2,126 matches
-
și dezvoltarea economică, R. Ball (2001) a pornit de la premisa unei relații bilaterale: pe de o parte, caracterul individualist/colectivist al unei societăți influențează dezvoltarea economică, pe de altă parte, creșterea economică și transformările în structura acesteia conduc societatea spre individualism sau colectivism. Dintr-o anumită perspectivă, dezvoltarea economică e împiedicată de colectivism și facilitată de individualism. Acestui postulat îi corespunde ceea ce Adam Smith numea regula socială a "mîinii invizibile". Conform unei asemenea viziuni, apariția și dezvoltarea capitalismului ar fi rezultatul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
parte, caracterul individualist/colectivist al unei societăți influențează dezvoltarea economică, pe de altă parte, creșterea economică și transformările în structura acesteia conduc societatea spre individualism sau colectivism. Dintr-o anumită perspectivă, dezvoltarea economică e împiedicată de colectivism și facilitată de individualism. Acestui postulat îi corespunde ceea ce Adam Smith numea regula socială a "mîinii invizibile". Conform unei asemenea viziuni, apariția și dezvoltarea capitalismului ar fi rezultatul prevalenței intereselor individuale, în vreme ce colectivismul ar favoriza birocrația, corupția și tratamentul preferențial. Pe de altă parte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socială a "mîinii invizibile". Conform unei asemenea viziuni, apariția și dezvoltarea capitalismului ar fi rezultatul prevalenței intereselor individuale, în vreme ce colectivismul ar favoriza birocrația, corupția și tratamentul preferențial. Pe de altă parte, dezvoltarea economiei e facilitată de colectivism și împiedicată de individualism. Autorul studiului pornește de la ideea lui Arrow, potrivit căruia, la nivel virtual, orice tranzacție comercială conține un element de încredere. Normele sociale corporative, indispensabile de altfel, ar fi expresia colectivismului, pentru că, supunîndu-se lor, individul renunță la propriile interese unilaterale. Reciprocitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
baza funcționării eficiente a întreprinderilor economice, mai mari și mai complexe în societățile colectiviste decît în cele individualiste, unde încrederea nu depășește sfera propriei familii. în sens invers, se poate susține și teza contrară: dezvoltarea economiei favorizează colectivismul și diminuează individualismul. Hirschman (1982) considera că în societatea în care economia se bazează pe onestitate, încredere și ajutorare, schimburile comerciale îi fac pe oameni mai colectiviști. Mai mult, Ingelhart (1997/2008, 2001) și Inglelhart și Norris (2004) afirmau că în țările mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dacă aceste valori sînt colectiviste (dreptate socială, altruism, sacrificiu de sine) sau individualiste (expresia libertății personale, a liberei exprimări și opțiuni). în fine, ultima ipoteză pe care o propune R. Ball este aceea că dezvoltarea economică diminuează colectivismul și favorizează individualismul. Această prezumție pornește de la faptul că ideea comunității și coeziunii sociale contravine unei reduceri a societății la o sumă de oameni care se întîlnesc instrumental ca simpli agenți în procesul de vînzare-cumpărare. Mai nuanțat, Bowles și Sung-Ha (2008) menționau că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
considerente, interacțiunea dintre cultură și economie ține de prosperitatea materială a țării respective și de specificul instituțiilor politico-sociale. Dacă instituțiile formale sînt ineficiente, capitalul social și încrederea se substituie acestora, pentru menținerea coeziunii economice și sociale. Așadar, unele aspecte ale individualismului facilitează dezvoltarea economiei, altele o împiedică, același lucru fiind valabil și în ceea ce privește colectivismul, iar aspectele semnalate sînt mai vizibile cînd instituțiile formale sînt mai puțin dezvoltate. Punînd laolaltă toate aceste dimensiuni, psihologii interculturali au investigat interrelațiile multiple dintre variabilele structurale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
variabilele structurale, socioeconomice și cele individual psihologice. Un exemplu al unui demers de acest tip este și cercetarea citată deja a lui P. Spector și a colaboratorilor săi (2001a), din Journal of Organizational Behavior, în care se urmărea relația dintre individualism, locus of control și "starea de bine", la baza căruia au stat rezultatele unor cercetări efectuate în SUA și în statele occidentale, care susțineau că percepțiile și credințele angajaților relaționează cu starea de bine (satisfacția în slujbă, absența stresului fizic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o incidență mai mare la japonezi; în Europa Occidentală, sănătatea psihologică și satisfacția în muncă sînt mai mari decît în Asia, America de Sud și Europa de Est. O investigație psihosociologică anterioară (Smith, Dugan, Peterson, Leung, 1998) a demonstrat existența unei corelații pozitive între individualism și ambiguitatea de rol, respectiv stările conflictuale, ceea ce sugera că în țările colectiviste oamenii au nevoie să își cunoască exact rolul de la locul de muncă. Țări precum Japonia și China se caracterizează printr-un locus of control extern, tendință valabilă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2001 evidențiază prezența unei satisfacții mai mari în muncă în țări precum Canada și SUA (țări individualiste), în vreme ce în România, spre exemplu, situația este inversă. Totodată, starea de bine psihic este crescută în SUA și scăzută în România; iar în ceea ce privește individualismul, România ocupa ultimul loc în acest clasament sui-generis. Țări precum Germania, Israel, Suedia, SUA au obținut scoruri mari la toate dimensiunile cu conotații pozitive, angajante. S-au constatat corelații semnificative între locus of control intern la locul în muncă și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acest clasament sui-generis. Țări precum Germania, Israel, Suedia, SUA au obținut scoruri mari la toate dimensiunile cu conotații pozitive, angajante. S-au constatat corelații semnificative între locus of control intern la locul în muncă și starea de bine, precum și între individualism/colectivism și locus of control, în sensul că individualismul corelează pozitiv cu internalismul la locul de muncă. Cu toate acestea, dimensiunea individualism/ colectivism nu corelează nici cu satisfacția în muncă, nici cu starea de bine fizic sau psihic, ceea ce este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au obținut scoruri mari la toate dimensiunile cu conotații pozitive, angajante. S-au constatat corelații semnificative între locus of control intern la locul în muncă și starea de bine, precum și între individualism/colectivism și locus of control, în sensul că individualismul corelează pozitiv cu internalismul la locul de muncă. Cu toate acestea, dimensiunea individualism/ colectivism nu corelează nici cu satisfacția în muncă, nici cu starea de bine fizic sau psihic, ceea ce este o dovadă a caracterului funcțional al variabilei evocate. Restrîngînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
constatat corelații semnificative între locus of control intern la locul în muncă și starea de bine, precum și între individualism/colectivism și locus of control, în sensul că individualismul corelează pozitiv cu internalismul la locul de muncă. Cu toate acestea, dimensiunea individualism/ colectivism nu corelează nici cu satisfacția în muncă, nici cu starea de bine fizic sau psihic, ceea ce este o dovadă a caracterului funcțional al variabilei evocate. Restrîngînd dimensiunea individualism/colectivism la nivelul societății românești, C. Mereuță (1998) a analizat o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pozitiv cu internalismul la locul de muncă. Cu toate acestea, dimensiunea individualism/ colectivism nu corelează nici cu satisfacția în muncă, nici cu starea de bine fizic sau psihic, ceea ce este o dovadă a caracterului funcțional al variabilei evocate. Restrîngînd dimensiunea individualism/colectivism la nivelul societății românești, C. Mereuță (1998) a analizat o serie de patternuri și comportamente organizaționale, unele existînd sub forma unor remanențe ale regimului comunist. Astfel, cultura organizațională profesional individualistă se caracterizează printr-o formalizare modestă a comunicării, control
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studiului indivizilor, mai degrabă decît cel al culturii ca întreg. în 1991, H. Markus și S. Kitayama făceau distincția deja evocată între self-ul independent și cel interdependent; întrebuințînd termeni de nivel individual, personal, care corespund, la nivelul culturii naționale, individualismului, respectiv colectivismului. Acest pattern identitar diferit ar putea, prin configurația sa aparte și prin mecanismele cognitive pe care le activează, să influențeze profund și specific procesele cogniției sociale (Watson, Morris, 2002; Nakashima, Isobe, Ura, 2008). Să încercăm în paginile următoare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în Europa apuseană mai apoi, polarizează perechi de concepte pe care se întemeiază întreaga construcție simbolică a lumii. Chiar și în psihologia socială, conceptele principale apar sub formă de perechi: sine/celălalt; individ/grup; lider/subordonat; mediu/ereditate; și, desigur, individualism/colectivism. Pînă și demersul metodologic se elaborează prin procedee care delimitează între poli opuși, pentru a extrage "adevărul psihologic", precum diferențiatorul semantic. Antropologul american C. Geertz (1973/2001, p. 93) descria structurarea sinelui modern, prin care "persoana devine limitată, unică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
partenerului. Dimensiunile care s-au impus ca fiind relevante în această cercetare au fost denumite de psihosociologi tradițional vs modern, ca tipare relaționale distincte, ce corelează puternic cu cele două dimensiuni polare construite de G. Hofstede, după cum urmează: tradițional-colectivism, modern individualism. O anchetă de teren care operează cu "tradiționalismul" (privit ca un tipar relațional "conservator") a fost realizată mai de timpuriu de D. Byrne și colaboratorii (1971), în mai multe arii culturale: India, Japonia, Mexic, SUA, Hawaii. Psihosociologii au încercat să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai semnalat faptul că gradul de consens în ceea ce privește favorizarea atributelor distinctive variază de la o cultură la alta și opțiunea mai consistentă sau mai nuanțată în construirea stereotipurilor de gen corelează cu dimensiunile semnalate de G. Hofstede. Astfel, scorurile mari la individualism sînt însoțite de un consens scăzut privitor la susținerea stereotipurilor de gen (în acest caz au fost înregistrate mai multe poziții divergente legate de imaginea "femeii" și a "bărbatului", iar portretele au fost mai nuanțate), iar scorurile mari la colectivism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din numeroasele culturi naționale examinate subiecții identifică emoțiile corect și a observat cum gradul de recunoaștere corelează semnificativ cu scorurile dimensiunilor modelului realizat de către G. Hofstede (1980/2001). Astfel, "fericirea" este mult mai ușor de identificat în țările cu un individualism crescut și cu o distanță mică față de putere, iar "tristețea" e mai ușor descifrată în culturile colectiviste, cu o distanță mare față de putere (ca și cum individualiștii nu ar ști cum arată "chipul tristeții"). Rezultatele evocate sugerează preponderența unor experiențe personale și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deosebit de "atent" în a nu exprima, în cadrul interacțiunilor sociale, emoții negative. Similar, apare tendința de a nu recunoaște aceste emoții negative la "celălalt". în contrast cu situația Japoniei se află Statele Unite ale Americii, care constituie în majoritatea cercetărilor interculturale polul simbolic al individualismului. Aici, constituind un indiciu al unei comunicări sociale permisive, exprimarea și percepția emoțiilor, fie ele și negative, este încurajată implicit. în același set de experimente, s-a remarcat că, în cadrul eșantioanelor japoneze, "judecătorii" sau "evaluatorii" care sînt puși să examineze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unor culturi naționale diferite se exteriorizează în fața autorității. Autorii au constatat că reacțiile verbale și nonverbale ca indicatori ai exteriorizării unor emoții cu tonalități diverse în interacțiune cu o autoritate simbolică sînt semnificativ mai puternice în culturile naționale cu un individualism crescut. Tot astfel, M. Argyle și colaboratorii (1986) au observat că regulile care restrîng exprimarea socială a "supărării" și a "nefericirii" au parte de o susținere socială implicită mai consistentă în țări precum Japonia și Hong-Kong (unde colectivismul este crescut
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au observat că regulile care restrîng exprimarea socială a "supărării" și a "nefericirii" au parte de o susținere socială implicită mai consistentă în țări precum Japonia și Hong-Kong (unde colectivismul este crescut), decît în Italia și Marea Britanie (regiuni cu un individualism ridicat). Așadar, culturile naționale individualiste și cu o distanță mică față de putere sînt mai expresive din punctul de vedere al exteriorizării emoțiilor, căci în aceste culturi întîlnim o nevoie sporită de informații sociale valide, care ghidează reacțiile față de "celălalt". în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile independente. Asemenea descrieri realizate în urma validării chestionarului specific creează condițiile pentru testarea viitoare a unei relații subliniate deja: introversiunea corelează pozitiv cu interdependența (la nivel interindividual) și cu colectivismul (la nivel social), după cum extraversia corelează pozitiv cu independența și individualismul. O altă structură sintetică a personalității a fost testată intercultural de către R. McCrae și P. Costa (1987, 1996) în cadrul așa-numitului model Big Five, iar diferitele trăsături valorificate în cercetările anterioare au fost reduse la cinci dimensiuni majore ale personalității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asiatice și africane sînt predominant introvertiți, tradiționaliști și conformiști. Subiecții din culturile "occidentale" (Europa, America de Nord) au o distanță față de putere mai scăzută (conform modelului Hofstede, de exemplu, ei resping în mai mare măsură statutul și ierarhiile) și mai degrabă potențează individualismul (de exemplu, interesul propriu este superior interesului grupului). Totodată, se poate înregistra o tendință (p < 0,10) pentru culturile "occidentale" de a favoriza valorile postmaterialiste (din modelul Inglehart), precum actualizarea de sine. De asemenea, subiecții din aceste culturi au o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de acest gen drept inacceptabil, ineficient și imoral, și îl sancționau simbolic drastic pe "un asemenea șef". într-o altă cercetare de amploare derulată pe 52 de culturi naționale, victimizarea femeilor era negativ corelată cu egalitatea de gen și cu individualismul și pozitiv cu intensitatea atitudinilor sexiste și acordul tacit pentru "corecțiile corporale aplicate femeilor" (Archer, 2006). O temă studiată de psihologi a fost și cea legată de modul prin care agresiunea poate fi suprimată. J. Leyens și colaboratorii (1999) au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
oamenilor de a fi gata să sară în ajutorul semenilor lor. Nu întîmplător, clasa de mijloc formează majoritatea sociologică în țările "occidentale", ceea ce constituie o premisă încurajatoare în favoarea comportamentului prosocial. Totodată, dimensiunile culturale pot anticipa intensitatea ajutorării, scorurile mari la individualism fiind, în general, însoțite de scoruri mai reduse la suportul acordat "celuilalt" (Triandis, 1995). Cum se poate remarca, aceste tendințe dintre care unele sînt contradictorii indică o multitudine de determinări asupra comportamentului prosocial, în fiecare caz impunîndu-se luarea în considerare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]