6,247 matches
-
serviciului de tip rezidențial care a primit copilul în plasament în regim de urgență, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate și, respectiv, sunt îndeplinite de către președintele consiliului județean, respectiv de către primarul sectorului municipiului București. În situația de pericol iminent pentru copil, datorată abuzului și neglijării, măsura plasamentului în regim de urgență se stabilește de către: Directorul DGASPC prin dispoziție, în situația în care nu există opoziția nici unei părți, reprezentanții persoanelor juridice sau persoanele fizice care au în îngrijire sau asigura
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
zis eu repede, ca să termin circul. — Ești sigur? Ce faci cu valiza aia? De unde vii? Aici mi s-a rupt filmul. Prea multe Întrebări dificile, căzînd toate În același timp peste mintea mea ucisă de efort, pe fondul unui somn iminent. Șoferul mi-a zis azi-dimineață, după ce m-a pescuit din dormitorul Întunecat, plin cu soldați, ca să mă aducă Înapoi la comandament să vadă ce-i cu mine și să mi se facă actele, că a crezut că sînt un strigoi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe Rică În salon, citindu-le camarazilor de suferință din Contele de Monte Cristo. Deasupra păturilor trase pînă sub bărbie, capetele rotunde, Împrăștiate În salonul mare (luminat slab, ca o cameră de copil la ora culcării), prezintă semnele unei ațipiri iminente (mai mult decît ațipirea provocată de tratament). Îi fac semn să iasă la o țigară. — Te-a luat flama rău de tot, Îmi spune după ce-i povestesc dintr-o suflare tot episodul. Știi că miliția Îi mai culege uneori, la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
copilăria. Erosul lui era Amor Fati. Întreaga viață practicase moartea, dar niciodată și, categoric, nici acum, nu fusese interesat emoțional de moarte. Orice reculegere sufletească cvasireligioasă i s-ar fi părut un sentimentalism amăgitor. Era conștient de moarte ca de iminenta încetare a trudei lui. Ca gânditor, se mulțumea să o considere ca ceva de neconceput. Și acum, interesele îl aduseseră înapoi în Burkestown, la casa și camera în care se născuse și în care, mobila veche, urâtă, ponosită era aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
i se părea paradoxal și îngrozitor că trupul lui neted, bronzat, aproape gol, se afla acolo, părând la fel de zdravăn ca întotdeauna, la fel de solid și de viguros, în timp ce - așa cum știa acum, fără nici un dubiu - purta în el motorul propriei sale morți, iminente. Se întreba: „Să-i spun lui Rozanov?“ Dezvăluirea ar fi fost jenantă pentru amândoi. John Robert disprețuia eșecul, și ce eșec mai mare putea exista decât cel pe care trebuia el să-l înfrunte? Ceva atinse mâna lui William și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
unui asemenea volum, de abur comprimat, a unei forțe brute atât de înspăimântătoare, anima țevile asudate, care trepidau parcă de viață. „Nu e posibil oare ca întreaga construcție să fie pe punctul de a exploda? Nu cumva din pricina acestui pericol iminent era întreaga clădire pustie? Toată lumea fugise, în afară de el.“ Țevile păreau să gâfâie, să dârdâie și să se îndoaie în aerul pâclos. Tom se retrase, urcând câteva trepte. Atmosfera, aproape prea fierbinte pentru a fi respirată, îi apăsa plămânii. Apoi, reușind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ai noștri” erau cruțați; „noi” toți am rămas în viață și am devenit „poporul lui Yhwh”. Prin cult se comemora și se actualiza acest eveniment; astfel, comunitatea care celebra cultul devenea contemporană cu comunitatea preistorică, tremura împreună cu ea în fața pericolului iminent și răsufla ușurată odată ce trecea amenințarea, credeau, se temeau și sperau împreună cu cei din vechime; cultul lor actual reproducea o experiență preistorică (cf. Ex 12,14, unde este utilizat termenul zikkărôn, „amintire”, „memorial”, de la rădăcina zăkar „a aminti”). Din această
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
åspĕkă miggårnĕkă, cu trimitere directă la treierat care în regiune continuă toată vara întrucât nu există pericolul ploilor. Prin urmare, cu privire la cereale, sărbătoarea marchează ultimul termen până la care recoltele trebuiau culese din arie pentru a nu fi afectate de ploile iminente. Lev 23,39 vorbește generic de „rodul pământului”, în ebraică tĕbû’at hă’ăreș. Ca în toate sărbătorile cu caracter agricol și aici întâlnim o atmosferă de bucurie și optimism. a) Alături de acești termeni, mai sunt alte două denumiri de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
punea problema per-misiunii de a lupta în bătălie sâmbăta; în primă fază, răzvrătiții au preferat să fie masacrați decât să profaneze solemnitatea (lucru de care soldații lui Antioh IV au profitat); apoi au decis că, fiind vorba de un pericol iminent asupra vieții, apărarea era permisă. e) În orice caz, rezultă clar că în epoca preexilică se respecta sâmbăta, deși acest lucru nu implica acele măsuri restrictive care au devenit o trăsătură dominantă a iudaismului mijlociu și care sunt valabile și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vedea scris de mână cu creionul: Chișinău, 1928, a doua zi de Paște probabil un Paște timpuriu și rece, judecând după copacii încă neînfrunziți din fundal. În primăvara anului 1944, când apropierea frontului dinspre Est se dovedea a fi deja iminentă, basarabencele (vorbesc de cele rusoaice și nu mă îndoiesc că, printre acestea, și cele două doamne din fotografie) aveau deja experiența ocupației sovietice din '40-'41. Nu fuseseră decât zece luni de ocupație, dar le ajunsese. Așa că au hotărât, fără
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dreaptă semnul sfintei cruci asupra penitentului. Această parte este cea mai importantă din întreaga formulă, indicând punctul central al sacramentului. Așa cum precizează Ritualul, formula dezlegării trebuie rostită integral, fiind însă permis, atunci când există motive întemeiate sau în caz de pericol iminent de moarte, să se poată folosi și numai forma scurtă a dezlegării, care constă doar în partea a doua a întregii formule. Modalitatea în care penitentul primește iertarea și dezlegarea din partea confesorului este caracterizată de umilință, pentru că, în timp ce Dumnezeu face
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceste cazuri, ritul este prescurtat, rezumându-se doar la următoarele momente: o scurtă lectură din Sfânta Scriptură, un îndemn obișnuit, impunerea pocăinței, mărturisirea generală și oferirea dezlegării generale. Când însă situațiile sunt extrem de urgente, de exemplu în cazul unui pericol iminent de moarte, preotul rostește doar formula dezlegării, care este prescurtată: „Eu vă dezleg de păcatele voastre în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh”. Chiar dacă situația se dovedește a fi așa de urgentă, se păstrează aceeași condiție, ca, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acesta de consecințele păcatelor sale. Atunci, apare o altă întrebare: care este, de fapt, ca urmare a celor afirmate, valoarea salvifică a dezlegării generale? Răspunsul este constant și se menține în favoarea condiției impuse. Este evident că și atunci când pericolul este iminent și moartea imposibil de împiedicat, dorința de mărturisire trebuie totuși exprimată, căci, pentru ca dezlegarea să producă efectul dorit, este suficientă și la un nivel subiectiv existența căinței perfecte, care conține în mod implicit și dorința de a se mărturisi. Prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să cultive constant o viață spirituală intensă și curată. Dacă însă nu împlinește aceste condiții, este posibil ca preotul să nu primească facultatea de a asculta mărturisirile. Există însă și excepții, în anumite situații particulare, așa cum este cea de pericol iminent de moarte. În acest caz, „orice preot, chiar dacă este lipsit de facultatea de a asculta mărturisirile, dezleagă valid și licit pe toți credincioșii care se află în pericol de moarte, de orice fel de cenzură și păcat, chiar dacă este prezent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Codul afirmă că preoții catolici au posibilitatea de a administra în mod licit și valid sacramentul reconcilierii și membrilor bisericilor orientale care nu sunt în deplină comuniune cu Biserica Catolică, în cazul în care acești membri sunt într-un pericol iminent de moarte, sau cer acest lucru de bunăvoie, în mod spontan „și sunt dispuși cum se cuvine”. În acest caz, confesorul își va adapta dialogul la nivelul de cunoaștere al penitentului cu privire la rit, la morală, la doctrina catolică, respectând credințele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
așa cum am prezentat mai sus. Practica pastorală poate întâlni și anumite particularități, care pot influența, prin exigența ce o impun, derularea dialogului dintre confesor și penitent, cât și oferirea dezlegării. Există situații în care penitentul se poate afla în pericol iminent de moarte, iar preotul să nu poată avea facultatea de a dezlega în mod licit păcatele. În aceste condiții, Codul de Drept Canonic îi oferă confesorului facultatea de a dezlega de orice păcat, chiar și de cele rezervate Sfântului Scaun
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și pastorală, care se teme că penitentul ar putea trata cu lejeritate păcatul făcut și se va predispune pericolului de a recădea în același păcat. Pe de altă parte, se poate întâmpla ca penitentul complice să se afle în fața pericolului iminent de moarte. În această situație, confesorul în cauză, dacă are posibilitatea, va încerca să cheme un alt preot, chiar dacă acesta este lipsit de facultatea de a asculta spovezile, pentru a-i oferi dezlegare penitentului respectiv. Dacă însă nu există această
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spovezile, pentru a-i oferi dezlegare penitentului respectiv. Dacă însă nu există această posibilitate, atunci preotul-confesor, implicat în acest delict împotriva poruncii a șasea, are facultatea de a-și dezlega complicele. Însă, dacă penitentul respectiv, chiar dacă se află în pericolul iminent al morții, mărturisindu-și păcatele preotului-complice, omite să își mărturisească explicit păcatul împotriva poruncii a șasea, în care a fost implicat cu preotul respectiv, chiar și pe motiv că este convins că preotul-confesor cunoaște deja acest lucru, iar preotul totuși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
neica nimeni? Un pierde-vară? Calicul calicilor din satul ista? Mai bine muream de glonț decât să murim de inimă rea! Cei de la mesele din jur au făcut ochii mari și și-au băgat capetele între umeri, ca în fața unei primejdii iminente. Știau că în miez de noapte au fost ridicați de la casele lor câțiva profesori de la liceu. „Și uite la Toader cum vorbește!” Ce ați rămas așa, fraților? Ce stați ca găinile când vine uliul? Se vede treaba că n-ați
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vis și de gând, pe care poetul le aduce în creația sa -, iar apoi, dar pregătită, așa cum se arată, încă din faza de preexistent, dezvăluirea marii sale iubiri pentru Arta Popescu și, în același timp, a continuei conștiințe a inevitabilei iminente dispariții. Nu putea fi eludată în poem gestația sui generis despre care vorbește Mama, explicând astfel traseul creator al fiului (Pe Cristi trebuie să-l înțelegeți. Așa e el. Nu e făcut pentru lumea asta. De fapt, am și eu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
el, din moment ce prin creație mă scriu, iar literele devin idei adesea sinucigașe, fiindcă tristețea îmbracă haine felurite. O imagine care focalizează, în câteva rânduri, atenția poetului este cea a pieței în care se adună tineri, dar fără amenințarea unui / pericol iminent, căutând dialogul, mulțime mișcată de interese de-o / umană banalitate, care devine, la un moment dat, fundalul pe care așteaptă iubita pentru a porni spre iatacul iubirii. Dar nici iubirea nu dă fiori în poezia lui Cassian Maria Spiridon, e
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cu / rădăcina subțire / a țipătului... Între realitate și reflectarea ei în oglindă, amintirea se înfiripă transfigurată: oricum aș spune / tot oglinda îmi redă / amintirea..., iar nostalgia este sentimentul dominant din poeziile care compun volumul, determinată, între altele, de prefigurarea unei iminente, inevitabile margini, care nu e deloc ipotetică și, de asemenea, de antinomia inalienabilă, copleșitoare prin adevărul pe care-l conține, a sorții omului: o momâie de viață / lângă o turmă de patimi, prin care se justifică jertfa clipei. Semne abstracte
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
era de fericire! ― Dor, dragul meu, cât te-am dorit!... Când auzii cum mă chema ea pentru întîia oară, m-au trecut fiori de voluptate. ― Aimée, draga mea Aimée! Și din nou ne îmbrățișam strîngîndu-ne pierduți, ca în fața unei primejdii iminente. O sărutam pe ochi, pe față, pe gât, pe umeri, cu o frenezie smintită, parcă mi-era frică să nu se volatilizeze în aer ca o întruchipare sintetică, iar eu să rămân pururi însetat de ea. Am întrebat-o: ― De ce
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o senzație de vechime trucată, de scenografie arheologică. Prea sunt frumos aranjate unele vestigii. Mâncăm, din pachete aduse de pe vapor, pe mesele înșirate afară ale unui restaurant care are ceva de cârciumă. Suflă un vânt rece, umed, ploaia pare acum iminentă. Ne ducem apoi la muzeu. Avem, însă, puțin timp la dispoziție încît nu putem fi decât superficiali. Remarc o statuie a Artemisei, poate singura frumoasă, și o veselă înghesuială masculină la chioșcul unde se cumpără statuete priapice sau căni pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
apăra litoralul în zona celui mai fortificat port, istoricul Sevastopol. Ne aflam în Crimeea din 1943, dar nicicând nu fusesem mai îngrijorați ca în acel Aprilie 1944. Frontul răsăritean pe mii de kilometri se rostogolea spre vest, țara noastră fiind iminent amenințată. În primele zile ale lui Martie 1944, Frontul I ucrainean își căuta drum spre Cernăuți și Botoșani; la 1 Martie, Marele Comandament Sovietic fixase ca obiectiv frontalier 1,2,3, ieșirea pe Bugul de sud - Nistru - Prut spre Dunăre
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]