19,706 matches
-
Crișan Andreescu Înregistrările dintre fratele președintelui, MIRCEA BĂSESCU, și fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, scot la iveală lucruri greu de imaginat. MIRCEA BĂSESCU lasă se înteleagă în discuția cu Florin Anghel că a vorbit ca Bercea Modial să fie condamnat la un an de închisoare în dosarul în care era acuzat de înjughierea unui nepot de-al său. Adică exact perioada
MIRCEA BĂSESCU: "Aşa trebuia: să-l condamne un an. Era toată lumea mulţumită: şi presa, şi politicienii" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82239_a_83564]
-
lui 1985, Radu Ciobanu călătorește în Rusia gorbacioviană, experiență pe care și eu am fă-cu-t-o, cu același sentiment al pătrunderii într-un spațiu paradisiac, ce mai încoace și-ncolo, în raport cu ce lăsasem acasă. Radu Ciobanu amintește, glumind, de paradisul consumist imaginat de eroii lui Budai-Deleanu, legănați de o viziune utopică: "În alimentare, enorme calupuri de unt cu 3 ruble jumătate kilul. La un fel de magazin gen ŤGospodinať, munți de carne proaspătă de toate felurile. Torturi de diferite mărimi, gata preparate
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
toate felurile. Torturi de diferite mărimi, gata preparate, în cutii aspectuoase de carton. Un tort mare 15 ruble. După alimentarele de acasă în care, când și când Ťse bagăť adidași și tacâmuri, priveliștile de aici sunt pentru noi ca paradisul imaginat de eroii }iganiadei". Sunt și cozi la Moscova, ce e drept, la votcă, la agențiile teatrale și la Mausoleul lui Lenin, însă "disciplinate". Și alte lucruri îl impresionează pe călătorul nostru în Rusia lui Gorbaciov, curățenia, ordinea, punctualitatea, străzile luminate
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
pe care n-o înțelesese niciodată. Se gândea că va fi torturată și că-l va pune pe Andrei în pericol de moarte: Mă vor aresta, mă vor tortura, mă vor face să vorbesc. Pur și simplu, nu-mi puteam imagina tortura. Faptul că nu știam cum voi reacționa la tortură mă îngrozea. Dar la gândul că tocmai eu aveam să devin instrumentul prinderii lui Andrei simțeam că înnebunesc." în fine, găsește o mașină, dar parcă e un făcut, apare o
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
simbolismul, poporanismul și semănătorismul au bruiat și contrabalansat realismul critic afirmat de marii noștri clasici - avangardismul, modernismul și gândirismul se opun realismului susținut de Sadoveanu, Rebreanu și cei doi Petrești, Camil și Cezar. Fraza întortocheată a lui Emil Boldan, care imaginează aceste similitudini, merită reținută pentru forma alambicată a proletcultismului ce-și distilează veninul ideologic, cu riscul de a se intoxica în propriile emanații: Aparenta diversitate și chiar adversitate reciprocă sub care toate aceste curente se prezentau nu puteau ascunde linia
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
se sprijini cu toate că se înapoia spre un gol, un deșert fără limite. Existența lui. Paltonul îl trăgea ca un bolovan. Era lucrul cel mai de preț pe care ele puteau să-l vândă acolo. Emigranții îl priveau de jos. Își imagina ochii lor nemișcați în fețele cenușii, livide. Dar urmau cu toții să dispară de pe stradela aceea, să fie eliberați, să se stabilească undeva în lumea liberă. El nu avea pașaport. Nu va mai exista nimeni pe trotuar, sub pini, lângă barieră
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
de literatură. Recomandări despre cum să se scrie istoria, inclusiv istoria literaturii, existau în epocă, dovadă fiind manualele, reeditările extrem de precaute, selecțiile de autori și de opere. Așa cum se practicau edițiile de "opere alese" pe un criteriu primordial ideologic, se imagina o istorie pe alese, în funcție de exigențele construcției comunismului, numai că era greu de pus în pagină. Academia R.P.R. era însărcinată să scrie o istorie a literaturii române, lucrul a început sub coordonarea lui G. Călinescu, au și apărut, într-un
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
plângi că nu ți-a dat de înțeles ce se va întâmpla după plecarea ta de la căpătâiul lui, târziu după miezul nopții, gândindu-te că-l vei revedea a doua zi și veți sta iarăși de vorbă. Nu ne putem imagina întâmplarea, dacă a simțit, presimțit întâmplarea altfel decât ca pe o slăbiciune din care te salvezi acceptând, primind adormirea ca pe un înger de răcoare atoatecuprinzător. Cum va fi fost, dragă Micaela, cum, când ai aflat tu, singură din clipa
Scrisoare Către Micaela Lungu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8302_a_9627]
-
la pândă!/ Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid/ care-ndrumă, care-nvață/ pentru Pace, pentru Viață". În primii ani ai comunismului, fantasma dușmanilor interni și externi creează o retorică înverșunată a urii de clasă, fără de care nu e de imaginat nici propaganda, nici poezia. Prinși de o versificație zglobie, am putea astăzi cita la nesfârșit versuri ce hrănesc curiozitatea stranie a celui ce se lasă în voia farmecului desuet al proletcultismului, receptat la modul parodic. Nu putem furniza un rezumat
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
perimetrul (normativitatea) tradiției, instrumentistul fiind invitat să se instituie ca prim-interpret, dacă totuși acesta nu provine el însuși din vecinătatea compozitorului, adică din același mod-model cultural (ca ființialitate sau raportare cu sens în deschisul lumii), este greu să ne imaginăm posibilitatea unei notații cât de cât raționale, din a cărei lectură execuția redativă să simetrizeze proiectului compozițional. Cel mult, compozitorul va concepe o strategie de seducție intelectuală, recurgând la simboluri sugestive figurativ ori la exprimări verbale cât mai expresive (inedit-metaforice
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
a. 2012), iată un alt gen inedit care pune în valoare pasiunea compozitoarei pentru genul dramatic exprimat de-a lungul creației în diverse ipostaze vocal-camerale. Prin acest oratoriu de cameră compozitoarea invită publicul la meditație, echilibru, liniște, într-o poveste imaginată la curtea domnitorului Petru Cercel. Lucrarea se înrudește cu Opera de cameră omonimă ce a fost prezentată publicului cu un an în urmă în varianta interpretativă a Studioului de Muzică Veche. Ambele au în comun libretul și materialul sonor bazat
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
unui portic prin care se pătrundea în templele din antichitatea greacă, cel de-al doilea, ca un joc de intensități acordice, al treilea, schițând volute în jurul diferitelor înălțimi sonore, al patrulea, bazat pe rezonanțe și filigrane clavecinistice și al cincilea, imaginând o „coborâre implacabilă în tenebrele haotice”, partitura lui Risset evoluează strâns, de la impetuozitatea dramatică a sonorităților clavecinului și mediului electronic împletite, la agresivitatea ritmico-acordică a acelorași, și, de aici, la secvențe rarefiate - atât în partitura clavecinului, cât și în sonoritatea
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Adriana Sandu, de a-și impregna scurt-metrajul cu fragmente extrase din celebrul film al anilor ’60, a cărui protagonistă era nu mai puțin celebra Audrey Hepburn - Breakfest at Tiffany’s. Vrând să exprime respirația naturii, regizoarea Ana Nechifor și-a imaginat, în Suflare, o succesiune de fîșii verticale colorate - galben-verzui, devenite după o vreme roșii - despărțite de spații luminoase, ce se unduiesc ca trunchiurile gracile ale arinilor. În concordanță cu sensul imaginilor, Cristina Uruc a imaginat o muzică din sunete lungi
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
regizoarea Ana Nechifor și-a imaginat, în Suflare, o succesiune de fîșii verticale colorate - galben-verzui, devenite după o vreme roșii - despărțite de spații luminoase, ce se unduiesc ca trunchiurile gracile ale arinilor. În concordanță cu sensul imaginilor, Cristina Uruc a imaginat o muzică din sunete lungi amplasate, pe de o parte, în registrul grav - fagotul și violoncelul -, pe de altă parte, la polul opus, în cel acut - viola și flautul. Cu toate că efemeră, „suflarea” a produs totuși o vibrație sufletească plină de
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
conștiințe estetice" în spațiul în cauză. Cu adaosul că "poziția ideologică a lui Blaga ca și opera lui literară împacă estetismul cu spiritul etnic, împacă particularismul românesc cu universalul". Or, în Manifest Blaga nu e nici măcar menționat... Ne putem lesne imagina decepția sa din partea unor tineri pe care-i prețuise ca studenți. "Ignorarea cu care fusese tratat, subliniază memorialistul, nu-i va fi convenit, personalitatea lui fiind cu mult mai potrivită pentru adresarea unei mărturisiri de crez estetic, în împrejurările de
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
depășit, face parte dintr-un capitol al istoriei, nu-l putem reînvia, nu-l putem continua. Pe cine ar mai putea interesa azi niște poeme despre îngeri? Blaga e mort ca și Dumnezeul lui Nietzsche". Îmi e jenă să-mi imaginez gestul obscen la care s-a pretat pe stradă Baconsky, la întîlnirea cu Blaga, relatat de I.D. Sîrbu, dar nu pot a nu vedea altfel raporturile marelui creator relegat cu Steaua decît la modul echivoc al unei "deschideri" a revistei
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
uimiți de frumusețea creației enesciene, artiștii au evocat cu emoție și rafinament expresia lirică, plină de noblețe a muzicii, precum și momentele de culminație și patos, au conturat cu fantezie personaje și imagini muzicale contrastante, au trăit la cote maxime întâmplările imaginate de autor. Au transmis entuziasmul și bucuria de a face muzică împreună. Publicul a ovaționat îndelung prestația de excepție a ansamblului cameral; înregistrarea pe un CD a capodoperei enesciene, în formula prezentată în recitalul de la Sala Radio ar fi benefică
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
încă pe scenă decât ca soliști concertiști, însă prin cursuri de mișcare scenică și interpretare atingeau, în decurs de o vară, performanța. Tocmai acest lucru stârnise curiozitatea opiniei publice naționale și a melomanilor de aleasă cultură muzicală. Pentru a ne imagina ce însemnau pentru ieșeni spectacolele de operă, reamintesc exemplul unui medic, care ne-a părăsit de curând, octogenar fiind, prezent în permanență în stal pe locul 13, rândul 3, dreapta, consecutiv la 31 de spectacole numai cu opera „Tosca”, cu
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
primit candidata după ce și-a lansat sloganul electoral. Un domn dintr-un oraș relativ vestic al României, în încercarea sa de a le transmite votanților că d-sa ar fi alegerea absolut sigură și-a asociat mesajul cu un prezervativ. Imaginați-vă ce ar fi fost dacă virilul candidat și-ar fi livrat mesajul, neprotejat de un prezervativ. Într-o mică localitate de provincie, un candidat la primărie își cumpără spațiu publicitar cît fațada unui bloc. Nefericitul bagă bani în uriașa
Repetenți la bunul-simț by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8458_a_9783]
-
Radu Ciobanu Suntem agresați zilnic de atâtea aberații, mizerii și diversiuni întru buimăcirea "populației", încât mă simt tot mai des înhățat în ghearele descurajării, ale tentației de a renunța la orice reacție. De ce să mai scriem despre? Ne imaginăm că ne va citi și altcineva în afară de noi, aceștia, o minoritate dependentă fiziologic de scris, de carte, de revista de cultură? Și chiar dacă - hai să zicem - măcar o parte din acel "public țintă" pe care-l avem în vedere în
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
muzicale. Bunăoară, tot în fig. 3 am marcat pe linia tempoului repede-constant intervalul Dsp 12, pe considerentul că, comparativ cu toți ceilalți pași (având aceeași durată cu tm), aici este cuprins cel mai mare număr de articulații Fmz, conform graficului imaginat ca exemplu. La fel am procedat și pentru varianta de tempo lent-constant, subliniind ponderea Dsp 5. Totodată, pe întreaga linie a acestui tempo greutatea pMins este mai mare, analog unui registru sonor grav, de timbru gros. Menționăm însă că un
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
a muzicienilor români care au ales calea exilului au reușit să reprezinte cu mare cinste țara" (Liviu Câșleanu); Nu m-am dus în Occident ca să iau, ci ca să dau" (Gigi Căciuleanu); Libertatea există doar în măsura în care interior poți să ți-o imaginezi" (Violeta Dinescu); "Irlandezii sunt foarte talentați. Există similarități între temperamentul irlandezilor și al nostru" (Adrian Petcu); "A fost o schimbare majoră în viața mea și a familiei mele, pentru faptul că deschidea noi orizonturi în a cunoaște mai bine nivelul
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
este răspunsul celebrului scriitor din binomul Strugațki la întrebarea următoare, cu adresă politică: "- În cărțile dumneavoastră abordați uneori o temă care nu este neapărat legată de science-fiction: puterea politică, modalitatea de a guverna un stat, un imperiu, o lume. A imagina, a scrie în acest fel nu înseamnă numai noi tehnologii, întâlniri cu alte lumi, ci și a schimba ceva în sisteme politice, sociale reale. Asta vreți să sugerați?"; "- Am abordat asemenea teme nu Ťuneoriť, ci, aș spune, aproape tot timpul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
fine, altele simple adăposturi contra ploii sau zăpezii. Doar niște comuniști descreierați puteau să se gândească la eliminarea ideii de moștenire, obligând astfel populațiile să pornească mereu de la zero. Pentru a figura absurditatea și, finalmente, tâmpenia fără margini a ideii, imaginați-vă că omenirea însăși ar pierde dreptul de a prelua cuceririle și invențiile tehnice ale trecutului. Închipuiți-vă că în urma unor directive, fiecare generație ar trebui să reinventeze roata, motorul cu aburi sau cip-ul. Oricât de idioată, această perspectivă
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
grea: cine va duce mai departe ideile din testamentul Monicăi Lovinescu? Mă gândesc, desigur, la accentul pus pe valoarea etică a scrisului. Nu poți să-ți înmoi tocul în două călimări, susținând, simultan, și adevărul, și minciuna. Scriitorii care-și imaginează că vor fi iertați, datorită valorii operei, pentru ti-că-loșia din viața de zi cu zi se înșală profund. Ne-mer--nicia, minciuna, falsul, prefăcătoria distrug talentul în chiar clipa în care cernelurile încep să se amestece. Într-adevăr: cine pe cine moștenește
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]