3,661 matches
-
1991) afirmă că a pune transformările instituționale pe seama indivizilor creați de acestea Înseamnă să ne Întoarcem la o concepție presociologică a individului. Instituțiile au creat, sacralizat și furnizat categoriile (intenție, drepturi, raționalitate, libertate, vinovăție, nebunie, cetățean, suflet, dragoste) prin care individualitatea a fost percepută. Datoria fundamentală a statului modern, spunea Durkheim, a fost să furnizeze individului o existență morală. Fără indivizi autonomi, având conțiință de sine, nu poate exista polis. Dar fără polis, individualitatea ar Însemna altceva (p. 239). În argumentul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vinovăție, nebunie, cetățean, suflet, dragoste) prin care individualitatea a fost percepută. Datoria fundamentală a statului modern, spunea Durkheim, a fost să furnizeze individului o existență morală. Fără indivizi autonomi, având conțiință de sine, nu poate exista polis. Dar fără polis, individualitatea ar Însemna altceva (p. 239). În argumentul acestei din urmă poziții, voi prezenta succint teza economistului O. Hirschman (2004) cu privire la originea intereselor. El explică (2004) originea conceptului de interes, prezentând construcția ideatică care a condus În cele din urmă la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
integrarea este mai complexă, presupune o anumită pregătire și se realizează Într-un timp mai Îndelungat. Fără a exercita un efect de nivelare, integrarea acționează și În sensul diferențierii; individul care se afirmă prin specificul său se constituie ca o individualitate În colectiv, În mediul social. Constantin Păunescu (1997) consideră că „procesul integrării constituie o acțiune complexă care, pe baza anumitor funcții și strategii, generează o fuziune esențială Între elementele sistemului personalității și elementele sistemului social, determinând o dinamică de dezvoltare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dinamică și constă Într-un ansamblu de mecanisme și operații care pregătesc, finalizează și desăvârșesc acțiunea propriu-zisă. Etapele, nivelurile proceselor de reglare și autoreglare În sistem sunt În atenția psihopedagogilor pentru analiza și proiectarea programelor educaționale raportate la specificitatea și individualitatea copilului. Ca rezultat, integrarea este legată mai ales de munca educativă și viața socială, de evoluția unor fenomene aflate sub influența mediului social-economic. Nu În ultimul rând, integrarea este apreciată și ca un indicator pozitiv al activității educative și al
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
independentă și subliniind necesitatea eficienței sociale a școlii. - Édouard Claparède a susținut ideea unui Învățământ atractiv, În care educatorul trebuie să țină seama de „pornirile naturale ale copilului”, criticând Învățământul tradițional, ce are În vedere elevul mediu standard și nu individualitățile concrete. A introdus noua paradigmă, cea a educației funcționale, conform căreia educația trebuie să formeze calități psihice care vor avea funcționalitate În viața copilului; a propus un nou model de școală, denumit „școala pe măsură”, destinat să asigure succesul tuturor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În procesul de predare-Învățare este Înțelegerea interactivității, Învățării și dezvoltării prin interrelaționarea cu ceilalți, fiecare participant Învățând și dezvoltându-se prin raportare la cei din jur (inclusiv educatorii și managerii școlilor). Astfel, școala pentru diversitate sau școala incluzivă se adresează individualităților, dar oferă În același timp soluțiile colaborării și cooperării pentru Învățare, deoarece ea nu este numai un teritoriu al cunoștințelor academice, ci și unul al experiențelor practice și al relațiilor interumane. Fiecare școală care dorește să fie deschisă și flexibilă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
integrare școlară manifestată prin profesionalism, interacțiunea, comunicarea și antrenarea elevilor integrați pe parcursul lecțiilor, În egală măsură, fără elemente discriminatorii, adaptarea la potențialul lor de Înțelegere și acțiune, evaluarea corectă și obiectivă, implicarea În toate activitățile clasei, cunoașterea particularităților și a individualității fiecărui copil, cooperarea eficientă cu specialiștii care susțin serviciile de sprijin la nivelul școlii. În timp, au Început să apară anumite semnale privind schimbarea atitudinilor și mentalității cadrelor didactice, pornind de la o nouă filosofie a activității educative, centrată pe fiecare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
persoanelor cu handicap Rezoluția Consiliului nr.74/709 din 27.06.1974 privind stabilirea unui program de acțiune în vederea reabilitării vocaționale a persoanelor cu handicap Pentru integrarea sociala a persoanelor cu handicap Florian Sălăjeanu asistent social Acceptarea diversității și respectarea individualității sunt semne ale societăților evoluate. Toți ne dorim ca România să fie o astfel de societate și, până atunci, fiecare dintre noi avem câte ceva de schimbat: politici, obișnuințe și mentalități. Vorbind despre politici, necesară este înlocuirea celor reactive, ce dau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu dizabilități este, într-adevăr, posibilă. Astfel, în societatea pe care ne-o dorim, integrarea, toleranța, deschiderea sunt construite asemenea culturii, ce trebuie să asimileze diferitele influențe. Atât timp cât cultura nu ne ajută, ca model, trebuie să asigurăm respectarea dreptului la individualitate și egalitate de șanse pentru persoanele cu dizabilități prin lege, conform instrumentelor și jurisprudenței internaționale. În acest context, trebuie să existe un mecanism social din care să facă parte persoanele cu dizabilități. La fel cum o persoană care nu are
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
diferențele; 4. fii convins că nimeni nu e perfect; 5. acționează cu atașament; 6. extinde-ți responsabilitățile; 7. concurează corect și fără dispute”. Ultimul pilon - creșterea dorinței de a munci - poate fi și el construit prin șapte instrumente: 1. „consideră individualitatea membrilor echipei drept forța lor; 2. ascultă ce are de spus fiecare membru din echipă; 3. clarifică obiectivele, țelurile; 4. acordă-le membrilor echipei șansa de a dovedi ceea ce pot; 5. încurajează membrii echipei; 6. tratează fiecare membru în mod
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a persoanelor cu dizabilități, în parteneriat cu organizațiile nonguvernamentale care au ca obiect de activitate protecția specială a acestor persoane. La baza activității centrului stă concepția conform căreia fiecărui om trebuie să i se ofere posibilitatea de a evolua ca individualitate, de a-și conștientiza propriile aspirații și de a și le realiza într-o măsură cât mai mare, pe cât posibil, dincolo de limitările sale fizice sau psihice. Fiecăruia trebuie să i se permită o participare activă la viața socială și recunoașterea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de putere, o înclinare a balanței spre persoanele dezavantajate. Chiar dacă ele ajung la situația „normativă”, o fac cu prețul supunerii la normele și valorile dominante în societate. Dacă inițial, în accepțiunea scandinavă, conceptul de normalizare punea accentul mai mult pe individualitate, pe creșterea posibilității de efectuare a alegerilor personale, ulterior Wolfensberger, prin încercările sale de a-i conferi un caracter mai sociologic, ajunge, în mod inevitabil, la un anumit conservatorism, prin accentul pus pe impactul exercitat de diferitele servicii umane asupra
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
nu Împinge rigorile sale morale și scriptuale pînă la despotism. Lasă și plăcerii un loc În acest scenariu al băgărilor de seamă. „Siliți-vă a o Învăța - scrie el - sau faceți cum vă place.” Acest cum vă place respectă principiul individualității, flatează subiectivitatea vorbitorului (sau scriitorului), recunoaște dreptul de a Încălca normele pe cale de constituire. Însă spațiul plăcerii este destul de limitat În proiectul Văcărescu. Foarte Întins este acela al datoriei. Celebrul lui testament (politic și cultural) este, În această privință, fără
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poeziei) aparține mentalității clasice. Romanticul Alecsandri o păstrează, poeziile lui sînt niște piese detașabile, autonome În spațiul lor. Temele circulă, e adevărat, sensibilitatea este, cu mici variații, aceeași, reveria lirică urmează, de regulă, trasee cunoscute, Însă o poezie constituie o individualitate, un mecanism ce poate funcționa singur. Viziunea totală se constituie din suma viziunilor parțiale. Ce evită sistematic Alecsandri este ruptura dintre spații. Gustul pentru panoramele armonioase Îl au mulți romantici. La Alecsandri gustul se asociază cu un mod aproape programatic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o dată pe Barthes) trebuie „cauțiunea unei iubiri inspirate, asentimentul unui iubit ale cărui răspunsuri marchează progresul raționamentului”. Pentru Ienăchiță, Alecu Văcărescu, Conachi cauțiunea ibovnicii marchează apariția (scrierea) poeziei... Într-un ev mediu Întîrziat și confuz, omul Începe să aibă sentimentul individualității sale. Conachi traduce din iluministul Al. Pope: An Essay on Man sub titlul: „Prințipurile Moralului sau cercarea de voroavă asupra omului”. El exprimă prin intermediul acestui model sentimentul vastității universului, a facerii și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
află pe drumul cel bun: Etosul școlii reflectă În mod coerent un set de valori limpede articulate. Elevii, părinții, cadrele didactice și vizitatorii se simt Întotdeauna apreciați. Se observă cu claritate că elevii sunt bine tratați de către cadrele didactice ca individualități. Există relații bune Între profesori și elevi și Între elevi. În orice aspect al vieții școlare se așteaptă atingerea unor standarde Înalte, pe principiul că nimeni nu se mulțumește cu puțin. Există o abordare activă și pozitivă a managementului comportamentului
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
atmosfera) este Întotdeauna primitor. Vorbim de un astfel de etos atunci când: reflectă În mod coerent un set de valori limpede articulate; elevii, părinții, cadrele didactice și vizitatorii se simt Întotdeauna apreciați; elevii sunt văzuți și tratați de către cadrele didactice ca individualități, fapt ce poate să fie ușor observat; elevii sunt mândri de școala lor; Între profesori și elevi, dar și Între elevi există relații bune; se urmărește obținerea unor standarde Înalte În orice aspect al vieții școlare, principiul de bază fiind
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
dificultăți de Învățare poate fi ajutat În multe moduri, dacă pornim de la imaginea pe care o avem despre el: -Fiecare copil cu dizabilități este o ființă unică care crește; Fiecare copil trebuie tratat ca orice copil; -Fiecare copil reprezintă o individualitate și are nevoile sale; -Fiecare copil are o personalitate care este În curs de dezvoltare; -Fiecare copil are dreptul la educație. Prin definire, copiii cu dizabilități au nevoie de sprijin. De aceea, ei nu vor avea decât de câștigat dacă
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
este capabil să răspundă acestor cerințe pe care le impun acești copii. Școala incluzivă Înseamnă abordare participativă a procesului de Învățare și predare, Înseamnă muncă În echipă atât pentru elevi cât și pentru profesori, Înseamnă răspuns pozitiv la diversitate și individualitate, Înseamnă șanse egale pentru toți copiii și pentru fiecare În parte din moment ce și copiii cu deficiențe sau handicap au și ei aceleași trebuințe fundamentale de creștere și dezvoltare ca toți ceilalți copii. Au nevoie de aceeași afecțiune, de securitate, de
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
fi Fabrice, eu sunt fericit de a face parte din decuria și centuria mea și a gusta din plin viața, adică pericolele ei, în mijlocul unei unități de calitatea aceasta. (Ioanide: "Ce erezii! Tudorel nu are sensul valorii omului, crezând că individualitatea e în conflict cu corpul social".) Am un egotism social și în felul acesta caut și eu senzația și mă dezinteresez de construcție și alte rezultate de acestea himerice. Să construiască pentru noi popoarele sclave, noi merităm viața prin simplul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
înalt umanistă, cu responsabilități deosebite față de natura umană și destinul unor vieți omenești. Majoritatea practicienilor din domeniul asistenței sociale subscriu la următoarele valori fundamentale, cu importanță cardinală pentru profesie (Codul deontologic, Asociația Națională Americană a Asistenților Sociali, 1996.) 47 * Afirmarea individualității proprii. Oamenii au dreptul la libertate, la alegerea propriilor lor valori și modalități de viață, atâta timp cât acestea nu afectează libertatea altora. * Lupta împotriva tiparelor și a clișeelor în a-i percepe pe ceilalți. Lupta împotriva prejudecăților. * Dreptul persoanelor de a
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
factor de echilibru și compensare În rezolvarea problemelor sociale; este primul mediu de creștere și dezvoltare intelectuală, motivațională, afectivă, estetică și morală; reprezintă modelul prim al comportamentelor sociale viitoare; constituie legătura de bază a individului; este cadrul de dezvoltare a individualității și posibilitatea valorizării individuale datorită Încărcăturii afective care Îi leagă pe membrii ei; constituie o legătură Între prezent și trecut. Prezentăm câteva argumente de ordin educativ și social, care justifică implementarea unei Școli a părinților: părinții doresc să se informeze
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
viața familială fiind unul din punctele nodale ale identității actorilor: această separare se înscrie în ancheta însăși, avându-și limitele în barierele de netrecut pe care actorii le ridică pentru a proteja o intimitate percepută ca un refugiu incert al individualității lor. Etnologul se află în Bangladeș, sau în altă societate de tip similar, într-o conjunctură cu certitudine mai favorabilă prin însăși poziția pe care o ocupă rudenia în structurile sociale: model informativ cu rezonanță globală al ordinelor ierarhice, rudenia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
percepției lui directe, iar natura acestui ansamblu este determinată de cea a mediatorilor care-i servesc drept suport (banii, mărfurile); de unde obiectivitatea ansamblurilor socioeconomice, posibilitatea percepției lor științifice. Individul integrat în aceste ansambluri organice este, în parte, determinat de ele; individualitatea lui se fragmentează, capătă un aspect obiectiv și, specializându-se exagerat în rolul ei producător, raporturile sale directe cu celelalte sunt reificate. Totuși, la acest nivel, ca și la cel al individului și al relațiilor personale directe, situația este ambiguă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raportului personal; el își epuiza în el însuși realitatea (stereotipurile gesturilor și atitudinilor, jocul statutelor și al rolurilor etc.). În cadrul economiei monetare, contextul material determină noua societate: familia conjugală se sprijină pe el; ea își găsește acolo realitatea proprie, o individualitate teoretică se ascunde în spatele lucrurilor etc. Nu putem, din lipsă de elemente, să împingem mai departe această descriere a revoluției. Ce anume caracterizează acest univers material obiectivat? Ce determină unitatea acestor mărfuri, a acestor plantații, a acestor soiuri de arbori
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]