3,755 matches
-
pe câmpul de bătălie, între liniile românilor și cele turcești (sau asta era în a III-a?), căzută noaptea din cutia poștală direct în mâinile dușmanului. Securistul mai trecuse o cerere ciudată, „de permutat!“, cu semnul exclamării, părea o chestie imperativă, dar cam neclară: cine sau ce trebuia permutată? o scrisoare cu alta? operațiunea de supraveghere? două fraze între ele? un individ cu celălalt? Mi-era și frică să mă gândesc. Am stins lanterna și, cu dosarul în mână, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
eveniment comunicativ, fiind plasat într-o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social. Discursul capătă proprietăți structurale constitutive, derivate din condițiile specifice de producere. Spre exemplu, discursul politic capătă determinanți precum ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 15, rezultați din caracteristicile situației de comunicare, marcată de lupta pentru putere într-un mediu conflictual. Însă, dacă nu ne raportăm la discurs ca la o sumă de eșantioane lingvistice izolate, ci ca la un produs dinamic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Discursul politic este o formă discursivă prin intermediul căreia un locutor încearcă obținerea puterii în lupta politică, împotriva altor indivizi, grupuri sau partide 91. Din punct de vedere textual, Constantin Sălăvăstru identifică patru caracteristici: ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 92. Ambiguitatea intenționată are un rol pozitiv pentru că prin unul și același discurs este vizat un număr foarte mare de persoane, de diferite categorii și formații. Ambiguitatea creează posibilitatea ca fiecare să ia din respectiva intervenție sensul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
selecție a unor fapte, prin aranjarea într-o anume ordine, se realizează o evaluare și se induce o acțiune agreată. Prin urmare, limbajul politic nu doar spune, ci spune ce trebuie făcut, aceasta fiind cea de a treia caracteristică, tonalitatea imperativă. De fiecare dată discursul politic așteaptă o reacție, el cere un răspuns, o acțiune, chiar și atunci când nu o face explicit. În sfârșit, substratul polemic trimite la ideea că orice emitent de discurs politic are de fiecare dată un adversar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
axa comunicațională) contract de discurs Discursul jurnalistic Obiectivitate Raționalitate Interes Atractivitate Instituții media Ziar, radio, televiziune, internet Ziariști, public Specific pe fiecare gen discursiv Să informeze și să comenteze spațiul public Discursul politic Ambiguitate intenționată Caracterul disimulat al mesajului Tonalitatea imperativă Substratul polemic Instituții politice Unde sonore, ziar, radio, televiziune, internet Politicieni, public Specific pe fiecare gen discursiv Să legitimeze puterea Discursul publicitar Dezirabilitate Atractivitate Concizie Agenții de publicitate Banner, afiș, ziar, radio, televiziune, internet Comercianți, public Specific pe fiecare gen
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
această clipă unică de istorie nouă a României cu adevărat libere!" (Deșteptarea, 23 decembrie 1989) Acest exemplu ilustrează o distorsiune în statutul partenerilor de dialog social, pentru că nu intră în atribuțiile unui jurnalist să dea sfaturi audienței pe acest ton imperativ. Dacă însă o face, autoritatea sa este atât de mare încât se va sfârși, cel mai probabil, într-o acțiune. Jurnaliștii pot deturna discursul jurnalistic atât prin acceptarea imixtiunii celorlalți actori implicați în discursul jurnalistic, dar și prin folosirea presei
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
favorabil sieși, prin care delegitimează anumite acuze penale la adresa sa, cele legate de "scandalul termopanelor". Textul este discurs politic întrucât este partizan (susține punctul propriu de vedere), polemic (trimite la acuze aduse adversarului său politic, Traian Băsescu), cu o tonalitate imperativă ("nu trebuie să banalizăm", "să închidem ochii", "să tolerăm practici mizere", ca acelea care îl vizează pe Adrian Năstase), într-un limbaj ambiguu 162 (însăși manifestarea ca om politic sub mantia editorialului sporește ambiguitatea discursivă). Camuflarea altor tipuri de discurs
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
membri se bucură de aceleași drepturi civile și datorii legale" (p. 14, subl. n.). Identitatea națională conștiința apartenenței la aceeași comunitate de destin istoric este inconceptibilă în lipsa memoriei colective, a unui simț al comuniunii cu societatea strămoșilor care comportă o imperativă datorie a comemorării predecesorilor și a cunoașterii trecutului. Însă această memorie istorică, atât de crucială în constituirea simțului identitar, nu trebuie să fie icoana fidelă a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și adevărurile istorice subminează cel mai adesea proiectele de construire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la dispoziție în cazul Universității din Paris, care își repartiza studențimea în patru națiuni: l'honorable nation de France, la fidèle nation de Picardie, la vénérable nation de Normandie și la constante nation de Germanie (Kedourie, 1961, pp. 13-14). Este imperativă sublinierea faptului că aceste "națiuni" universitare indicau oarecum proveniența, însă nu corespundeau nicidecum cu Franța, Picardia, Normandia și Germania geografice. "Națiunea" universitară franceză, spre exemplu, era circumscrisă cu ajutorul unui decupator lingvistic, cuprinzându-i pe toți vorbitorii de limbi romanice francezi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educația istorică și geografică, autoritățile statale române lansează proiectul general de convertire a țăranilor creștini în cetățeni naționali, a patrioților în naționaliști. Cazul învățământului românesc transilvănean, desfășurându-se sub jurisdicția statalității maghiare, comportă note de specificitate, motiv pentru care este imperativă o tratare a acestuia într-un registru separat. În același timp în care în Principatele Unite se făceau progrese majore în vederea instituționalizării învățământului primar public de masă, în Transilvania educația românească suferă un recul. În condițiile constituționale ale Transilvaniei, întemeiate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
genocid cultural") și, în general, pentru "tragedia României sub comunism". Fără a mai fi menționate și toate celelalte capete de acuzare, concluzia "ilegitimității și criminalității" regimului apare ca auto-evidentă, iar datoria de a condamna comunismul apare ca o necesitate morală imperativă. Vulnerabil la critici substanțiale formulate din diverse unghiuri de atac, cele mai multe fiind grupate în volumul Iluzia anticomunismului (Ernu et al., 2008), Raportul poate fi descris ca fiind un document paradoxal: în primul rând, deși este anunțat ca cercetare științifică, argumentația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dreptul de a aplica regulamentul pe teritoriul meu. Iată dar modul cu totul condițional în care d. Carp înțelege a ceda colectivității puterilor europene, în schimbul declarării de neutralitate, garantată de aceeași colectivitate. "Romînul" schimbă această declarare ipotetică în una categorică, imperativă chiar: "Să renunțăm la suveranitate pe Dunăre! ". Aceasta n-a spus-o nimeni și e o invenție și neadevărată și intenționată, deci îndoit de culpabilă din partea organului guvernamental. Nu mai vorbim de alte foi, cari, înainte de-a fi ieșit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
instinctual-afective care țin de creierul instinctv (arhaic) care conservă instinctele de bază a oricărei ființe viețuitoare (nutriția, funcțiile de relație și reproducerea), la care se adaugă instinctele sociale (de proprietate și de dominație), instincte care asigură manifestările bazale, cu caracter imperativ (cum ar spune Kant), modulate Însă prin educație și temperate prin creierul reflexiv (intelect și rațiune). Dacă funcțiile de nutriție și de relație, ca fenomenologie vitală, se traduc prin manifestări abrupte cu scopul prezervării individului, perpetuarea ca imperativ al prezervării
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un plan pentru independență economică, separarea de familia de origine și inițierea unei intimități pe care În general o vede desăvârșită În cadrul și numai În cadrul familiei conform tradiției și modelului cultural În care a fost crescut. Este o tendință naturală, imperativă, bazată pe resorturi biologice profunde, instinctuale, pe care Paulescu, ilustrul nostru fiziolog, le ierarhiza În trei etape: 1. selecția nerațională, etapă În care, instinctual, individul se orientează către exemplarul de sex opus cel mai reprezentativ, care din punct de vedere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Un tânăr În această situație Își face un plan pentru independența sa economică, separarea de familia de origine și inițierea unei intimități pe care o vede desăvârșită prin Întemeierea unei familii. Acest ultim aspect este În fapt o tendință naturală, imperativă, bazată pe puternice resorturi biologice, Îndeosebi instinctuale. Iată cum În adolescența târzie tendința de a forma o familie devine o dominantă. 2. Producerea și acumularea mijloacelor de existență necesare familiei pentru subzistență și dezvoltare, ceea ce face ca familia să aibă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pe tradiția local] și oral], la una bazat] pe un text revelat, a c]rui p]strare și notare, în limba arab], a creat condițiile propice pentru nașterea unei noi culturi islamice, bazate pe Coran și care includea și extindea imperativul monoteist reflectat în iudaism și în creștinism. Cel de-al doilea „început” a fost influențat, într-o anumit] m]sur], de traducerea în limba arab] și de studiul operelor filosofice, a medicinei și a științelor antice (într-o m]sur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
independent cunoscut că „etică lui Kant”. Unii susțin c] aceste critici nu se aplic] eticii kantiene, alții cred c] ele constituie motive suficiente pentru respingerea poziției lui Kant. 1) Formalismul. Cea mai cunoscut] acuz] adus] eticii kantiene este învinuirea c] imperativul categoric nu are de fapt substanț], este trivial sau pur formal și nu formuleaz] nici un principiu al datoriei. Acuză a fost susținut] de c]tre Hegel, J.S. Mill și de c]tre mulți autori contemporani. Din perspectiv] kantian], condiția pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obligativitatea suspendării din funcție a funcționarului public dacă s-a început urmărirea penală împotriva lui. Articolul 79 alin. 1 din Statut afirmă că „răspunderea potrivit legii penale, se angajează pentru infracțiuni săvârșite în timpul sau în legătură cu serviciul”. Legea conține o normă imperativă în ceea ce privește măsura suspendării din funcție, conducătorului autorității (instituției) publice fiind obligat să ia această măsură dacă s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolul 79 alin. 1 din Statut. Legea cere măsura suspendării din funcție pentru
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
Explică sensul expresiei la spartul nunții. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează rolul prozodic al cratimei în structura fript-o. 5.Notează două mărci ale oralității din fragment. 6.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul imperativ. 7.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. 8.Interpretează semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea fragmentului în specia baladă cultă. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
îndărătnic![...] (Lucian Blaga, Dați-mi un trup voi munților) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: trecătorul, (a) pune. 2.Exemplifică aspectul conotativ al cuvântului frunte. 3.Explică rolul cratimei în structura să-mi (descarc). 4.Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul imperativ. 5.Menționează două elemente specifice lirismului subiectiv. 6.Comentează ideile din prima strofă. 7.Interpretează o metaforă din strofa a doua. 8.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic. 9.Motivează, prin două trăsături, caracterul expresionist al textului. Barem de notare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
din mintea mea! Revino-mi în inimă! (Nichita Stănescu, Altă matematică) 1.Transcrie doi termeni din câmpul semantic al matematicii. 2.Precizează tema textului și un motiv literar. 3.Explică rolul conjuncției adversative dar. 4.Motivează prezența verbelor la modul imperativ din final. 5.Menționează două mărci ale prezenței eului liric. 6.Comentează, în 4-6 rânduri, versurile strofei a doua. 7.Prezintă semnificația titlului, în raport cu textul literar. 8.Argumentează, prin două caracteristici, încadrarea textului în neomodernism. 9. Ilustrează o trăsătură a
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
o formă sau o construcție revitalizată are șanse mai mari să se extindă decât o inovație); ( D) într-o măsură destul de mică, se poate să fi contribuit la extinderea lui pe și influența limbii engleze; cunoașterea limbii engleze este aproape imperativă pentru jurnaliști, iar graba și o scăzută preocupare pentru exprimarea corectă și îngrijită în limba română fac să înregistrăm în limbajul actual al presei o serie de structuri calchiate după engleză; printre acestea sunt și unele cu prepoziția pe, care
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
de mișcare, reflectă incapacitatea părinților de a înțelege particularitățile fizice, fiziologice și psihice ale odraslelor lor. Obsedanta cerință fii cuminte! rămâne fără rezultat atâta timp cât copiii sunt tratați ca niște adulți în miniatură, obstrucționându-li-se trebuința lor de joc și alergare. Cerința imperativă fii cuminte! și îndemnul frecvent formulat să fii cuminte! sunt pronunțate de nenumărate ori pe zi de către părinți, educatoare și învățători. Credem că nu există mamă care, pregătindu-și copilul pentru plecarea la grădiniță sau școală, să nu-i spună
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
mai multe ori să fii cuminte! În numeroase cazuri capacitatea copiilor de a înțelege conținutul îndemnului la cumințenie este redusă, iar conștientizarea lui este palidă, vagă. Se impune însoțirea acestei cerințe de explicații și exemple pentru a-i spori forța imperativă sau persuasivă. Părinții care confundă manifestările infantile normale ale copiilor cu obrăznicia uită înțelepciunea zicalei: E greu să afli babă frumoasă și copil cuminte. Un om fericit Mijloc de primăvară cu un aprilie capricios care ne oferă, după bunul plac
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Activități secvențiale, ce implică o suită definită de acțiuni. * Activități ierarhizate, În care diversele componente ale activității de Învățare sunt organizate. Se recomandă ca educatorul să utilizeze, pe cât posibil, o comunicare individualizată față de elevi, În care să fie evitate enunțurile imperative, sub formă de ordine și dialogul axat numai pe Întrebări și răspunsuri, care duc la instalarea, subliniem noi, a unei stereotipii verbale În comportamentul elevilor. Strategiile generale de predare a vorbirii trebuie să se bazeze, În ansamblu, pe utilizarea unor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]