3,194 matches
-
lasă timpul să le rezolve pe toate, își va reveni în cele din urmă, iar alții spun, cu cât trece timpul și vede cu cât devotament ai grijă de el, cu atât scad șansele lui de vindecare, trebuie să fii indiferentă, să-l faci să înțeleagă că nu îi face nici un bine toată nebunia asta, iar alții îmi spun complet pe dos, trebuie să fii alături de el, să îl faci să se simtă în siguranță, este soțul tău, la bine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cămin, pe fetele acelea tinere, aproape niște copii, ale căror vieți sunt la fel de deformate ca și trupurile, cu protuberanța aceea mică în mijloc, încolțind ca o buruiană amenințătoare. Deodată în jurul inimii mele se formează o crustă dură și le privesc indiferentă, sigur că le este greu acum, dar în câteva săptămâni problema lor va dispărea, vor naște copiii care acum se ascund în pântecele lor, îi vor da unor părinți care îi așteaptă de ani de zile, iar totul va reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ieșit dinăuntrul tău, însă ea îmi aruncă rece, tocmai de aceea mă dezgustă, dacă ar fi ieșit din tine, nu m-ar fi dezgustat, nu înțelegi, este un zero ca și mine, nu valorează nimic, ea își întinde în lături, indiferentă, brațele uscățive. Mor deja de nerăbdare să ies din groapa asta, scrâșnește ea, să fiu singură, fără supravegherea voastră, iar eu o întreb, ce vei face când vei fi singură, în ciuda faptului că știu răspunsul, își va injecta heroină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
grămezile de haine, nu-i nimic de făcut, un blestem a fost aruncat asupra acestui trio, asta suntem noi, un trio, nu o familie, nu reușim nici măcar să ieșim împreună din casă, mă întind calmă pe patul ei, urmărindu-i indiferentă eforturile, deodată reușisem și eu să mă moderez, nu mai sunt responsabilă pentru tot ceea ce se petrece aici, nu sunt decât una din trei, cât de fericiți fuseserăm în copilărie, ne înlănțuiam mâinile murdare, din trei se făcea unul. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ele? Și eu șoptesc, erați prietene, îți amintești, nu vă dezlipeați una de cealaltă, ce anume s-a schimbat? Ea ridică din umeri, încearcă să își păstreze aparența de om puternic, nici măcar nu îmi mai amintesc, spune ea, îmi sunt indiferente, nu mă mai interesează. Mi-ar plăcea să cred că alegerea a fost a ei, dar nu pot crede, ruptura s-a petrecut treptat sau dintr-odată? Și ea răspunde, nu îmi mai amintesc, își pleacă iar privirile acoperite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în el și totul va fi cum nu se poate mai bine. Apatia aceasta mă cuprinde și pe mine, când ajung la cămin, în fiecare dimineață, fetele stau întinse pe canapele, picioarele lor goale sunt adunate sub ele, mă privesc indiferente, doar Hani mă întâmpină într-o dimineață plină de entuziasm, am terminat puloverul, și flutură înaintea mea un norișor trandafiriu. Ce frumos este, spun eu uimită, este perfect, iar ea își mângâie burta, și fetița mea este perfectă, i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ai acolo, Noghi, întreb eu, scrisoarea pe care mi-a lăsat-o tati înainte să plece, iar eu tac imediat, în urmă cu multă vreme aproape că dădusem foc la casă numai pentru a atinge scrisoarea aceasta, acum îmi este indiferentă, nu am nici cea mai mică dorință de a o citi. Crezi că tata e bine, întreabă ea, iar eu mă grăbesc să spun, sigur că da, de ce să nu fie bine, și ea zice, este ciudat faptul că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de aceea vreau să-i prezint o fată. — Da, așa e, ține la ce-i al lui și de aceea a fost de acord să schimbăm fetele între noi... mai demult. Îți amintești, Watanabe? mă întrebă Nagasawa cu o expresie indiferentă, dând pe gât restul de whisky și comandându-și imediat altul. Hatsumi a pus cuțitul și furculița la o parte, [i-a șters buzele cu șervetul și apoi m-a privit fix. — Watanabe, e adevărat că ai făcut așa ceva? N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
îi faci avansuri într-un moment nepotrivit, te trezești respinsă cu o privire destul de brutală și bați în retragere cu sentimentul că nu ești deloc atrăgătoare. Sper că Anita va face același lucru și se va alege cu uitătura aceea indiferentă și severă care s-o facă să se simtă nesigură pe viață. —Nici mie nu-mi plac sălile de fitness, zice Jake. Cred că a intervenit pentru că și-a dat seama că mă aflu în dificultate. Totul mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
bine făcut... Ce ciudat, niciodată nu l-am privit pe Davey ca pe un posibil partener până acum, știi, și acum mă tot gândesc cum arăta atunci la petrecere și mi se cam aprind beculețele. Aha, deci nu te lasă indiferentă! — Sigur că nu, se supără Daisy, altfel nu l-aș fi invitat în oraș. Ar fi fost nedrept față de el, mai ales că știu că-i place de mine. Mă gândeam că vrei să ieși cu el așa, de dragul încercării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
puțin mai sus se afla casa lui Constantin Tănase, comediantul trimis de ruși într-o lume mai veselă în sicriu de sticlă. Intrând în vila gălbuie cu un etaj, am dat bună seara portăresei, care voia să pară cât mai indiferentă, și am început să urcăm o scară monumentală. Înăuntru erau coridoare largi, mochete roșii pufoase, tablouri enorme înfățișând nuduri voluptoase și portrete seci de academicieni. Până la urmă se dovedea că boschetarul cu cap pătrat avea motivele lui să graseieze. Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Calului. Dădu un browse la mesajele pe care le primise de ziua lui. Toate erau destinate unui bărbat, firește. Ar fi trebuit să modifice câte ceva. Asta nu era funny deloc. Pac! ideea! sună la 1515. O voce călduroasă îl chestionă indiferentă: botez? nuntă? împăcare? felicitare? aniversare?...asta e! a, da? bun. păi avem următoarele sms-uri. Vocea recită cu un timbru nazal patru texte și Leo se hotărî pentru ultimul dintre ele: „vârsta e doar o mască purtată la balul mascat unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vrei? mi-a strigat o voce seacă. - Sunt eu, Piti! - Care eu? păru să se dezghețe o clipă vocea. - Eu, Leo, am venit de la București să te văd. Ușa s-a deschis larg și Sabina s-a retras în interiorul camerei, indiferentă. Era teribil de slabă, capul îi era învelit într-un soi de turban roz, cu paiete - probabil o rochie. - Ce faci? Cum te simți? am început, temător. - Șșt, vorbește încet! Securitatea ascultă totul. - Cum așa? - Uite, pe-aici ascultă! m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Cum a fost? — Minunat! Superb! Sărută atât de bine că îți moaie inima. Nu mai spune! — Zău! Cât sunt eu de afurisită, doar mă știi, dar trebuie să recunosc lucrul acesta, bineînțeles numai față de tine, că în rest mă prefac indiferentă. — Ha!ha!ha!ești o figură Teofana, râde Dora. Soții Stamate se arătau mulțumiți că ea era tot timpul bine dispusă. Zina știa motivul, fiindcă ei i se destăinuia Teofana, Eusebiu nu bănuia, dar nici nu-l interesa. Ce conta
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fapt venise cu o jumătate de oră înainte și și-a asigurat un loc bun în clasa a treia, deoarece călătorea pe buzunarul lui și de ce să-și risipească gologanii. Numai Grigore îi ascultă scuzele și explicațiile. Nadina îi surâse indiferentă, rămânând atentă la Brumaru, care îi relata o povestire picantă după Vie Parisienne fără a se întrerupe decât o secundă pentru a întinde lui Titu mâna stângă și a-i zice: "Ce mai faci, monșer?" Tânărul Herdelea mai făcu puțină
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că i-am lăsat singuri în școală, și apoi spune-i Floricăi să-mi aducă ce crede dânsa pentru drum, dar iute, să nu pierdem vremea și să-l încurcăm pe dumnealui! Plutonierul oferi un scaun învățătorului. Vorbiră despre lucruri indiferente. Un moment apăru și doamna Boiangiu să întrebe pe Dragoș ce mai face Florica. Pe urmă, peste vreo jumătate de ceas, năvăli Nicolae, fratele învățătorului, care nu fusese acasă și aflase de la oameni. Era speriat și furios. Strigă că are să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
înseamnă că au dat foc țării cu premeditare și fără nici un scrupul, căci ruina țării, pentru ei, n-are importanță, ci numai acapararea guvernului, chiar al unei țări ruinate... Degeaba, sunt odioși, amice! Eu nu fac politică și-mi sunt indiferente partidele cu așa-zisele lor ideologii, dar ăștia sunt îngrozitori! Zbârnâitul telefonului îi întrerupse indignarea: ― Alo!... Da, da, Drapelul!... Domnul Herdelea? Aici... Poftim! Era Gogu Ionescu care cerea știri noi, pentru că azi i-a fost imposibil să mai vorbească la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de mine și de mine! făcu deodată Petre, parcă I-ar fi lovit în moalele capului. Nici nu se uită la Marioara, cu toate că o iubea și avea planul să facă nunta după Paști. I se părea străină, și necunoscută, și indiferentă. Numai glasul ei îi zbârnâia în urechi urât ca niciodată. Fără altă vorbă își curmă lucrul și porni grăbit, aproape fugind. Marioara îl urma ca un cățel și-i povestea gâfâind întîmplările de la curte. Petre o auzea din urmă și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
trupelor. Dacă se va menține până la capăt, se gândea să-l propună pentru decorație. El, ca civil și reprezentant politic al guvernului, trebuie să fie mai indulgent. Guvernul are nevoie de simpatiile cetățenilor și chiar ale țăranilor. Armatei i-e indiferentă simpatia oricui. Toată lumea e obligată să o iubească. Cine n-o iubește sau se ridică contra ei, mănâncă pușcărie. Ce bine-ar fi dacă și guvernul ar putea impune poporului o iubire perpetuă! În satul Ionești, următorul, prefectul ținu o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
celebrează eliberarea de dominația străină, Pilat să fi dorit să provoace populația iudaică și să incite naționalismul evreu. În plus, la fel de improbabil ar fi ca mai marii preoților, care au cerut moartea lui Isus, să fi dorit să pară complet indiferenți față de sensibilitatea iudaică cu privire la morți sau la impuritatea cadavrului și pângărirea țării. E mult mai plauzibil ca preoții să nu fi ridicat nicio obiecție față de îngroparea celor trei bărbați. Într-adevăr, e posibil ca ei să fi aranjat să fie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
autonomie națională. Ca un fel de febră, în primăvara anului 1917, avea loc o astfel de mișcare, de la un capăt la celălalt al imensei Rusii; revendicările sociale și aspirațiile naționale se confundau într-o dezordine gigantică. Basarabia nu putea rămâne indiferentă la aceste mari transformări. Istoricul făcea trimitere la Ștefan Ciobanu, care se referise la ideile de autonomie, de libertate națională, de folosire a limbii materne în școală, biserică și administrație ș.a., idei care circulau în mentalitatea tuturor popoarelor subjugate de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe care o avea, de culoarea cafelei crude, cu șal maron și papuci de aur. ― Fiică-mea ține o conferință despre esența frumosului, îmi spuse. Eu îi privii surprins și zâmbii cu o mirare și încîntare prefăcute. Maitreyi se juca indiferentă cu șalul. Avea un sul manuscris în mână și coafura foarte îngrijită. Fără îndoială că se parfumase cu "Keora atar", pentru că pătrundea până la mine esența aceea zăpăcitoare. ― Îi urez din inimă tot succesul. Numai să nu se intimideze, adăogai eu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe coridor.) Eu scriam în odaia mea. Am avut o sufocare penibilă de gelozie, de care mi-e rușine. (Notă. De fapt, nu eram prea îndrăgostit atunci. Totuși, eram gelos pe oricine p făcea să râdă pe Maitreyi.)" "Mi-era indiferentă Maitreyi atât timp cât mă știam căutat cu afecțiune de întreaga familie; mă temeam când am bănuit o cursă matrimonială; dar de îndată ce hotărî-rea mea de a rămâne celibatar a fost cunoscută și Maitreyi s-a schimbat cu totul față de mine, a început
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să văd străzile inundate. Am întîlnit pe Maitreyi, splendid îmbrăcată (vișiniu de catifea cu mătase neagră), privind și ea. (Știam că a scris poeme asupra ploaiei, poate chiar astăzi, sus, în camera ei.) Am vorbit puțin și rece. Mă privea indiferentă, distrată. Aș fi ghicit eu vreodată că se află în ea atâta experiență feminină și poate intui atât de precis toate atitudinile cerute de noua situație? Mă simt străin în casa aceasta, unde am cunoscut cea mai sinceră și cea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai întîi să identific pe celalt, pe cel care se află înapoia mesagerului. Înțelegeți la ce fac aluzie, adăugă, întorcîndu-se către vecinele lui. Ca să folosesc limbajul teologic - și precizez că-l folosesc numai ca limbaj, căci altminteri teologia mi-e indiferentă și poate chiar inaccesibilă - ca să folosesc limbajul teologic, nici mesajul, nici purtătorul lui, mesagerul, nu te pot mântui. Mesagerul te trezește numai, te pregătește să descifrezi sensul personal al revelației care este pe cale să ți se facă... În acea clipă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]