4,284 matches
-
bănesc al negustorului Donciul din Movilău (Podolia) a fost construită o biserică de piatră cu hramul Sfintei Treimi, în stil moldovenesc. Acest fapt a fost consemnat, în limba slavonă, într-o pisanie care s-a păstrat pînă în prezent : În numele hramului Prea Sfintei Treimi și al Sfîntului Nicolae, acest templu e clădit în zilele slăvitului domn Grigore Alexandru Ghica Vodă și cu binecuvîntarea preasfințitului Chir Inochentie, episcopul Hușilor, cu stăruința și îngrijirea fericitului ctitor Simion Donciul, negustor din Movilău, pe moșia
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli" din Sânbenedic, județul Alba, datează din anul 1775 . Are hramul „Sfinții Arhangheli”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Edificiul a fost terminat în primăvara anului 1775. În mai 1837 i se aduc importante intervenții arhitecturale. Este singura biserică din Sânbenedic cocepută cu clopotniță (construcție
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
, cu hramul „"Cuvioasa Paraschiva"” din parohia Pianu de Sus, comuna Pianu, județul Alba, datează din anul 1761, menționat în inscripția cu litere chirilice pe grinda care desparte altarul de naos. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice, . Se presupune, după informațiile oamenilor bătrâni
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
existat cu 102 ani înainte de prima atestare”. Oricare i-ar fi destinul, dacă oamenii mai stau pe loc și nu-l părăsesc, dacă își mai cresc fii și fiiicele, satul își continuă existența și are viitor. Biserica din Colonița are Hramul „Nașterea Maicii Domnului” sau „Sfânta Maria Mică”, cum este numită în popor, care se sărbătorește anual la 21 septembrie. Această biserică îi primește pe creștinii ortodocși în lăcașul său sfânt din 1909 și are o poveste bogată și interesantă. În
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
Petru I la Alexandru al III-lea, cu excepția lui Petru al II-lea și a lui Ivan al VI-lea. Rămășițele pământești ale țarului Nicolae al II-lea, familiei și servitorilor săi au fost îngropate acolo, în capela laterală cu hramul Sf. Ecaterina, pe 17 iulie 1998, la 80 de ani de la moartea lor. Spre sfârșitul anului 2006, rămășițele pământești ale țarinei Maria Feodorovna au fost aduse de la Catedrala Roskilde din apropierea Copenhagăi și reînhumate alături de soțul ei, Alexandru al III-lea
Fortăreața Petru și Pavel () [Corola-website/Science/337604_a_338933]
-
Biserică a durat până în anul 1805 după care fiul acestuia Preotul Vierseanu a construit între anii 1886-1890 o altă, din lemn, acoperită cu sita, actualmente cu tablă, Biserica din satul Rogojina, o biserică fără turla, în formă de corabie, cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ca simbol al drumului sinuos pe meleaguri străine, aproape, dar departe de ținuturile strămoșilor din Țară Zarandului. Preotul Constantin Vierseanu a avut un fiu care a luat numele de Paralescu C Constantin și
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
împărțită astfel: sârbi (1.642 locuitori-63.96%), români (27.46%), romi (1.36%), etc. la recensământul iugoslav din 1921, românii erau încă majoritari. Autoritățile sârbe intenționează să colonizeze aici țigani de la periferia Belgradului. Școala cu patru clase. Biserică ortodoxă cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elenă", ridicată în anul 1930.
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
și una din 1740-1741 aflată în grădina lui Bucur Sârbescu. În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfânta Filofteia” (1896-1902) din Bădești; biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea) din Gănești; primăria (1920); și școala veche (1909), ambele din Pietroșani; biserica „Sfânta Treime” (1795) și cula Drugănescu cu
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Profitând de situația de libertate religioasă, IPS Vlasie a îmbogățit zestrea lăsată moștenire de mitropoliții care au păstorit Biserica înaintea sa. Astfel, la Mănăstirea Slătioara s-a început construirea unei impunătoare catedrale, cu hramul "Duminica Pogorârii Sf. Duh”, care în prezent are turnurile terminate și se lucrează la acoperiș. Au fost construite biserici ortodoxe de stil vechi în numeroase localități din România (în special în Moldova). În prezent, cu toate eforturile făcute de liderii
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
, comuna Ponoarele, județul Mehedinți, a fost construită în 1766 . Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată și sfințită în anul 1851 pe ruinele altei biserici. Se spune că prima biserică a fost ridicată de călugărul Nicodim. După Catagrafia
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
temelii, ceea ce explică controversele legate de anul construirii ei. Biserica este contruită din lemn de stejar, tip navă cu turla clopotniță. Pridvorul este sprijinit pe stâlpi de lemn legați între ei în arce frânte. Pe fațadă se află icoana de hram. Cea mai veche icoană din biserică se află în pronaos și îl reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul ținând în mână o cupă și sub ea un papirus pe care este scris: „pocăiți-vă că s-a apropiat înperăția ceriuriloru”. Este
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
se află în satul Dămțeni din localitatea Berbești, județul Vâlcea și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Vechimea ei nu este cunoscută doar momentul refacerii ei în forma actuală, prin pisania de la 1847. Se distinge prin pictura interioară și exterioară de la 1847, îndeosebi prin ampla desfășurare a scenei "„judecății de apoi”" din jurul intrării, în pridvor
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
de șoția și fiul lui, în dreapta ușii de la intrare. Un moment critic din existența acestui lăcaș este surprins de pisania din tindă, peste intrare, din care aflăm că: "„Această Sf[ântă] și D[umn]zăiască biserică ce se prăznuește cu hramul Cuvioasa Paraschiva din satul Dămțeni, fiind aprobată spre dărâmare, a fost scoasă din ruină de către preotul Iosif Bălteanu paroh, cu toți fii săi duhovnicești din Turcești, județul Vâlcea spre veșnica pomenire, între anii 1913-1922. 30 august 1922”". Starea critică în
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
fiind proprietate a vistiernicului de Suceava, Nicolae Drăgan. Pe moșia Drăgăneștilor au apărut ulterior mai multe sate, printre care: Rădoaia, Izvoare (Drăgăneștii-Noi), Sacarovka, Nikolaevka, Kirilovka, Valea-Rădoii, Valea-Norocului (Glückstal, colonie germană) ș.a. Datorită rezistenței opuse de săteni regimului comunist, biserica cu hramul Sf. Nicolae nu și-a închis ușile nici în timpul prigoanei antibisericești. În sat deasemenea s-a păstrat, chiar și în timpul U.R.S.S., tradiția târgului la Podul cel Mare la care vin țăranii din întreaga regiune. Conform unor estimări, în 1998
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
unor datorii, printre jurători este și „din Piscuri, Grozav”. Satul Piscuri este atestat documentar în anul 1601.Începând cu anul 1750 numărul locuitorilor satului a crescut aceștia migrând din Transilvania de sub stăpânirea austro-ungară. În satul Strâmba Jiu,Biserica veche cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, este atestata că existând din anul 1870, când a fost cumpărată de credincioșii din sat împreună cu primarul Bala Lădaru de la meșterii tâmplari din satul Piscuri , având aceeași formă constructivă că actuala biserică din lemn din
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
și Gavril, este atestata că existând din anul 1870, când a fost cumpărată de credincioșii din sat împreună cu primarul Bala Lădaru de la meșterii tâmplari din satul Piscuri , având aceeași formă constructivă că actuala biserică din lemn din satul Piscuri cu hramul Sf.Paraschiva. De la 1871, până în anul 1900, în curtea ei a fost cimitir, fiind de fapt delimitat din anul 1864. Biserică este construită din lemn, pe o temelie din cărămidă având o lungime de aproximativ 10 m, lățime 4-5 m
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
enumeram pe Piscureanu Ștefan,Piscureanu Gheorghe,Grigorie Constantin,Constantin Constantinescu, Ion Pârvu,Constantin Cinca iar locuitorii Grigorie Bratu și Bubuiocu ion au fost condamnați la moarte și executați prin împușcare. Luptele au luat sfârșit în curtea bisericii din lemn cu hramul Sf. Parascheva, construită în perioada anilor 1800 și strămutata în anul 1850 de când ființează ca parohie în același loc, fiind renovată în anul 1877 de ctitorii Gheorghe și Dumitru Piscureanu. Numai intervenția hotărâtă a ministrului de interne Teohari Georgescu , care
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
, comuna Căpușu Mare, județul Cluj, datează din perioada 1720-1730. Are hramul "„Sfinții Trei Ierarhi”" . Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Straja, localitate menționată documentar din anul 1219 (Gnezted), păstrează un interesant monument istoric, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, construită la îneputul sec. al XVIII
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
Biserica cnezilor Cândea se află la marginea satului hunedorean Suseni. A fost ridicată în secolul XIV și este monument istoric de importanță națională, . Are hramul „Duminica Tuturor Sfinților”. În extremitatea sudică a ultimei așezări de pe valea Râușorului, satul Suseni (comuna Râu de Mori), pe un pinten stâncos al Munților Retezat se înalță și astăzi ruinele celei mai mari cetăți cneziale din Transilvania, cetatea Colțului, leagăn
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
patronii reformați, ipoteză confirmată, în acest caz, de o tradiție locală. Aflată în paragină, biserica a fost transformată în perioada comunistă în grajd pentru animale. În anul 1994, tradiția monahală a fost reînviată, noul așezământ, închinat „Duminicii Tuturor Sfinților” - vechiul hram a rămas până astăzi necunoscut -, având în prezent statutul de schit.
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din Ciurbești a fost construită în anul 1806 în satul Ciurbești din comuna Miroslava (județul Iași). La biserică se poate ajunge de pe DN 24, făcând din satul Horpaz la dreapta pe un drum județean care duce în satul
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
pantă spre cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În anul 1806 , la marginea nordică a satului Ciurbești (din apropierea Iașului), a fost construită o biserică de bârne cu hramul "Sf. Nicolae", pentru a sluji ca biserică de cimitir. La acel moment, satul Ciurbești se afla în stăpânirea Mănăstirii Bârnova. Documentele de arhivă menționeză că în anul 1841 starea bisericii era "„de amnari și lipită, n-are cele trebuitoare, numai
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
este un așezământ monahal aflat în localitatea cu același nume din județul Mehedinți, în imediata apropiere a municipiului Drobeta Turnu-Severin, la o distanță de doar trei kilometri. Biserica mănăstirii Cerneți, având hramul „Sfânta Treime”, figurează pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Prima mențiune a acestei localități este din 27 august 1571; pentru o vreme a fost centrul politico-administrativ al județului Mehedinți, devenită târg, apoi oraș, până în jurul anului 1833
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
a fost trecută în patrimoniul muzeului Porțile de Fier, moment în care obiectele de cult au fost duse în depozitul muzeului. Pisania bisericii, aflată în pronaos, are următorul cuprins: „Această sfântă și dumnezeiască biserică unde se cinstește și se prăznuiește hramul nedespărțitei Sfinte Troițe, s-a început din temelie de vejnicul întru pomenire D(o)mnul nostru Io Ghica Voievod și s-au săvârșit de Înălțatul D(o)mnului nostru Io Grigore Ghica Voevod la leatu 7171, iar acum în zilele
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
cu cheltuiala bisericii, episcop fiind iubitorul de H(risto)s părintele nostru Neofitu, iar egumen alu Sfintei Monastiri Tizemni Neofit, în anul mântuirii 1827 august; epitrop și ostenitoriu au fost Ștefan Jian la această impodobire”. Mănăstirea din satul Cerneți, cu hramul „Sfânta Treime" și „Cuvioasa Mare Muceniță Anastasia Romana", a fost reactivată ca mănăstire de maici în urma ședinței de lucru a Consiliului Eparhial al Episcopiei Severinului și Strehaiei, din data 16 decembrie 2004. Stareța mănăstirii este Monahia Murgilă Grigoria . Biserica veche
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]