5,812 matches
-
scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din cenușă s-a „născut” mumia Infernului cu iz de Paradis. (din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale
ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375696_a_377025]
-
puncte ce ardeau necontenit depărtările. Surâsul ei spațial te atrăgea cu sens de apropiere totală și cine intra în raza aceea telurică nu mai scăpa ore în șir din farmecul ancestral al dorinței . În imaginația ei visătoare Creatoarea s-a imitat pe ea și un pic mai jos de la marginea chipului ei fecundat îi așezase două forme piramidale pe care amețeai privindu le înainte de a le atinge. Un stadiu mai jos o înzestrase cu originea vieții. Ca să își bucure propiile ei
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
sfori, ocolesc nori, vreau să aleg doar crini și bujori, vieții. Mă împiedic, mă încurc, adevărurile curg aliniindu-se, dezvelindu-se. Fug aproape de amurg în alt joc, în acela al umbrelor, sunt deja așezată în spatele umbrei ce pare mai înaltă, imit, mă țin după ea, până ce la un colț, mă văd umbrită, părăsită. Nevăzută mi-e umbra din cotitură, joc mai departe singură, prin propria-mi umbră. Veți spune că e prea neagră, că e cenușă? Vă răspund că nu este
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
înmijlocul teatrului de păpușitrasă de sfori, ocolesc nori,vreau să aleg doar crini șibujori, vieții. Mă împiedic,mă încurc, adevărurile curgaliniindu-se, dezvelindu-se.Fug aproape de amurg în alt joc,în acela al umbrelor, sunt dejaașezată în spatele umbrei ce paremai înaltă, imit, mă țin după ea,până ce la un colț, mă vădumbrită, părăsită. Nevăzută mi-eumbra din cotitură, joc maideparte singură, prin propria-miumbră. Veți spune că e preaneagră, că e cenușă? Vă răspundcă nu este decât sinceritate.Decât umbra cuvintelor înșiratedin vârful peniței
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
mă jucam cu băiețelul din mine vecinul îmi bătea în țeavă vomitam fonic toate poeziile din lăuntru evident, urlam ca în dureri de facere, mirosea a poezie toată scara blocului un peisaj din mine vorbea despre suferință în inima nopții imitam bețivii, mi-era de-ajuns că aveam icoana ta în minte pe unde vei mai fi fiind dar eu pe unde oare sunt”. „Un peisaj din mine” vorbește despre Mihaela Rașcu - un prozator în care cred. Mariana CRISTESCU 9 decembrie
OGLINDA DIN CUVÂNT de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374240_a_375569]
-
pământești. Ca argument, avem versetele din Predica de pe Munte (Matei 6, 33): „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă“. Așadar, ieșit de sub „autoritatea“ familiei, adolescentul, spre deosebire de elevul școlar, care încearcă să imite comportamentul adulților, simte nevoia să fie distinct de ceilalți, se află într-o continuă și permanentă căutare, atât de ordin fizic, cât și spiritual; tânărul se află în căutarea propriei identități. Din dorința de a fi unic, de a se
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
precedentă. Pentru această "cultură" era ușor de crezut că și Vechiul Testament și-ar fi avut originea în India. Fr. Wilford (1771-1822) a căutat paralele la povestirile biblice în textele sanscrite, iar maeștrii indieni s-au grăbit să le descopere, desigur, imitînd și inventînd ei înșiși povestirile respective. Astfel, au apărut în textele indiene Eva, Avram, Sem, Ham, Iafet. Dar la sfîrșit s-a aflat de mistificare și același Wilford a recunoscut-o. Adesea, asemenea povestiri biblice erau inclue pînă și în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ce îi era acordat la început, pe baza prezumtivului "primitivism", adică originalitate. Și totuși impulsul pe care l-au cunoscut la început studiile de indianistică nu dispăruse. Cunoașterea lumii indiene era ocazionată adesea de poeți, cu creațiile lor noi, fie imitînd formele indiene (ca Goethe cu prologul în teatru, prezent în dramele indiene), fie luîndu-și ca model subiectele indiene, așa cum au făcut: Goethe, Rückert, Richard Wagner, Edwin Arnold, F.B. Bain, Leconte de Lisle, Victor Hugo, Viktor Widmann, Karl Gjellerup, Hermann Hesse
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din eternitate. Întotdeauna șase se ofilesc, rămân treisprezece, cifră a Morții. În cărțile de tarot, treisprezece desemnează un ciclu, peste care se adaugă o unitate, un început. Alt simbol întâlnit în operă este „dansul“, care are un caracter magic Niculina imită ritmurile lumii, disturbând desfășurarea monotonă a timpului. Dansul are același rol, ca și în La țigănci, de a înțelege destinul și posibilitatea de a transgresa timpului său limitat. Se vorbește foarte mult despre libertatea absolută, iar spectacolul, acea „artă magică
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
să creeze un nou ideal politic. Italianul Antonio Bonfini, instalat la Buda în 1486, stabilește pentru rege o genealogie romană și afirmă că ginta sa a fost reînnoită ca urmare a unui ordin divin. Dar oare Ștefan a căutat să imite modelul curții regelui Ungariei, unde cronicarii încurajau opera prințului? DRACULA Modalitățile punerii în scenă, stilul și deci căile de rememorare a cruciadelor sînt esențiale. Acțiunea lui Ștefan cel Mare intră într-o compoziție culturală coerentă. În schimb, domnia aproape contemporanului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
traduce, pentru publicul din Iași, dramele lui Victor Hugo. Saint-Marc Girardin încearcă o apreciere sintetică: "Ceea ce determină caracterul distinctiv al Bucureștilor și lașilor, ceea ce face ca aceste orașe să nu semene cu orașele noastre europene, pe care caută a le imita, ceea ce-1 impresionează pe străin de la prima vedere este singularitatea inegalabilă a locuințelor. Imaginați-vă cîteva din cele mai sărace cătune de-ale noastre și în mijlocul acestora palate elegante, fără nici o locuință intermediară care să servească de trecere între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după moda din Europa și după cea din Asia. Brousse îi furnizase stofa strălucitoare a turbanului, iar Viena țesătura cu ramuri și flori a rochiei, ale cărei mîneci "à l'imbécile" anunțau la cea care o purta tendința de a imita în 1838 exagerările pariziene de la 1832."" Observatorii străini sînt amuzați sau cuceriți de însemnele Orientului. Evoluția stilurilor spre europenizare îi uimește. Ubicini vede în Galați, port liber după 1834, două orașe: "Vechiul oraș cu un aspect sumbru și respingător, construit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prietenii săi, metodele lui autoritare sînt criticate: nu și-a arogat el depline puteri în mai 1864? Se denunță afacerismul care produce lipsa de etică, brutalitatea unei lumi noi care tulbură tradițiile aristocratice și patriarhale: în numele cărei nebunii aventuriste trebuie imitat în marș forțat Occidentul? Se denigrează și se autodenigrează. În 1865, Cuza se hotărăște și se plînge lui Napoleon III: "Am fost destul de fericit că am realizat Unirea, visul secular al românilor, că am restituit țării mele o cincime din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Școlii Ardelene. La Iași, reprezentantul acestei școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului junimist nu este politic, ci filosofic și grupează intelectuali formați în străinătate, în Germania, iar unii în Franța. Este cazul lui Pogor, al lui Maiorescu, care în curînd va face
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
deschise între Berlin și București. Ministrul român de Finanțe, Sturdza, negociază cu Bleischröder și cu guvernul german, sfîrșind prin a ceda în problema căilor ferate. În octombrie 1879, Parlamentul român adoptă o formulă de revizuire a Constituției din 1866 care imită imperativele articolului 44 acordînd naturalizare evreilor în funcție de cererile individuale. Camerele române au tras de timp. "În realitate, spune ministrul Franței în martie 1879, cuvîntul discuție este impropriu, fiecare orator ridicîndu-se la tribună cu tema făcută pe care o debita fără
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Belvedere. Arhiducele este, ca și Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, obsedat de pericolul slav, dar, spre deosebire de Wilhelm, fapt dovedit de corespondența dintre cei doi, Franz-Ferdinand consideră că maghiarii i-au împins pe slavi la extremism. "Slavii acționează astfel pentru că imită conduita maghiarilor scrie el -, pentru că ei văd că maghiarii obțin tot ce doresc prin lovituri tactice nerușinate". Întrebările asupra viitorului imperiului sînt enunțate într-un climat politic modificat prin legea votului universal din Austria, în 1907, prin noul angajament din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În ce se constituie noua arhitectură? În primul rînd în simplicitate". Refuzul trecutului, conceput ca loc și sursă de expresie a specificului național, este radical. Horia Creangă explică faptul că a da un răspuns la exigențele timpului nu înseamnă a imita. Aici, el ia poziție în favoarea modernității, în mijlocul confruntării dintre moderniști și tradiționaliști: "Arta liniilor simple este la fel de veche ca lumea" adaugă el, pentru a regăsi esențialul dincolo de avatarurile istorice ale așezării romane. Două proiecte majore ale lui Horia Creangă au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cîțiva studenți români cu insurecția ungară va conduce la bătăi și, în majoritate, arestări. Destalinizarea românească se va face prin întărirea ordinii marcată, pînă în 1959, de un nou val de arestări. Ce s-a petrecut deci în Ungaria? Bucureștiul imită interpretarea sovietică a evenimentelor: "Ofițeri horthiști, soldați și ofițeri unguri care serviseră în armata hitleristă continuă să vină în Ungaria." Scînteia din 5 noiembrie 1956 reproduce direct informațiile publicate de Pravda. Imre Nagy și partidul ungar sînt criticați cu violență
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
într-un Shop, adică într-un magazin rezervat străinilor, unde cumpărăturile se plătesc în devize. Penuria obsedează și creează o poftă de obiecte, fără a se mai raționa asupra acestei himere a unui consum de joasă speță. Tinerii încearcă să imite mode occidentale: achiziția unor jeans presupune relații. Relația muncă-consum este întreruptă. Munca ajunge un fel de tristă fatalitate, consumul sporește norocul, capacitatea de a risca în mici afaceri profitabile. Anii '70 sînt total nefericiți, fără să se știe unde se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pare, în momentul în care ar trebui să se cugete numai la consolidarea Republicei, ca foarte îngrijitoare. Nu discutăm argumentul adus des în discuțiunea literară asupra acestui subiect mai cu seamă de Laboulaye, Renan și Taine. Acești bărbați - și ei imitează numai pe Tocqueville - acești bărbați cer concurența liberă, căci se tem de aplecațiunea spre centralizațiune și uniformitate ce zace în spiritul latin {EminescuOpXI 58} al Franții. Ei prevăd că rezultatul acesteia va fi o sterilitate a spiritului francez care va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
organizare, mai ales de când administrează eparhia în care de mult timp îndeplinea toate atribuțiunile unui mitropolit, nelipsindu-i alt decât titlul unei activități care în esență era de mult arhipăstorească. Românii din provinciile austriace ne dau uneori strălucite și vrednice de imitat modele a unor vieți pline de o activitate salutară și binecuvântată atât pentru consângenii lor cât și pentru tronul căruia sânt supuși și monarhia de care se țin. Pornind de la niște începuturi mici, dar muncind cu dezinteresare pentru ridicarea poporului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un raportor improvizat. Astfel se votă o parte din legea asupra fabricii de la Chitila, care fu retrasă în cursul discuțiunii de cătră guvern. S-au votat în același chip mai multe împrumuturi ale unor comune și județe setoase de a imita exemplul marilor finanțiari de la guvernul central. S-a votat cu aceeași iuțeală legea foarte importantă care dă ministerului dreptul să administreze după plac căile ferate, ștergând și păstrând orice va voi din regulamentele actuale ale acelei administrații. În fine, lucru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care a fost recepută de mintea copilărească. Lipsa dezvoltării firești a limbelor deosebitelor naționalități din Austria are drept efect mărginirea spiritelor chiar, o mărginire care se resfrînge până și asupra capitalei. Un jargon ebraico-cosmopolit, de-o platitudine excepționala, fără caracter, imitând stilul ziarelor rele din Paris, primejduiește citirea ziarelor germane din Austria. Cele umoristice, care-ar trebui să reflecte geniul simpatic al limbei poporului de acolo, identic cu acela al Germaniei de Sud, se-nvîrtește din contra pe-o clină regretabilă de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se mărginește la păzirea esterioară de formalități goale, pe când în fond tot spiritul Constituției e falsificat, toate garanțiile ei înlăturate, atunci nu mai poate fi vorbă de guvern parlamentar. Atunci avem a face c-o societate organizată de esploatație care imitează țara prin manopere machiavellice și în contra ei dreapta constituțională e în apărare. Ea apără instituțiile actuale și libertățile publice. {EminescuOpXI 171} Dreapta se poate numi cu drept cuvânt partidul constituțional; lupta ei e îndreptată contra partidului anticonstituțional, radical, care falsifică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
folositor, pentru politica poporului român. Contagiatu-s-a oare și grupul moderat de frivolitatea aceasta când nu se sfiește, în vreme de grea cumpănă, de-a proclama starea de asediu contra partidului conservator cu care a luptat împreună? Voiește oare să imiteze pe proorocul reversibil, care, după căderea Plevnei, în loc de-a gândi la pericolele situației și la starea de goliciune a armatei în timp de iarnă, nu găsea alta de zis, mizerabilul, mulțimii adunate decât că poporul mai are a lua
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]