu mână am cântat nu prea demult și de-atunci limba română plânge și eu n-o ascult Am cântat nu prea demult hei deșteaptă-te române iarba rea însă n-am
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
cuprinde nu numai sufletul poetului, ci și natura care-l ocrotește. De altfel dragostea la Eminescu în toate poeziile lui se desfășoară în „marea carte a naturii”, în codru mai ales. Bunica lui Mihai spunea că băiatul „ sta pi la horă și să-ndemna la gioacă”. Se știu puține lucruri despre acestă fată. Să fie fata din „Mortua est”? E greu de spus. Dar poetul, după moartea ei „Am sfărâmat arfa-și a mea cântare/ S-a înăsprit, s-a adâncit
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
cuprinde lumea din priviri și o „alintă” la pieptul lui, este cel care simte infinitul universului, care vede frumusețea și slava dumnezeirii, care simte sărutarea pistei ca un liman de liniște și fericire. El, omul acesta care se prinde în horă cu norii care-l însoțesc, care stă la masa rotundă a cavalerilor aerului și soarbe din pocalul nemuririi când soarta îi întinde paharul, care simte și trăiește clipele veșniciei, nu-și cunoaște măreția. În istoria Aviației Militare și a Aeronauticii
ESCADRILA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347312_a_348641]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > SĂRBĂTOARE: ZIUA UNIRII Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Hora unirii de unul singur Hai să dăm mână cu mână am cântat nu prea demult și de-atunci limba română plânge și eu n-o ascult Am cântat nu prea demult hei deșteaptă-te române iarba rea însă n-am
ZIUA UNIRII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347349_a_348678]