2,060 matches
-
pahare de whisky cu gheață, am intrat în dormitor și am căutat numărul bibliotecii în cartea de telefon. — Cu domnișoara de la secția de împrumut, vă rog. După vreo zece secunde am auzit vocea fetei cu părul lung. — La telefon Atlasul ilustrat al mamiferelor. — Mulțumesc mult pentru înghețată. — N-ai pentru ce. Aș mai avea o rugăminte. — Rugăminte? Depinde... — Ești amabilă să vezi dacă există cărți despre unicorni în bibliotecă? — U-ni-corni? repetă ea, apăsând pe fiecare silabă. — Mai bine mă las păgubaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
calitate, promovarea și difuzarea eficace a unor valori culturale (în special din sfera poeziei și a literaturii) în rândul unui public numeros și divers. F. continuă să apară mai bine de doi ani în formula grafică de până atunci (revistă ilustrată, în 40 de pagini), o parte imprimate în policromie - dar treptat ponderea textului crește, încât după o vreme aspectul era cel de ziar tipărit sub formă de revistă, cu fotografii în culori pe unele pagini. În 1973 e precizat tirajul
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
de revistă, cu fotografii în culori pe unele pagini. În 1973 e precizat tirajul: 160 000 de exemplare. De la numărul 21 din 1974 apare subtitlul „Revistă editată de Frontul Unității Socialiste”. Din 1976 se renunță total la înfățișarea de magazin ilustrat și se adoptă aspectul de ziar, cu tiparul în alb-negru și cu o singură culoare - roșu - pentru titluri sau pentru unele elemente de grafică. Revista condusă de Adrian Păunescu se prezintă la început ca un săptămânal social, cultural, educativ, de
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
scrie un comentariu intitulat Părintescul plagiat, iar E. Lovinescu semnează Ce fel de școală e teatrul. Cronica dramatică este susținută de Vlaicu Bârna. Apar și câteva epigrame aparținând lui Jean Moscopol. Revista găzduiește numeroase interviuri și medalioane și este bogat ilustrată. Alți colaboratori: Ionel Teodoreanu, Victor Eftimiu, Dragoș Protopopescu, Virgil Balint, Petru Manoliu, Dinu Nicodin, Coca Ardeleanu, Silvia Grecu, Cosma Damian, Petrașcu Ion Sârbul, Mircea Ionescu Sultzer, Irina Lepa, George Șoimu. D.B.
GALERIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287136_a_288465]
-
Litere de tipar”, „Frânturi din scara gândirii”. Semnează versuri Radu Chirovici, Elena Marian, Vasile Culică, Sorel Avramescu, George Danubia (George Dan), proză scriu Cezar Măgură, R. Turneanu, Eugenia Iliescu, iar lui Panait Istrati i se republică Tăvălugii Bărăganului. Publicistica este ilustrată de Sebastian Rusan, Nicolae Iliescu, Vasile Culică (Alexandru Vlahuță), Z. Crivăț (Panait Istrati), Haralamb Croitoru ș.a. D.B.
GAND NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287140_a_288469]
-
Murnu, I. Găvănescul, Octavian Goga (Vorbeau azi-noapte două ape), Cincinat Pavelescu (Cântă greierul), Cezar T. Stoika, Sandu Tudor. Semnează proză N. Dunăreanu, Ion Dragu, Alexandru Bogdăneț, iar Olimpiu Constantinescu publică drama în versuri Adevărul învinge. Sectorul publicisticii este mai bine ilustrat. Se remarcă numele lui Theodor D. Speranția, Cezar Petrescu (Cărți pentru Basarabia), D. Caracostea (Ce spune Hasdeu despre „Miorița”), Radu Rosetti, Ștefan Berechet, Laura Scriban ș.a. Cezar T. Stoika tălmăcește din Lucrețiu. Revista inserează și câteva aforisme maioresciene, o poezie
GANDUL NEAMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
Cronica plastică”, „Cronica politică” și „Revista revistelor”. Se tipăresc, cu precădere, scrierile membrilor grupării, uneori sub pseudonime. Versuri publică Mircea Ionescu-Quintus, Ion Tobor, Ioan Nicoară (traduceri din Charles Baudelaire, Henri de Régnier), Leonida Secrețeanu, Costin Monea, Niculae Paul ș.a. Proza, ilustrată îndeosebi de schițe scrise ingenios și spiritual, este semnată de Niculae Manolescu, Mircea Ionescu-Quintus, Sp.Sp. Ștefănescu. Eseurile și cronicile aparțin lui Mircea Ionescu-Quintus, Costin Monea, Mihail Crăciunescu, Octavian S. Mărculescu, Ion Tobor, Gheorghe Axente. La „Cronica literară”, Niculae Manolescu
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
suspiciunile cenzurii, condamnă propagandistic o clasă socială care dăduse, totuși, mari personalități. Valoarea estetică a romanului scade considerabil în asemenea momente. „Mă plictisesc de moarte! - strigă Ghighi Duca - Nimic de făcut. Whisky și pe urmă cavoul familiei.” „Căderea neamurilor” este ilustrată, între altele, prin exacerbarea sexualității. Prea fățiș și în forme prea grotești pentru a convinge epic. E limpede că D. îi sancționează, politic și moral, ca grup social, așa cum va face și G. Călinescu în Scrinul negru. Totuși, Cronică de
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
al Ateneului Român, subdirector general al Societății Române de Radiodifuziune. Debutează ca elev, în 1892, cu versuri în revista „Doina”. În continuare, până la primul război mondial, colaborează cu poezii, proză, lucrări dramatice și traduceri la „Curierul român”, „Revista nouă”, „Lumea ilustrată”, „Vatra”, „Țara”, „Universul ilustrat”, „Revista literară”, „Familia”, „Liga literară”, „Literatorul”, „Literatura și arta română”, „Epoca”, „Cronica”, „Sămănătorul”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Luceafărul”, „Minerva”, „Seara”, „Flacăra”, „Capitala” ș.a. În același interval, în afara unor broșuri iscălite Adina G., tipărește volumele de nuvele Spre moarte
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
general al Societății Române de Radiodifuziune. Debutează ca elev, în 1892, cu versuri în revista „Doina”. În continuare, până la primul război mondial, colaborează cu poezii, proză, lucrări dramatice și traduceri la „Curierul român”, „Revista nouă”, „Lumea ilustrată”, „Vatra”, „Țara”, „Universul ilustrat”, „Revista literară”, „Familia”, „Liga literară”, „Literatorul”, „Literatura și arta română”, „Epoca”, „Cronica”, „Sămănătorul”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Luceafărul”, „Minerva”, „Seara”, „Flacăra”, „Capitala” ș.a. În același interval, în afara unor broșuri iscălite Adina G., tipărește volumele de nuvele Spre moarte (1897) și Satana (1912
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
care le strânge în volumul Drumul sângelui (1919). Tot atunci apărea și poemul dramatic Valea Albă, ce va fi urmat de un altul, Vlad Țepeș (1931). După război colaborează sporadic la „Sburătorul”, „Răsăritul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta ilustrată”, „Vremea”, „Familia”, „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața” ș.a. De sub tipar îi vor ieși romanele Drăceasca schimbare de piele (1927), Asfințit de oameni (1932) și O jumătate de om (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români), volumul de nuvele Porunca toamnei (1942) și
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
pe care îl va adopta de acum înainte. În același an, începe să publice și în „Literatură și artă română”. Cu versuri și nuvele, va colabora și la „Sămănătorul” ori la „Sburătorul”, dar mai ales la „Viața socială”, „Flacăra”, „România ilustrată”, „Universul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Propilee literare” ș.a. Împreună cu Tudor Arghezi, scoate, în 1904, publicația „Linia dreaptă”, iar din 1923 conduce colecția „Biblioteca pentru toți”. Versurile lui D. au fost strânse într-un prim volum în 1901. Au urmat
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
din nou la București, apropierea lui D. de cercurile socialiste apare mai clară odată cu răcirea raporturilor cu Macedonski. Este frecvent prezent în „Adevărul” cu articole antidinastice și cronică literară, în „Ecoul Doljului”, „Clopotul”, „Economistul”, „Democrația socială”, „Viitorul”, „Revista independentă”, „Universul ilustrat” „Luceafărul”, „Secolul”, „Reforma”. Din 1893 semnează în ziarul socialist „Munca”, apoi în „Lumea nouă” și „Evenimentul literar” (poezie, proză, cronică literară și politică). Este membru al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România și face parte din conducerea organizației locale
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
1885, în „Revista literară”, cu stihuri românești, va mai colabora la „Epoca”, unde se servește și de pseudonimul Bedecu, „Convorbiri literare”, „L’Indépendance roumaine”, la care folosește și semnătura Théodore Florésco, „Literatură și artă română”, „Sămănătorul”, „Adevărul de dimineață”, „România ilustrată”, „Noua revistă română”, „Rampa”, „Scena”, „Literatorul”, „Gândirea”, „Universul”, „Cultura poporului”, „Universul literar” ș.a. În 1896 editează „Revista sportivă”, iar în 1913, împreună cu N.D. Cocea, pune la cale reapariția ziarului „Rampa”. În 1911 acceptă să facă parte din comitetul de redacție
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
coordonare, contribuția ei constă în elaborarea a numeroase restituiri istorico-literare (lexicon rămas în faza predării la tipar); Dicționarul general al literaturii române, pentru care a pregătit alte numeroase articole. S-a implicat, ca revizor, și în realizarea unui Dicționar enciclopedic ilustrat (Chișinău, 1999). Aproape nimic din sfielile sau ezitările începătorului nu se regăsește în scrisul, de o neașteptată maturitate, al deținătoarei rubricii „Critica criticii” din „Iașul literar” (1966-1967), în spațiul căreia D. își exersează spiritul de discernământ. E un discurs bine
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
și „Înălțarea” (1922). Colaborările sale nu se limitează la revistele și ziarele proprii; versuri, schițe, portrete literare, studii, recenzii ori traduceri îi apar și în „Lumina”, „România jună”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Universul”, „Românul”, „Rampa”, „Renașterea”, „Renașterea română”, „Calendarul «Lumea ilustrată»”, „Minerva”, „Cosinzeana”, „Adevărul literar și artistic”, „Societatea de mâine”, „Transilvania”, „Sburătorul”, „Țara noastră” ș.a. A semnat uneori Alih, Cr., I. Gn., Gr., Nurog, Stroe. Placheta Câteva versuri (1901) nu a putut convinge decât prin calitățile limbii și ale versificației. Predomină
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793, „În mod ideal republicani și În mod istoric legitimiști”, ca Chateaubriand. În fine, reformiștii sînt monarhiștii constituționali, moderați. Compagnon Îi afecționează cel mai mult pe reacționari, În primul rînd datorită unei trăsături - ilustrată bine de estetica și de stilistica pe care le practică - pe care am putea-o numi „paradoxalism” (moștenită În primul rînd de la Pascal, primul antimodern francez). De pildă, de Maistre este contra-revoluționar În sensul În care nu este adeptul unei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Sistemului (scrierea codului localității În afara căsuțelor destinate acestui scop, pe plicurile poștale). “Cea mai bună cale de a rezista unei tentații este să-i cedezi”, spune Irène la un moment dat, și se pare că aceasta este deviza carpe diem-ului ilustrat de romanul Lorettei Nobécourt. Provocarea scriitoarei este următoarea: ființa umană nu poate fi redusă la dogmatica creaționismului creștin, dar nici nu-și poate transcende dualitatea constitutivă: conștiința - martorul și corpul - actorul. Mersault, K sau numeroasele personaje “minimaliste” recente sînt interpretate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mimesis), să ajungă la propria conștiință de sine - la Cultură, conform lui Hegel, pentru a nu mai cădea niciodată În capcana Istoriei. Abia al optulea din cele zece capitole ale eseului lui Barthes se referă la gradul zero al scriiturii, ilustrat, În mod oarecum surprinzător, de Străinul lui Camus, roman publicat În 1942, Înainte, așadar, de deznodămîntul istoric al unei lumi privite astăzi de mulți cu multă nostalgie. „Păstrînd proporțiile, scrie Barthes, scriitura la gradul zero este În fond o scriitură
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
colaboraționism. Este achitat, dar eticheta de „trădător” îi va fi aplicată mult timp, în momente delicate. Între 1921 și 1925 conduce „Adevărul literar și artistic”, fiind totodată și redactor la „Dimineața” și „Adevărul” (1921-1928). A mai scris la „Rampa”, „Revista ilustrată” ș.a. H. face o gazetărie fără excese, luând atitudini firești, de bun-simț față de evenimentele sociale, politice, culturale ale timpului. În perioada 1909-1928 a publicat sute de cronici și comentarii referitoare la fenomenul teatral românesc și străin. În această ipostază el
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
literară apărută la Galați, săptămânal, între 19 aprilie 1909 și 21 august 1910. I. Burbea, care își deschide revista cu articolul Ziaristica de provincie (serial în patru numere), are meritul de a închină la 13 iulie 1909 un numar omagial, ilustrat, pe hârtie velina, memoriei lui Eminescu, reproducând poeziile Atât de fragedă..., O, rămâi, Singurătate, Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea IV, Speranța, Melancolie, Ce te legeni, codrule, Si daca ramuri, Luceafărul (fragment), Strigoii, Mortua est!, Revedere, Sară pe deal
INAINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
ILIESCU, Leontin (18.VI.1880, București - ?), poet și publicist. Pe când învăța la liceul din Turnu Severin, I. ar fi debutat cu versuri la „Adevărul ilustrat”. Angajat tot atunci în mișcarea socialistă din portul dunărean, semnează articole și poezii în ziarul „Dreptatea” și scoate revista „Poarta de Fier” (1901). Ulterior urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Frecventa acum cenaclul lui Al. Macedonski
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
o puzderie de pseudonime. Mai bine de jumătate de veac va fi prezent în presă cu schițe, povestiri, foiletoane, anecdote. Publică în „Țara” (1897), „Evenimentul”, „Secolul XX”, „Moftul român” (seria nouă a revistei lui I. L. Caragiale), „Zeflemeaua”, „Adevărul”, „Cronica”, „România ilustrată”, „Viața literară” și „Viața literară și artistică”, „Foaia interesantă”, „Luceafărul”, „Viitorul”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Țara noastră”, „Ramuri”, „Actualitatea ilustrată” și „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Rampa” și „Rampa nouă ilustrată”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Cosinzeana”, „Minerva”, „Universul literar”, „Scena”, „Capitala”, „Solia”, „Revista
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
cu schițe, povestiri, foiletoane, anecdote. Publică în „Țara” (1897), „Evenimentul”, „Secolul XX”, „Moftul român” (seria nouă a revistei lui I. L. Caragiale), „Zeflemeaua”, „Adevărul”, „Cronica”, „România ilustrată”, „Viața literară” și „Viața literară și artistică”, „Foaia interesantă”, „Luceafărul”, „Viitorul”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Țara noastră”, „Ramuri”, „Actualitatea ilustrată” și „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Rampa” și „Rampa nouă ilustrată”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Cosinzeana”, „Minerva”, „Universul literar”, „Scena”, „Capitala”, „Solia”, „Revista pentru toți”, „Sburătorul literar”, „România nouă” (supliment literar), „Adevărul literar și artistic”, „Izbânda”, „Poșta țăranului
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
Publică în „Țara” (1897), „Evenimentul”, „Secolul XX”, „Moftul român” (seria nouă a revistei lui I. L. Caragiale), „Zeflemeaua”, „Adevărul”, „Cronica”, „România ilustrată”, „Viața literară” și „Viața literară și artistică”, „Foaia interesantă”, „Luceafărul”, „Viitorul”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Țara noastră”, „Ramuri”, „Actualitatea ilustrată” și „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Rampa” și „Rampa nouă ilustrată”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Cosinzeana”, „Minerva”, „Universul literar”, „Scena”, „Capitala”, „Solia”, „Revista pentru toți”, „Sburătorul literar”, „România nouă” (supliment literar), „Adevărul literar și artistic”, „Izbânda”, „Poșta țăranului”, „Gloria României”, „Viața literară” (revista
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]