5,610 matches
-
așezate în ordine în rafturi mici, zeci de ceasornice deșteptătoare fără carcasă. Ele sunt executate în cooperativa meșteșugărească «Precizia» Arad“. (Drapelul Roșu din 4 aprilie 1956). 25 ani „Încununare a investiției de inteligență și a hărniciei. Combinatului pentru producerea și industrializarea cărnii de porc Timiș i s-a conferit «Ordinul Muncii» Clasa I pentru locul I ocupat în întrecerea dintre unitățile agricole de stat“. (Drapelul Roșu din 3 aprilie 1981). „În 31 martie în orașul nostru, s-a născut cel de-
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]
-
în 1435. Constituția din 1809 a pus capăt absolutismului regal și a acordat un rol semnificativ parlamentului format din cele patru stări. A urmat o luptă care a durat un secol, între simpatizanții autorității regale și cei ai autorității parlamentare. Industrializarea a adus cu sine cererea pentru dreptul de vot al muncitorilor, care nu aveau reprezentanți în parlament. Cei aflați la putere în vechiul regim au ajuns la un acord în privința tra-tării noilor interese. Tradiționaliștii au acceptat că reforma gradată era
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Lenin pentru a asigura dominația Moscovei asupra partidelor comuniste apărute în Europa la sfîrșitul primului război mondial. În timp ce Leon Troțki susținea necesitatea unei revoluții internaționale permanente pentru a instaura comunismul, Stalin a favorizat construirea socialismului într-o singură țară, prin industrializarea Uniunii Sovietice. Stalin a cîștigat, dar a continuat să folosească partidele comuniste din alte țări pentru a sprijini virajele politicii sovietice. Moscova a tratat partidele social-democrate ca dușmani "social-fasciști" ai comunismului. Cominformul (un acronim al Biroului de Informații Comunist) a
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a eliminat și o sursă importantă de finanțare pentru instituțiile societății civile. Proprietatea privată era tolerată atît timp cît nu interfera cu dominația generală a statului asupra economiei. Dată fiind condiția rurală relativ înapoiată a Europei de Est înainte de 1939, industrializarea rapidă a fost un scop imediat; investițiile în industrie, nu consumul, erau prioritare. Deciziile cu privire la investiții și dezvoltare nu erau lăsate pe seama pieței, ci erau adoptate prin comenzi birocratice și politice (vezi Kornai, 1992). Deoarece baza pentru dezvoltare era o
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de economie de comandă. Fiecare societate din Europa Centrală și de Est a atins un nivel de prosperitate materială mai mare decît în trecut. Cifrele creșterii economice au variat în timp, ea fiind substanțial mai mare în prima etapă de industrializare, în anii 1950 și 1960 (cf. Summers și Heston, 1984). În absența datelor despre cererea de pe piață, investiții mari erau adesea direcționate în mod ineficient, și cu cît procesul dura mai mult, cu atît tindea să fie mai ineficient (Winiecki
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sistemul de tip sovietic a creat o ruptură radicală față de trecut și a introdus țeluri politice și economice noi. Între introducerea și căderea comunismului, strucura socială și eco-nomică a fiecărei societăți comuniste a fost transformată, în vederea modernizării în stil marxist-leninist. Industrializarea a transformat țăranii ne-instruiți în muncitori în fabricile de la oraș. Învățămîntul secundar de masă și instruirea tehnică în meseriile favorizate de noul regim au creat oportunități de mobilitate socială ascendentă. Țăranii și urmașii lor s-au folosit de această
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
teorii vestice nu vor explica sprijinul acordat în aceste societăți regimurilor democratice și nedemocratice. MOȘTENIREA COMUNISTĂ: MODERNĂ SAU ANTI-MODERNĂ? Modernizarea este un concept multidimensional: se poate referi la schimbare în structura socială (secularizare și creșterea nivelului de educație), în economie (industrializare sau "post-industrializare") sau în organizarea politică (democratizare) sau la toate trei. Adeseori termenul este restrîns la o singură dimensiune a structurii sociale, dar poate descrie și o stare generală a societății, afectînd tot ceea ce ea cuprinde. Multe teorii ale modernizării
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fost religia de stat în regimurile comuniste. Deși nu i-a convertit, pe termen lung, pe prea mulți la sistemul său de credințe, provocarea la adresa religiei s-a conjugat cu secularizarea din întreaga Europă, datorată creșterii nivelului de educație, urbanizării, industrializării și răspîndirii sistemelor seculare de mass media. Astfel, este greșit să caracterizăm populațiile naționale în funcție de religii în care mulți nu cred și față de care mulți sînt indiferenți. Simpla corelație dintre a trăi într-o societate cu tradiție ortodoxă și sprijinul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
problemă, câștiga totul. Și i-am spus: Grupul Ana Pauker și Vasile Luca au deviat spre dreapta în chestiunea țărănească și în chestiunea finanțării primului nostru plan cincinal. Ei susțin că nu e momentul să începem colectivizarea agriculturii și nici industrializarea. Teză buharinistă sadea. Stalin s-a oprit iar și a clătinat din cap, parcă s-ar fi întristat: da, da, da da. Ana Pauker, da, da, da... Și a rămas mult timp pe gânduri. Pe urmă a ridicat o sprânceană
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
este stratificarea și ierarhizarea literaturii pe criterii de clasă (proletară, burgheză). Se constată însă și o rezistență împotriva ideologiei politice în literatură, din perspectiva specificității și autonomiei artei la Goethe, Stendhal, Baudelaire și mulți alții. Într-o epocă de puternică industrializare și dezvoltare capitalistă, trebuie avut în vedere și apariția criteriului economic în definirea ideii de literatură. Apare o nouă mentalitate economico literară. Se consolidează accepția literaturii ca meserie. Literatura devine un mijloc de existență. Se deplânge totuși această decădere a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a ceea ce numim astăzi standardizare, și pe care oamenii au aplicat-o în procesul de producție fără a-i da o denumire, la început chiar fără a-și da seama că o aplică. Standardizarea a devenit o activitate organizată odată cu industrializarea, fiind strâns legată de progresul rapid al tehnicii. Primul său obiectiv, respectiv prima necesitate resimțită în noile condiții de producție a fost interschimbabilitatea pieselor și subansamblelor. Cel mai simplu exemplu este cel al șurubului care servește la îmbinare; atâta vreme cât șuruburile
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari. Unitatea statal-națională, aspirația mitică ce a obsedat imaginarul politic românesc, era astfel înfăptuită. Euforia colectivă a primit un recul odată cu agravarea crizei economice din 1929-1933, care a afectat creșterea economică și industrializarea în curs de intensificare în perioada interbelică. Scena politică interbelică se radicalizează prin apariția partidelor de extremă dreapta și stânga. Partidul Comunist din România (PCdR) este înființat în 1921, iar în 1927 ia ființă Legiunea Arhanghelului Mihail comandată de "Căpitanul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aprobării ministeriale, la care s-a adăugat ulterior ii) obligativitatea respectării programei oficiale, s-a îmbogățit cu instrumentul suprem de control: iii) obligativitatea manualului unic. O altă caracteristică aparte a legislației socialiste în materie de învățământ au fost tehnicizarea și industrializarea educației. S-a pus accentul pe învățământul profesional în detrimentul celui teoretic, în ideea armonizării școlii la proiectul de construire a societății socialiste. Principiul "realismului științific" în jurul căruia a fost reconstruit sistemul curricular a dat startul unui proces de tehnicizare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
caracter social antifeudal" (Roller, 1952, p. 299). Lupta muncitorească este pusă în continuarea acestor expresii ale luptei de clasă ai căror protagoniști au fost țăranii și moșierii. Apariția acesteia pe scena luptei seculare pentru dreptate socială se petrece odată cu începuturile industrializării în România. Dezvoltarea industriei și maturizarea capitalismului prilejuiesc apariția "pe arena politică a unei noi forțe clasa muncitoare", care își va începe misiunea istorică de îndată ce se va organiza în "Asociația lucrătorilor din România" la 1872. Deși "statutul Asociației este confuz
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
art. 12, lit. b). Educația ideologică este așadar nu numai parte integrantă a procesului intructiv-educativ, ci și cheia de boltă a întregului program de socializare derulat de autoritățile comuniste. Reformele din 1968 și 1978 continuă pe calea profesionalizării, tehnicizării și industrializării învățământului românesc. Legea din 1978 enunță "principiul politehnizării" ca stând la temelia școlii, și derivativul acestuia, "asigurarea policalificării" ca singura posibilitate de "dezvoltare multilaterală a personalității umane". Comparativ cu legea din 1948, vădit pro-sovietică, reformele învățământului din 1968 și 1978
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cunoscut și sub denumirea de comunism, ce reprezintă forma de aplicare a principiilor socialismului revoluționar, momentul apariției sale fiind cel al Revoluției din 1917, când a luat ființă Uniunea Sovietică. Având ca obiective "revoluționare" dipă cum arată politologul Vladimir Tismăneanu industrializarea forțată, cooperativizarea agriculturii, eliminarea societății civile, înregimentarea vieții intelectuale și a culturii, comunismul a fost impus, ca regim politic, prin forță, după cel de-al doilea război mondial, în întreaga zonă sud-est europeană. De asemenea, el s-a impus ca
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
avut de-a lungul istoriei umanității decât patru ținte majore: asigurarea nevoilor de subzistență și satisfacerea nevoilor energetice ale organismului; de aici agricultura, zootehnia și derivatele lor. asigurarea adăpostului și facilităților unei vieți cât mai civilizate; de aici urbanizarea și industrializarea cu tot ceea ce presupune această realitate a ultimelor două secole. prelungirea speranței de viață și duratei medii de viață, prin aportul științelor medicale În domeniul tratamentului bolilor, dar mai ales În prevenția lor (igiena și vaccinologia). evitarea morții, lucru ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se va dezvolta lent trecând prin etape succesive, de la nivelul omului prehistoricculegător de hrană (perfect integrat În habitatul său natural), la situația omului producător de hrană (Începutul realizării habitatului propriu), cu cele 2 etape, păstoritul și agricultura, apoi comerțul și industrializarea și În sfârșit revoluția tehnico-științifică a secolului al XX-lea, la care se adaugă revoluția informatică pe care o trăim astăzi. Știința a precedat Întotdeauna etapele importante pe care societatea umană le-a parcurs, dar ea a pornit din totdeauna
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a parcurs, dar ea a pornit din totdeauna de la necesități practice. Așa, de exemplu, grecii au dezvoltat mecanica și matematica În strânsă legătură cu arhitectura și ingineria militară. Schimburile comerciale au Încurajat construcția de nave, orientarea pe ocean și astronomia. Industrializarea a devenit posibilă odată cu descoperirea mașinii cu abur, apoi cu combustie internă etc. Unde este știința astăzi? Toate aceste realizări În plan științific au contribuit la dezvoltarea unei civilizații materiale de care omul nu se mai poate dispensa astăzi, toate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Începe să capete caracter industrial prin introducerea tehnologiei, cu apariția alimentelor concentrate, rafinate, Îndeosebi dulciurile, condimentele etc., ceea ce va conduce treptat la modificarea stilului de alimentație. etapa a IV-a, Începând cu secolul al XX-lea, când revoluția tehnico-științifică și industrializarea producției alimentare ating apogeul prin concentrate, rafinate și ultratafinate, concomitent cu utilizarea pe scară largă a conservanților, coloranților, stabilizatorilor, emulgatorilor și aditivilor și produselor de tip fast food, produse care vor modifica fundamental modul de alimentație, contribuind decisiv la ceea ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
prin lipsa mișcării generată de inactivitate. Așa stând lucrurile se ridică o Întrebare relativ simplă: dacă nu cumva munca fizică, ca unica modalitate de a-și câștiga cele necesare traiului, nu era mai benefică sub aspectul sănătății decât ceea ce oferă industrializarea și urbanizarea zilelor noastre? Întrebarea devine cu atât mai pertinentă cu cât morbiditatea acelor vremuri nu Înregistra catastroficele cifre pe care le Înregistrează astăzi diabetul, obezitatea, patologia cardiovasculară etc., care grevează atât de alarmant sănătatea publică din zilele noastre și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Îngrășămintelor chimice, antibioticelor, preparatelor hormonale și utilizarea hibrizilor obținuți prin modificare genetică. (vezi Alimentația și arta de a trăi sănătos la români); 2. sedentarismul: ca o consecință a schimbării raporturilor față de munca fizică pe care a realizat-o revoluția tehnico-științifică, industrializarea și urbanizarea; 3. oboseala nervoasă: pe care o prefigura cu acuratețe științifică Grigore T. Popa În eseul său Întitulat „Boala secolului” (Reforma spiritului, ediția 2002) În prima jumătate a secolului trecut, la care se adaugă astăzi stilul de viață solicitant
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aproximativ 200 de ani Încoace, mediul urban. Deși ca structură și oportunități mediul urban s-a delimitat de mediul rural Încă din antichitate, adevărata ofensivă a urbanizării o putem asocia descoperirilor tehnico-științifice, care aveau să conducă la apariția și dezvoltarea industrializării, cunoscută În prima sa etapă din evoluția civilizației umane ca epoca mașinismului, epocă care avea să dureze de la Începutul secolului al XIX-lea până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. În această perioadă așezările urbane au căpătat o dezvoltare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
celui de al doilea război mondial. În această perioadă așezările urbane au căpătat o dezvoltare fără precedent, unele dintre ele transformându-se În adevărate megalopolisuri, fenomen ce continuă și astăzi. Se poate spune deci, că motorul urbanizării l-a constituit industrializarea, inițial prin concentrarea forței de muncă În jurul acestor centre, iar apoi prin nenumăratele oportunități de emancipare materială și spirituală pe care orașul le oferă. Prin urmare orașul s-a văzut nevoit să treacă treptat de la cele două funcții pe care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]