11,663 matches
-
care se acordă serviciile sociale; exercita controlul furnizării serviciilor sociale; identifica sursele de finanțare interne și externe destinate dezvoltării și diversificării serviciilor sociale. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a dezvolta și a diversifica gamă serviciilor sociale în funcție de nevoile identificate, numărul potențialilor beneficiari, complexitatea situațiilor de dificultate, gradul de risc social. În realizarea obiectivelor proprii, autoritățile administrației publice locale au obligația de a implica comunitatea în identificarea, prevenirea și soluționarea la nivel local a problemelor sociale.. Autoritățile administrației publice locale
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
a preveni sau de a limita situațiile de dificultate care pot conduce la marginalizare și excludere socială. B) Servicii sociale specializate au drept scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacităților persoanei de a depăși sau de a face față nevoilor sociale identificate. 4.2. 2. Repere legislative În țara noastră, legislația cu privire la protecția și asistența persoanelor aflate în dificultate respectă în totalitate prevederile actelor de drept internațional emise în sprijinul acestor persoane și, în același timp, oferă posibilitatea persoanelor cu handicap să
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Serviciului de Probațiune În conformitate cu: Codul Penal, Codul de Procedură Penală, O.G.nr.92/2000,aprobată prin Legea nr.129/2002, HG 1239/2000, Legea 211/2004, Legea 272/2004, Legea 275/2006 Beneficiari Direcți Activități ale Serviciului de Probațiune Nevoi identificate învinuiți și inculpați cu precădere minori și tineri, care au săvârșit o infracțiune Întocmirea referatelor de evaluare presentențiale,la cererea instanței de judecată sau a organelor de urmărire penală (referatele sunt obligatorii pentru toți minorii care au săvârșit o infracțiune
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
care se intervine: Individ Familie Comunitate (puteți alege una sau mai multe niveluri de intervenție în funcție de caz) 2. Obiective a. pe termen scurt b. pe termen lung 3. Identificarea resurselor c. umane d. financiare 4. Strategii de intervenție În funcție de problemele identificate stabiliți și obiectivele, strategiile de intervenție pentru fiecare caz.... 5. Încheierea intervenției Clientul x a fost : 6. Evaluarea intervenției rezolvarea problemei continuarea intervenției (bifați una din variante) ANEXĂ 23 MODEL DE REFERAT DE EVALUARE I. Introducere Nume și prenume inculpat
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Introducere Numele și prenumele persoanei condamnate / minorului: Dată și locul nașterii Infracțiunea săvârșită: Nr. hotărârii instanței Durată supravegherii: Numele și prenumele consilierului de probațiune: Sancțiunea aplicată persoanei condamnate / minorului: Măsurile și/ sau obligațiile impuse de instanța: ÎI. Nevoile sau problemele identificate ale persoanei condamnate/ minorului: III. Riscul săvârșirii din nou a unor infracțiuni/ riscul de a pune în pericol siguranța publică: IV. Descrierea activității, a locului de executare și a programului de lucru, în cazul minorului obligat la prestarea unei activități
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
menționate în prezența fișa, Semnătura Întocmit, ANEXĂ 27 MODEL DE PLAN DE ASISTENȚĂ ȘI CONSILIERE Numele și prenumele persoanei asistate și consiliate: Dată cererii de asistență și consiliere: Dată realizări planului de asistență și consiliere: Consilier responsabil de caz: Probleme identificate: Obiective Demersurile planificate pentru atingerea obiectivelor Perioadă de timp estimată pentru soluționare Resurse valorificate în procesul de asistență și consiliere ANEXĂ 28 FIȘA STANDARD INIȚIALĂ DE PROIECT 1. Numele proiectului 2. Scopul proiectului obiectiv din Planul Național de Acțiune / Strategia
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
mediator Materiale: logistică Lista de locuri de muncă pentru femei oferite de site-urile internet Mediatorul consulta site-urile de internet specializate în oferirea de locuri de muncă și selectează posturile adecvate pentru beneficiarii centrului. 5. Centralizarea locurilor de muncă identificate Umane: mediator Materiale: logistică Baza de date cu locurile de muncă vacante Mediatorul realizează un tabel centralizator cu locurile de muncă pe baza informațiilor strânse din cele trei surse. Tabelul este reactualizat zilnic. 4. Obținerea de informații suplimentare pentru posturile
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
baza informațiilor strânse din cele trei surse. Tabelul este reactualizat zilnic. 4. Obținerea de informații suplimentare pentru posturile disponibile Umane: mediator, agenți economici Materiale: logistică Profilul posturilor vacante Mediatorul contactează telefonic agenții economici pentru a completa informațiile despre posturile vacante identificate. ANEXĂ 34 PROCEDURA DE SELECȚIE PROFESIONALĂ Obiectiv: Identificarea persoanei care corespunde cerințelor postului vacant Persoană responsabilă: Consilierul Etape Resurse Rezultate Metodologie 1. Analiza postului vacant Umane: consilierul Materiale: informații de la angajator Fișa postului Consilierul obține toate informațiile necesare pentru întocmirea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
sarcinii: măsura în care postul are un impact substanțial asupra celorlalți din interiorul organizației sau asupra mediului extern; 2. identitatea sarcinii: gradul în care postul solicită realizarea unui "întreg", realizarea unei sarcini de la început la sfârșit cu rezultate ușor de identificat (vizibile); 3. varietatea abilităților: măsura în care un post implică activități variate ce solicită folosirea unor abilități diferite; 4. autonomia: măsura în care postul oferă libertatea de acțiune, independența și posibilitatea de a programa munca și a determina procedurile de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
potențialul, punctele tari, precum și punctele slabe. Sistemul trebuie să se sprijine pe elementele puternice și trebuie să se ferească de eventualele probleme care ar putea fi create de elementele sale slabe. De asemenea, în baza aceluiași criteriu, elementele slabe, odată identificate, trebuie în-tărite constant și permanent, pentru ca acestea să devină, la rîndul lor, elemente tari și să ajute, prin aportul lor, sistemul. Există și cazuri în care aceste elemente slabe necesită prea mult efort din partea întregului sistem, pentru a se întări
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
sinteza; 2. Planificarea propriu-zisă; 3. Punerea în practică; 4. Controlul succesului. Respectarea acestor etape asigură buna desfășurare a acțiunilor sistemului. Există, totuși, situații în care pot apărea anumite probleme de comunicare, datorită cărora sistemul să aibă pierderi. Ele trebuie imediat identificate și, pe cît posibil, rezolvate. Pentru a le putea identifica se recomandă un plan, care să cuprindă trei pași mari: 1. Strîngerea cît mai multor informații despre propriul sistem. 2. Sinteza și pregătirea grupelor de informații pentru analiză. 3. Evaluarea
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
din inițiativa unei persoane bine cunoscute și care, chiar de la începutul lor, au avut un caracter revoluționar, nu au luat naștere, nici nu s-au dezvoltat într-un gol ideologic și liturgic, ci reluând motive a căror origine este clar identificată. Astfel, două dintre tradițiile Bibliei ebraice, „elohistă” și „sacerdotală” (Soggin 1987, capp. 8 și 10) sunt de acord că revelarea Numelui divin a avut loc atunci când Moise s-a întâlnit cu Dumnezeu la tufișul arzând (Ex 3; 6); tradiția „jahwistă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
continuă prin refacerea contextului, a spațiului de referință în care obiectul a funcționat. (M.C. O'Neill ICOM, 1998)35. Este o experiență unică și foarte greu de intrepretat: remarcăm din nou criticile care au fost aduse muzeelor tradiționale, acestea fiind identificate ca spații de falsificare a mesajului, obiectele fiind prezentate separat de cadrul matrice. O atitudine similară raportată la fondul unor muzee constituite recent, care punînd problema contextualizării au clivat la polul opus, prin "artificializare și cosmetizare". În ambele cazuri se
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Mediul de afaceri; 4. Tehnologii de inovare și informare; 5. Sănătate; 6. Corupție; 7. Eficiența colectării impozitelor. Aceste domenii joacă un rol vital în formarea politicii economice a oricărei țări, in viitorul apropiat. Cele 7 domenii prioritare ale politicilor structurale identificate mai sus, împreună cu cerințele dezvoltării sustenabile, formează o bază pentru selecția indicatorilor potriviți în ceea ce privește evaluarea și monitorizarea progresului politicilor structurale, în această situație fiind folosiți doar indicatorii, ce sunt comparabili la nivel internațional. A. Sistemul educațional Capitalul uman de înaltă
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
a confesorului) în relația cu Dumnezeu. Diferiți autori afirmă că această criză are o caracteristică dublă - cantitativă și calitativă -, observând atât o slabă frecvență în participarea la sacramentul reconcilierii, cât și o atitudine precară în momentul celebrării aceluiași sacrament. Dificultățile identificate se datorează însă și unor aspecte specifice, ce privesc în mod direct reconcilierea sacramentală, astfel: a) apare o nouă manieră de a privi anumite probleme morale legate de sexualitate și de viață. Știind complicațiile unor păcate legate de aceste aspecte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
specifice ale conceptului în cadrul unui eșantion de 89 de consilieri specializați pe stres traumatic. Autorii au operaționalizat stresul traumatic secundar prin nivelul de distres raportat și simptomatologia specifică stresului posttraumatic. Unii dintre subiecți manifestau simptomele în cauză. Factorii de risc identificați au fost vârsta mai scăzuta, istoricul traumatic personal și un nivel mai scăzut de satisfacție profesională. Nu s-au obținut rezultate semnificative care să confirme o legătura între STS și nivelul de educație sau numărul de clienți. Deighton, Gurris și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și LeRoy (2007) într-un studiu ce și-a propus investigarea epuizării compasiunii la consilierii genetici. Ei au realizat focus grupuri cu 12 consilieri și au constatat că STS afectează funcționarea personală și profesională a consilierilor genetici. Principalele dificultăți profesionale identificate se refereau la destăinuirea veștilor proaste și gravitatea problemelor pacienților. Strategiile de burnout eficiente sunt stabilirea de limite în consilierea clienților, umorul și colaborarea cu ceilalți specialiști. Trăsăturile de personalitate și istoricul traumatic personal se numără printre factorii de risc
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
se refereau la destăinuirea veștilor proaste și gravitatea problemelor pacienților. Strategiile de burnout eficiente sunt stabilirea de limite în consilierea clienților, umorul și colaborarea cu ceilalți specialiști. Trăsăturile de personalitate și istoricul traumatic personal se numără printre factorii de risc identificați. Cele două studii asupra consilierilor genetici au înregistrat date contrare cu privire la statutul parental. Benoit et al. (2007) au concluzionat că a fi părinte constituie un factor de risc în timp ce Udipi et al. (2008) susțin că dimpotrivă. Capitolul 3 Concepte învecinate
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
propria schemă cognitivă pentru a obține echilibrul afectiv. Informația nou obținuta prin intermediul evenimentului este repetată în mintea conștientă de mai multe ori, generând răspunsuri emoționale negative puternice. 3.2. Traumatismul vicariant Definirea conceptului și date științifice Constructul de traumatism vicariant, identificat și descris pentru prima dată de McCann și Pearlman (1990), este definit ca transformarea experienței interioare a specialistului ca urmare a angajamentului empatic față de supraviețuitorii evenimentelor traumatice și materialul lor traumatic (Saakvitne & Pearlman, 1996). Aceste reacții pot apărea ca un
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu victimele traumei a fost realizat Pearlman și Mac Ian (1995). Autorii au adunat chestionare de la terapeuți ce lucrau cu victime ale evenimentelor traumatice: 136 femei și 52 bărbați. Participanții au constituit un procent de 32% din totalul potențialilor subiecți identificați cărora li s-au trimis chestionare. Studiul lor își propunea să investigheze efectele lucrului cu persoane traumatizate asupra terapeuților. Subiecții au fost în majoritate albi (93%) și au lucrat cu victimele traumei în jur de nouă ani. Variabilele dependente au
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
condus la dezvoltarea definițiilor "totaliste" care consideră contratransfer toate emoțiile terapeutului orientate către client. Contratransferul în forma sa inițială reprezenta un impediment în calea neutralității obiective pe care trebuia să o exprime terapeutul. Conflictele ce îi stăteau la bază trebuiau identificate și rezolvate, contratransferul fiind nepermis. Cercetări ulterioare au propus perspective diferite. • Contratransferul este expresia relației terapeutice. Este inevitabil, iar prezența sa atestă formarea legăturii terapeutice. Consecințele sale pot fi atât pozitive cât și negative (Kiesler, 2001, cit. în Dalenberg, 2008
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
controlului reprezintă variabila cel mai puternic asociată cu acest concept. Indivizii care consideră sursele de stres ca fiind controlabile, vor căuta mai adesea să le gestioneze și să găsească strategii pentru a le face față prin acțiuni centrate pe problemele identificate. Pe de altă parte, subiecții cu un loc al controlului extern sunt mai expuși la efectele negative ale stresului asupra sănătății. Un alt studiu a cercetat efectele locului controlului și a stresului profesional asupra sindromului de burnout la asistentele medicale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
realizat un studiu asupra unui eșantion de 704 subiecți. Din rezultatele obținute au constatat că emaptia medicilor înglobează cel puțin trei componente. Cea mai importantă componentă este "luarea de perspectivă" care se regăsește și în populația generală. Celelalte două dimensiuni identificate sunt specifice medicilor: "grija plină de compasiune" și "a privi prin ochii pacientului". Cercetătorii nu sunt consecvenți în ceea ce privește caracterul empatiei. Unii consideră că aceasta ar fi o calitate ce se poate diminua în cursul educației medicale, dar care poate fi
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
medicale este semnificativ mai ridicat decât cel al farmaciștilor indiferent de măsura folosită. Atât medicii, cât și asistenții medicali au scoruri mai mari la scalele de stres traumatic secundar, simptome intruzive, simptome de evitare și distres total. Factorii de risc identificați care se asociază pozitiv cu stresul traumatic secundar sunt vârsta mai înaintată, vechimea mai mare pe post, prezența istoricului traumatic personal, genul feminin, numărul mare de pacienți traumatizați consultați, cunoașterea de informații despre STS. Toate strategiile de burnout au fost
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
socio-economic. Atât medicii, cât și asistenții medicali raportează simptome intruzive și de evitate specifice sindromului de stres traumatic. Încă din facultate studenții încep să resimtă astfel de simptome care devin tot mai pregnante de-a lungul anilor. Factorii de risc identificați sunt vârsta mai înaintată, vechimea mai mare pe post, prezența istoricului traumatic personal, genul feminin, numărul mare de pacienți traumatizați consultați, cunoașterea de informații despre STS. Cadrele medicale care folosesc strategii de rezolvare planificată și recadrare a problemelor, resimt mai
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]