6,265 matches
-
Îl privesc și-l admir ca pe un drag fraete gorjan, și-mi dau seama că ar fi în stare să-și dea viața pentru un sunet, fiindcă știe foarte bine și este conștient că muzica poartă în ea un imn de slavă adresat lui Dumnezeu. Și iar se aude glas de jale ce înfioară inimile acultătorilor, căci doina nu putea să-l uite pe bătrânul ce-și deapănă amintirile... când trece pe cărare de pădure: „- „Lele, lele...și iar lele
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
imensitatea spațiului a spațiului nostru, inserțiune în timp, timpului nostru... Am umplut văzduhul de noi, iubite ! La slobozirea spre înalturi îngerii ne-au deschis drum de stele, presărat cu gânduri de culoare roșie... Atunci, vibram odată cu muzică sferelor... noi intonam imnul dragostei, apoi... psalmul păcii și-a împăcării cu sine, a împăcării cu noi. Știi, iubite, simțirea aceea de finire a nemărginirii, a prinderii timpului într-o buclă, acolo, în inima noastră --- căci nu mai erau două, ci una singură--- cu
MINUNE-ŢI SUNT, IUBIT ÎMI EŞTI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349632_a_350961]
-
și stele strălucitoare. Luceafărul dimineții îi trimite a lui rază să-i trezească muritorii ce încă profund visează. Deșteptat din nou la viață Pământul ne ocrotește, ne hrănește cu-a lui roade, cu apă ne răcorește, Îi înălțăm în slavă imn de mulțumire, din răsărit de soare și până la apus. El ne susține viața prin roada lui bogată, ne odihnește noaptea când Luna este sus. Pământu-i nemurirea, suflarea-i trecătoare, contactul cu pământul e-a vieții desfătare. Ne naștem din țărână
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
martore ale acestei tragedii ale libertății, a greutăților de a găsi o soluție pentru conștiința creștină luminată de strălucirea lui Iisus Hristos. Să nu uităm că, creștinismul este religia libertății. 3. Personajele lui Dostoievski trăiesc tragedia vieții ca pe un imn al libertății. În ideea libertății se transpune și ideea răului opusă binelui suprem. Marele gânditor rus Nicolae Berdiaev descoperă în opera scriitorului o dualitate a răului: răul metafizic și răul lăuntric. Nichifor Crainic relevează alte aspecte malefice: răul imanent pe
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
ce ne-a făcut să rezistăm, chiar și atunci când la capătul drumului stătea sacrificiul suprem. În altă ordine de idei, existența și durata poporului român își găsesc expresia cea mai adâncă și totodată sprijinul cel mai solid și în chintesența Imnului Național. Aceasta demonstrează limpede faptul că Imnul este biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
și atunci când la capătul drumului stătea sacrificiul suprem. În altă ordine de idei, existența și durata poporului român își găsesc expresia cea mai adâncă și totodată sprijinul cel mai solid și în chintesența Imnului Național. Aceasta demonstrează limpede faptul că Imnul este biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea de cultură, spiritualitate și civilizație a poporului român. Deoarece în ultimii ani s-au produs câteva confuzii, trebuie să facem câteva precizări legate de imnul național. Pe de o parte, autorul muzicii imnului național este Anton Pann, poet și un mare pasionat de folclor, deși sunt voci care spun că autorul de drept al imnului ar fi compozitorul-dascăl Gheorghe Ucenescu. Mai circulă și varianta precum
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea de cultură, spiritualitate și civilizație a poporului român. Deoarece în ultimii ani s-au produs câteva confuzii, trebuie să facem câteva precizări legate de imnul național. Pe de o parte, autorul muzicii imnului național este Anton Pann, poet și un mare pasionat de folclor, deși sunt voci care spun că autorul de drept al imnului ar fi compozitorul-dascăl Gheorghe Ucenescu. Mai circulă și varianta precum că autorul muzicii ar fi chiar Andrei Mureșanu
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
produs câteva confuzii, trebuie să facem câteva precizări legate de imnul național. Pe de o parte, autorul muzicii imnului național este Anton Pann, poet și un mare pasionat de folclor, deși sunt voci care spun că autorul de drept al imnului ar fi compozitorul-dascăl Gheorghe Ucenescu. Mai circulă și varianta precum că autorul muzicii ar fi chiar Andrei Mureșanu, poet, jurnalist, traducător. În realizarea muzicii, Anton Pann s-a inspirat din minunatul imn religios „Din sânul maicii mele”. Pe de altă
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
voci care spun că autorul de drept al imnului ar fi compozitorul-dascăl Gheorghe Ucenescu. Mai circulă și varianta precum că autorul muzicii ar fi chiar Andrei Mureșanu, poet, jurnalist, traducător. În realizarea muzicii, Anton Pann s-a inspirat din minunatul imn religios „Din sânul maicii mele”. Pe de altă parte, versurile aparțin lui Andrei Mureșanu, din poezia „Un răsunet”, iar versurile poeziei „Din sânul maicii mele” nu aparțin nicidecum lui Anton Pann, ci marelui poet Grigore Alexandrescu. Imnul a fost interpretat
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
inspirat din minunatul imn religios „Din sânul maicii mele”. Pe de altă parte, versurile aparțin lui Andrei Mureșanu, din poezia „Un răsunet”, iar versurile poeziei „Din sânul maicii mele” nu aparțin nicidecum lui Anton Pann, ci marelui poet Grigore Alexandrescu. Imnul a fost interpretat prima dată în casa unui preot paroh din Brașov, de către tânărul cântăreț bisericesc Gheorghe Ucenescu. Oricum, din iarna anului 1989, „Deșteaptă-te române” a devenit imnul național al românilor, eliberați de sub ideologia comunistă, iar din 1998, în
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
nu aparțin nicidecum lui Anton Pann, ci marelui poet Grigore Alexandrescu. Imnul a fost interpretat prima dată în casa unui preot paroh din Brașov, de către tânărul cântăreț bisericesc Gheorghe Ucenescu. Oricum, din iarna anului 1989, „Deșteaptă-te române” a devenit imnul național al românilor, eliberați de sub ideologia comunistă, iar din 1998, în baza Legii nr. 99/1998, la 29 iulie, românii sărbătoresc Ziua Imnului Național „Deșteaptă-te române”. Astăzi, 29 iulie, în jurul orei 11.00, în Piața Avram Iancu, se va
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
Brașov, de către tânărul cântăreț bisericesc Gheorghe Ucenescu. Oricum, din iarna anului 1989, „Deșteaptă-te române” a devenit imnul național al românilor, eliberați de sub ideologia comunistă, iar din 1998, în baza Legii nr. 99/1998, la 29 iulie, românii sărbătoresc Ziua Imnului Național „Deșteaptă-te române”. Astăzi, 29 iulie, în jurul orei 11.00, în Piața Avram Iancu, se va desfășura un ceremonial militar, religios și cultural oganizat de Prefectura și Consiliul Județean Cluj, Divizia nr. 4 Infanterie “GEMINA”, Primăria Municipiului Cluj-Napoca. La
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
-o Mască Tragică potrivită Interpreta își ascundea suferința, Tragediaiubirii pierdute pe veci Polyhymnia în Galeșă Stare era încurcată și-afurisit înnodată Se-ndrepta galeș spre piscina adâncă și mută să se-mbăieze în Poezia cea Sacră Ea, Cea a Multor Imnuri se simțea prihănită Terpsichore n-avea chef să plutească la o altă repetiție Urma a Dansa cu Lira magică acolo înPiruiete și Hore medievale, Carusel înainte de reuniune Thalia arunca pietricele peste prundul din fața vilei albastre Plănuia să-și surprindă surorile
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
a Comandantului Regimentului, care a prezentat un scurt istoric, menționând luptele la care a luat parte și aducând un omagiu eroilor. A urmat dezvelirea Monumentului. În timpul trecerii în revistă, Fanfara Regimentului 27 Infanterie a dat onorul, apoi s-a intonat Imnul Regal Român. Partea oficială fiind încheiată, au urmat demonstrațiile militare din partea Escadronului, care au produs o puternică impresie printre cei prezenți, iar noi, fiind foarte aproape de MS Regele CAROL II, am putut observa bucuria de pe fața lui și mulțumirea când
VIZITA REGALA de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350359_a_351688]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > IMNUL REGAL, ÎNVEȘMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului „Trăiască Regele” a fost imnul care a oțelit de-a lungul a peste o jumătate
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > IMNUL REGAL, ÎNVEȘMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului „Trăiască Regele” a fost imnul care a oțelit de-a lungul a peste o jumătate de veac pe românii reuniți sub Coroana României cu idealurile naționale ale reîntregirii, în timpul Primului Război Mondial și ale eliberării de către oastea eroică și jertfitoare română, în timpul celui de-Al Doilea Război
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
Doilea Război Mondial, dar și în toată durata istorică a Regatului României, de sub sceptrul Dinastiei Române, începând cu întâiul Rege Carol I, până la abolirea fără consultarea poporului, a monarhiei, la 30 decembrie 1947. „Sunt țări care nu și-au schimbat imnul timp de sute de ani”, afirmă Alteța Sa Regală Principele Radu al României („Despre identitate”, 22 decembrie 2007). „De ce ar face-o? Ele nu au nimic de uitat. Noi, da. Un cântec este mai puternic decât noi, fiindcă este mai lipsit
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
vom simți curând, când brand-ul de țară nu va mai fi o «nostalgie a unor vremi apuse», ci o urgență națională. Brand-ul de țară este un instrument care se va așeza utilitar pe același raft cu stema, cu imnul, cu steagul, cu ziua națională și cu una din fețele monedei euro (cealaltă față a monedei, ca și bancnota, va face loc însemnelor europene)”. Imnul Regal a fost compus în anul 1862, de către Eduard Hübsch, compozitor și violonist de origine
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
țară este un instrument care se va așeza utilitar pe același raft cu stema, cu imnul, cu steagul, cu ziua națională și cu una din fețele monedei euro (cealaltă față a monedei, ca și bancnota, va face loc însemnelor europene)”. Imnul Regal a fost compus în anul 1862, de către Eduard Hübsch, compozitor și violonist de origine germană, născut în Slovacia, în vremeea aceea, capelmaistru, la Iași. Linia melodică a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română” de George
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
a monedei, ca și bancnota, va face loc însemnelor europene)”. Imnul Regal a fost compus în anul 1862, de către Eduard Hübsch, compozitor și violonist de origine germană, născut în Slovacia, în vremeea aceea, capelmaistru, la Iași. Linia melodică a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română” de George Enescu. „Imnul Regal”, spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al „Cameratei Regale”, „a cunoscut poate cea mai frumoasă înveșmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
a fost compus în anul 1862, de către Eduard Hübsch, compozitor și violonist de origine germană, născut în Slovacia, în vremeea aceea, capelmaistru, la Iași. Linia melodică a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română” de George Enescu. „Imnul Regal”, spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al „Cameratei Regale”, „a cunoscut poate cea mai frumoasă înveșmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta de numai 15 ani a avut extrem de inspirata viziune de a o
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
fie intitulat „Trăiască Regele”. Există presupunerea că versurile au fost scrise în anul 1881, la data încoronării Principelui Carol I de Hohenzollern și a ridicării Principatelor Române la rangul de Regat, moment al desăvârșirii Unirii din 1859, dar certitudinea apariției imnului în formă definitivă, ca imn de Stat, datează din 1884. Va dăinui șaizeci și patru de ani, până în anul 1948, când i-a luat locul un imn cu avânturi proletar-bolșevice, antimonarhice, „Zdrobite cătușe”, pe textul lui Aurel Baranga și muzica
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
presupunerea că versurile au fost scrise în anul 1881, la data încoronării Principelui Carol I de Hohenzollern și a ridicării Principatelor Române la rangul de Regat, moment al desăvârșirii Unirii din 1859, dar certitudinea apariției imnului în formă definitivă, ca imn de Stat, datează din 1884. Va dăinui șaizeci și patru de ani, până în anul 1948, când i-a luat locul un imn cu avânturi proletar-bolșevice, antimonarhice, „Zdrobite cătușe”, pe textul lui Aurel Baranga și muzica lui Matei Socor. „Trăiască Regele
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
la rangul de Regat, moment al desăvârșirii Unirii din 1859, dar certitudinea apariției imnului în formă definitivă, ca imn de Stat, datează din 1884. Va dăinui șaizeci și patru de ani, până în anul 1948, când i-a luat locul un imn cu avânturi proletar-bolșevice, antimonarhice, „Zdrobite cătușe”, pe textul lui Aurel Baranga și muzica lui Matei Socor. „Trăiască Regele/ În pace și onor,/ De țară iubitor/ și-apărător de țară!”// sunt versuri ale Imnului Regal. Iar, „Zdrobite cătușe în urmă rămân
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]