14,062 matches
-
rochia ei cu paiete implorând oamenii să-i mănânce produsele secundare de carne. Brandy schimbă canalul. Brandy schimbă canalul. Brandy schimbă canalul. Evie e peste tot după miezul nopții, oferind ceea ce are pe-o tavă argintie. Spectatorii din studio o ignoră, privindu-și propria imagine pe monitor, blocați în bucla de realitate în care se privesc pe ei înșiși cum se privesc pe ei înșiși, încercând, așa cum facem de fiecare dată când ne uităm în oglindă, să-și dea seama mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
era doar atît. Pangratty, fără să știe, fără să vrea, îi dădea prima confirmare asupra unui fenomen pe care îl observase de cîtva timp, dar pe care se străduise să nu-l bage în seamă. Credea că dacă îl va ignora va și dispărea, ca o amintire neplăcută. Semnele erau neclare, îți trebuia multă intuiție, mult fler, talent chiar, pentru a lega un fir de altul, n-o făcuse, pentru că știa ce înseamnă asta, dar pentru cîteva momente fusese conștient pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
domnule, că Mendel Osipovici nu avea deloc o Înfățișare austeră, cum ar putea să transpară din proza sa ascetică, scrisorile adresate mie fiind scrise În manieră flaubertiană, În care relatează aceleași lucruri narate și În opera sa și În care ignoră aceleași lucruri eludate și În opera sa. Despre bucuria creației și despre criza creației, despre stări sufletești, despre orașe, despre hemoroizi, despre peisaje, despre motivațiile scrisului, despre deosebirile dintre proză și poezie. Scrisorile sale Îmbină suspine de dragoste și aluzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lipsit de logică, încât în cele din urmă Navigatorul-Căpitan hotărî să se întoarcă spre Căpetenia Războinicilor, cerându-i parcă părerea sau lăsând în seamă lui decizia dea veni în ajutorul acelor nenorociți sau de a-și continua drumul către apus, ignorându-i. Vetéa Pitó fu cel care arată cu mâna spre niște recife care se ridicau la vreo jumătate de milă distanță, printre care, pe masura ce erau împinși spre nord, se zăreau tot mai clar resturile unui vas uriaș. Judecând după carena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
albastru era peticit cu bucăți lipicioase de mucegai. Fiecare pată umedă ca o umbră cu brațele și picioarele întinse. Ca o nălucă mucezită. Luând o lingură plină cu bucăți de pui Marsala, domnul Whittier spune: — Până când nu vei reuși să ignori circumstanțele în care te afli și să faci ce ți-ai promis, spune el, până atunci vei fi mereu controlată de lumea exterioară. — Și aici nu-i același lucru? întreabă Miss America, agitând praful din aer cu brațele. Și domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
război olog. Flămând. Vreau să ajung acasă. Și Inky zice: — Perfect. Zice: Tocmai ai prezentat Cold mountain. Asta e mica lor tabără urbană. De-a v-ați ascunselea în câmp deschis. În văzul lumii. Nimeni nu e mai ușor de ignorat decât vagabonzii. Poți să fii și Jane Fonda sau Robert Redford, dacă împingi un cărucior de cumpărături pe bulevard în amiaza mare, purtând trei rânduri de haine soioase și mormâind înjurături pentru tine - nimeni n-o să te bage în seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
bucătărie, comicul situației i se părea dezarmant. Bine hrăniți, o dată ieșiți afară copiii se mișcau cu greutate. Nu puteau ține pasul cu Luana și oboseau supărător de repede. Dar jocul de fotbal nu era una din pasiunile lor. Ema îl ignora cu desăvârșire iar Dan alerga după minge în silă, doar de gura furtunii inelate. Emanuela prefera să cânte la vioară, să privească agitația celorlalți și să doarmă la prânz. Uneori, seara, înaintea celor zece minute de desene animate, puii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Fără să pară că-l simte, profesorul de biologie dicta lecția cu un pui de viperă agățat de el. Pe rând, toți cei din clasă sesizară ce se întâmplă. Paralizați, elevii încetară să mai scrie. Domnul Done continua să vorbească ignorând, cu desăvârșire, atmosfera din clasă. Șarpele străbătu catedra și se undui pe perete, luând-o în direcția Luanei. Incapabilă să se miște, fata îl privea fascinată cum coboară spre ea, cum pipăie cu limba varul din calea sa. Se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nu-i răspunse. În ziua următoare au fost nevoiți să onoreze invitația la familia Ionescu. Radu nu se sfii deloc să arate că el și nevasta lui nu erau altceva decât doi străini. O abandonă în pragul ușii și-o ignoră pe tot parcursul serii. Bău, peste măsură, așa cum nu-i era în obicei. La apariția Rebecăi Schtac, el se repezi spre ea cu ochi sticloși, amețit de nenumăratele pahare cu vin pe care le golise. Își înecase în licoarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
doar, scuturat la modul cel mai serios. Cu riscul de a-și pierde pâinea, hotărî să facă ea asta. Intră în biroul lui în clipa în care telefonul personal începu să țârâie. Cristian Bariu stătea cu capul rezemat în mâini, ignorând apelul cu încăpățânare. Ea privea aparatul, convinsă că la celălalt capăt al firului e "domnișoara dezastru" în persoană. Directorul ridică ochii spre ea și Luana luă receptorul din furcă. O voce de femeie spuse contrariată: Alo? Cine e acolo? Asistenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în casa Elenei, pe furiș, fără nici un comentariu: Am fost la Elena. Este bine sau nu este bine. Nu spunea nimic, nici o vorbă. În sinea ei poate mama le reproșa indiferența sau voia să știe cât îi rabdă inima să ignore existența Elenei, s-o alunge din suflet, din viața lor de zi cu zi. Ori poate nu voia să stârnească mânia bărbatului, nu voia să provoace vorbe de ocară era și așa destulă încordare în casă, deși, cu siguranță, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dovadă. Uneori Carmina se gândea cu uimire la existența lui atât de puțin cunoscută, la universul mic sau uriaș, prin care se rotea neștiut de cei prezenți în casa aceea, apărat de atitudinea Sidoniei care-l credea terminat și-l ignora, gustând în felul lui, ascuns după pavăza oferită de soția sa, din nesperata libertate a celui neluat în seamă. Și dacă acum se purta plin de solicitudine, asta se datora faptului că se simțea obligat, ca tată, să se manifeste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
luminoase sau, ca să excludă un eventual insucces, îl va folosi intensiv pe Dimitrie? O să renunțe la indispozițiile ei preventive și se va prezenta seară de seară în pat lângă Dimitrie, îl va asalta cu insistență atunci când bărbatul va dori să ignore toana amoroasă a soției, e un om echilibrat, nu se mai știe tânăr și nu-i plac excesele de nici un fel, se va arăta dezlănțuită, pe jumătate disperată, violentă, gata să smulgă prin forță ceea ce nu i se dădea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că albumul ședea mai bine aici la Carmina, îl aproba pe Trofin fără să-l înțeleagă, acum, de când nu mai ședea la părinți, nutrea față de tatăl ei o simpatie ciudată, poate tocmai fiindcă îl știa atât de lipsit de afecțiune, ignorat de toți cei apropiați, complăcându-se în situația de cantitate neglijabilă. Îi plăcea să creadă că Trofin este o rezervă sufletească a ei, lăsată acolo, neexplorată, bună de folosit în situații limită. Când veneam aici la tine, de la o scară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
evite, dar o mișcare a lui Alexe a făcut imposibilă orice fugă. Lângă el, Nina era complet absorbită în contemplarea unei imagini. A înaintat către ei șovăind. Între ea și profesorii Alexe se produsese o sciziune ce nu era de ignorat. A, Carmina, ce întâlnire neașteptată, a exclamat Nina, cu adevărat surprinsă de astă dată. A urmat o tăcere, o cercetare de ambele părți, care i s-a părut Carminei că a durat cât un veac. În cele din urmă, discuția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
consta zbuciumul meu permanent care m-a terminat, efectiv m-a terminat, vă spun adevărat, uitați-vă cum arat, zbuciumul constă din faptul că nu las nimic să treacă pe lângă mine ca și cum aș fi un amănunt minor ce poate fi ignorat. Oameni ca mine își complică singuri viața și se sting repede. Când flacăra este prea puternică, arderea devine totală. Un principiu din fața căruia eu una nu mă pot sustrage. Astăzi văd că sunteți mai pesimistă. Nu, nu în mod special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la intimitate, ar fi fost posibil ca totul să se petreacă extraordinar de natural, doar ea, Sidonia era o persoană înțeleaptă, știa deja din decantările vârstei, că o fuziune perfectă dintre un bărbat și o femeie nu se poate face ignorând pragul sexualității. Oftă amar. Pornise cu imaginația prea departe. Avea drum anevoios de parcurs până acolo! Înțeleg perfect, spuse el, se întâmplă din păcate și așa. O femeie este capabilă de multă înțelegere. Problema este că nu mi-am epuizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Șam, dar dacă ți-ai publică articolul odată cu al ei, i-ai lua apă de la moară. — Nu mi-e frică de Fanny Tarrant, spuse Adrian. — Sau, si mai bine, înainte să și-l publice ea pe-al ei! turui Șam, ignorând replică lui Adrian și urmându-și firul gândurilor. Poate că Sentinel n-o să mai publice deloc articolul ei despre tine. Și, oricum... — Șam... — Oricum, vor crește vânzările cărților tale care se mai găsesc pe piață, indiferent de ce-o să zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
duminical mai vechi. Se așeza într-un fotoliu, prefăcându-se că vrea să citească. Eleanor își văzu de treabă și descarcă tavă pe masă. — Pun de cafea și fac pâine prăjită, spuse ea. Vrei și tu? Adrian continuă s-o ignore. — A venit Șam, relua ea. El tresari violent și o fixă cu privirea. — E la baie, adaugă Eleanor. Adrian își relua lectură. — I-am spus totul, îl preveni femeia, așa că ai putea sa termini odată cu prosteala asta. Adrian continuă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
venit Șam, relua ea. El tresari violent și o fixă cu privirea. — E la baie, adaugă Eleanor. Adrian își relua lectură. — I-am spus totul, îl preveni femeia, așa că ai putea sa termini odată cu prosteala asta. Adrian continuă s-o ignore. Ea trânti și ultima piesă de pe tavă pe tăblia mesei și se duse iar în bucătărie. Adrian înceta să mai pretindă că de fapt citește. Peste câteva clipe din bucătărie apăru Șam. — Adrian! Te-ai sculat! zise el, căznindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
o să-i mai pese de el peste zece ani? — Deci un fel de drum al Damascului, comenta Adrian. — Întocmai, confirmă Șam. Simt c-am renăscut. — Și-ai și chelit din nou, din câte văd eu, îl taxa Adrian. Șam îi ignoră poanta. — Mi-am dat seama că există riscul să mă transform într-o mașină de scris scenarii. Adrian păru oarecum surprins de metaforă această. — Vrei să spui că, producând scenarii pe bandă rulantă, nu-ți acorzi suficient timp ca să și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
cred că am remușcări în legătură cu articolul acela. — Puțin îmi pasă, fiindcă tocmai voiam să-ți spun să-ți vari în cur remușcările! i-o întoarse Șam. N-am auzit în viața mea așa o smiorcăiala de tot rahatul. Fanny îl ignoră. — Uitați care-i treaba! N-ar trebui să vă simțiți prea prost din cauza interviului meu, îi spuse ea lui Adrian, căci nimeni n-o să-l citească. Ce vrei să spui? — Astăzi nimeni n-o să mai citească ziarele de duminică - în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
eu să alerge prin viață! Știu, știu că e doar o imagine fără chip, dar vă rog lăsați-mă să cred în el! Nu mi-l aduceți înapoi, cât timp n-a împlinit două primăveri. Și dacă nu-i puteți ignora existența, lăsați-l să plângă. Lăsați-l să strige, să nu-l mai audă nimeni. Lăsați-l să râdă ca eu să plâng și... lăsați-mă să-l uit. Magda Geană, clasa a V-a B Inventatorul Este martie, anul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
musafiri care năvăliră În casă odată cu domnul Brândușă, de nerecunoscut În ținuta sa de magnat al veniturilor obscure, convertit peste zi În colecționar rafinat de tablouri sau Într-un Coluche autohton, patron spiritual al faimoaselor „restos du coeur” care se ignora, dar și mânat de ambiții politice, nemărturisite Încă public. Și cum o minune nu vine niciodată singură, În urma alaiului domnului Brândușă, În toile de fond, se desena silueta de acum inconfundabilă a negustorului de antene. Același palton, același fular, aceiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
gândire va fi limitat. Înăuntrul acestui plic se găsește un al doilea, pe care scria RYAN MITCHELL. Te rog, citește cu atenție informațiile dinăuntru și reține cât mai mult posibil. Îți cer să faci asta chiar dacă te vei hotărî să ignori toate încercările mele viitoare de-a păstra legătura. Informațiile vor fi importante în caz de urgență. Nu ai mult timp la dispoziție ca să iei o decizie. Te rog, gândește-te bine. Cu regret, dar și cu speranță, Primul Eric Sanderson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]