2,210 matches
-
a intelectualului este opțională, iar implicarea politică nu determină automat o delegitimare 17. În schimb, comparând statutul intelectualului în societatea americană și cea europeană, Lipset atrage atenția asupra ignorării intelectualului american de către propria societate, ceea ce îi creează un complex de inferioritate, cu atât mai mult cu cât echivalentul său european se bucură de recunoaștere și prestigiu. Explicația fenomenului ar consta în tipul de organizare socială în cele două continente: egalitarianismul american vs. structura rigidă a claselor în Europa 18. Despre o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spirit critic - toată această pleiadă de atribute determinând o anumită inadaptabilitate, un idealism transpus în motivul "geniului neînțeles"44. Intelectualul provinciei își asumă rolul cuvenit în procesul general de evoluție a societății, dar din discurs transpare un anumit complex de inferioritate, mai ales când provincialul se raportează la intelectualul capitalei. Într-o situație aparte se încadrează însă intelectualul din provinciile alipite, aflat într-un soi de concurență cu intelectualul "regățean". Ziarul Glasul Bucovinei reacționa, prin vocea moldoveanului Radu Rosetti, la acuzele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
contradictorii: pe de o parte, provincia se percepe ca păstrătoare "orgolioasă" a spiritului românesc în pofida contactului forțat cu o cultură germană - ce-i drept, nerenegată; pe de altă parte, complexul de superioritate se suprapune, paradoxal, cu resimțirea unui statut de inferioritate produs prin ignorarea Bucovinei de către forurile centrale. Regionalismul vehiculat adesea în presa bucovineană de către unele voci transcende culturalul, implicând conotații politice. Mostre de regionalism apar și în cadrul redacției liberale a ziarului Glasul Bucovinei, manifestate în timpul guvernării țărăniste. În 1930, primului-ministru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
e un loc de nebunie, de neomenie, de necurmate ispite zadarnice. Acești provinciali consideră pe oaspeții lor bucureșteni un fel de personagii senzaționale și frivole, asemeni eroilor de la cinematograf. Îi privesc pe sub ochi și-i scrutează fără entusiasm. Complexul de inferioritate din sufletul provincialului de acest fel se vădește în numeroase ocazii [...] Complexul de superioritate, de suficiență, de îngâmfare nu e totdeauna străin în purtarea și aerele celui venit dela București. În această situație, bazată deopotrivă pe lucruri întemeiate ca și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o viziune unitară, integratoare. Criticii de marcă ai momentului interbelic "fac apropieri firești, foarte curente, între autorii noștri și scriitorii reputați ai vremii, francezi, germani, englezi, ruși, spanioli, americani sau italieni, fără megalomanii locale ridicule, dar și fără complexe de inferioritate paralizante" . Perpessicius, Tudor Vianu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, în pofida diferențierilor de structură temperamentală, de putere expresivă și a rezultatelor concrete în planul exegezei critice, merg umăr la umăr în considerarea operei din unghi estetic, bizuindu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
lung, resimțite în epoca în care trăim. În România, strategiile de modernizare de tip comunist, centrate pe emanciparea și egalizarea de gen, au avut, în realitate, efecte contradictorii, în sensul că au condus la diminuarea unor diferențe considerate generatoare de inferioritate pentru femei și, în același timp, au consolidat inegalitățile de gen și au încălcat grav drepturile și libertățile individuale 1. În 1989, la ieșirea cronologică din comunism, erau prezente trei realități care normau relațiile de gen: patriarhatul tradițional; egalitarismul de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
femeii a fost, după răsturnarea autocrației, cauza cea mai sacră a revoluționarilor ruși. În acest sens, ei au respins ideile lui Proudhon, care fusese pentru o vreme la modă printre radicalii ruși, dar care, într-un pamflet, încerca să demonstreze inferioritatea congenitală a femeii față de bărbat. Acest pamflet și ideile sale principale, conform cărora femeile aparțin bucătăriei sau trotuarului, au determinat ca Proudhon să fie considerat de revoluționarii ruși un petit bourgeois francez, al cărui socialism era un pamflet împotriva oricărei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
perpetuate și conservate prin structurile instituționale și configurațiile mentale de tip patriarhal, bazate pe înțelegerea simplistă a dinamicii raportului egalitate-diferență de gen. Mecanismele prin care diferențele de sex/gen sunt convertite în diferențe inechitabile (gender gap sau diferența percepută ca inferioritate și, drept consecință, transformată în inegalitate socială) pot fi de natură structurală și culturală, cu referire la sistemul de socializare și educație (formală și informală), la sistemul de credințe, valori, mentalități și practici care instituie și mențin relațiile de gen
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dulceața unei terminologii mult mai inofensive : perseverență, ambiție, tenacitate, când de fapt, consideră Adler, ar trebui să folosească termenul negativ de vanitate. De cele mai multe ori, crede psihologul, această nevoie nefirească și dăunătoare societății, apare ca urmare a unor sentimente de inferioritate, apare în urma unei imagini de sine deteriorate. „În cazul vanității apare cu claritate acea linie directoare ascensională care arată că omul, măcinat de sentimentul insuficienței, și-a fixat un scop exagerat și că el vrea să se situeze deasupra celorlalți
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e judecat de alții, vanitatea îl duce cu ușurință la pierderea contactului cu realitatea.” (Adler, p.149) Realitatea în care alunecă intelectualul frustrat este adesea una subiectivă, numai a lui, pentru care se simte superior. Poate asigura acest sentiment de inferioritate resimțit ca unul de superioritate, combustia unei creații? - Intelectualul este responsabil despre cum își fructifică creativitatea. Ceea ce poate el oferi sunt ideile lui, opera sa. Intelectualul înfometat al lui Hamsun asta și face. Își vinde câte un foileton unui ziar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nu pentru a intra în substanța ei, ci pentru a i te sustrage. Cartea lui Teodorovici este opusul Cărții adolescentului miop. Dacă Mircea Eliade ar fi încercat să verifice principiul compensației al lui Alfred Adler, cum că un complex de inferioritate poate trezi într-un personaj energii nebănuite care să-l propulseze apoi în ascensiuni de o amplitudine uriașă, atunci Cartea adolescentului miop ar fi expresia acestei încercări. Vanitatea poate uneori deveni laboratorul unde se convertesc energiile, frustrările se pot converti
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de cărți și reviste străine, blocarea studiilor în străinătate, participarea la congrese și alte manifestări culturale, politica tot mai restrictivă a traducerilor etc. etc. Urmările în ordinea spiritului au fost și, din păcate, au rămas încă mari: provincializarea, complexele de inferioritate și superioritate, desincronizarea, autarhia culturală sunt realități de care ne lovim mereu. Că unii dintre noi, foarte, foarte puțini, în condiții adesea rocambolești, au publicat totuși câte ceva în acești ani și în străinătate, ei n-au schimbat cu nimic situația
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
3. Teoria formelor fără fond este deci prima variantă românească a celor două Românii. Cea de a doua versiune, tot de esență conservatoare, este aparent paradoxal antijunimistă. Un articol de Mircea Eliade, Cele două Românii, respinge spiritul critic, sentimentele de inferioritate trezite de critica maioresciană. Autorul le opune în stilul mesianic, exaltat, aproape bombastic, al tinerei generații de extremă dreaptă voința de creație. Proiect admirabil în sine, nimic de spus. Dar rămas fără urmări în afara celor personale. Deci, în locul României iremediabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nici un fel. Că România este echivalentul neantului pur, absolut etc. etc. Să mi se dea voie să nu accept acest punct de vedere. Pentru simplul motiv că el nu este decât expresia, în primul rând, a unui teribil complex de inferioritate al unui metec intelectual debarcat la Paris. Foarte sensibil, foarte inteligent, cultivat și talentat, într-adevăr. însă iremediabil metec, venit într-o țară de mare cultură și aici este punctul cel mai dureros dintr-o cultură mică, necunoscută, fără nici un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
îl pot domina este spațiul cultural românesc și singurul instrument de dominație pentru că elita culturală i-a tratat întotdeauna drept reprezentanți minori ai culturii române este cel politic, și anume, naționalismul. Prin această ideologie ei combăteau atât sentimentele lor de inferioritate, cât și cel al unei părți a clasei politice și a populației, își afirmau disprețul și neatârnarea față de valorile europene, unde nu aveau acces 10. Este practic imposibil să demonstrezi acestor spirite că nu au de fapt nici o legitimare de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
între cele două războaie. Apoi, cu mare putere, după 1989, cu explicații și efecte compensatorii. Simetrică și solidară cu dilema tradițională Est/Vest, este și alternativa cultură majoră/minoră. Un alt complex tradițional, generator de mari sentimente de umilință și inferioritate, după cum vom vedea. Ea a fost pusă și discutată de L. Blaga, de alții, tot în perioada anilor '30-'40. Un astfel de complex nu poate fi depășit nici prin revoltă, prin resemnare, prin recunoașterea umilă și pasivă a faptului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Insulei Șerpilor, cel puțin, a fost surprins literar de Alexandru Macedonski, și încă din 1906, în Le calvaire de feu. De fapt toate aceste complexe se reduc la alte două, esențiale, care se justifică și se compensează reciproc: complexul de inferioritate și de superioritate. Ele domină, în mod evident, întreaga noastră cultură modernă. Dar prezența lor se face simțită și mai înainte. Chiar pe vremea când Miron Costin scria De neamul moldovenilor din ce țară au ieșit strămoșii lor, în scopul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
uman. De ce el ne-ar fi interzis? Restul este, într-adevăr, literatură. Se poate propune chiar și o mică schiță morfologică a acestor complexe. Doar simple sugestii pentru aprofundări viitoare. Un mod curent de a-ți ascunde profundul sentiment de inferioritate de a nu fi, de pildă, tradus, cunoscut în străinătate etc., etc., este bagatelizarea și minimalizarea sistematică, implacabilă, feroce, dar în forme transfigurate, a unor astfel de ecouri. Acest gen de reacție este tipică, de pildă (pentru a lua numai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
creator absolut (G. Călinescu), dar numai eu am dreptul să fac ordine în literatura mea (E. Lovinescu) etc. Și nu se poate spune că nu au dreptate în felul lor. Numai că subconștientul nu le dă pace și complexul de inferioritate, mai mult sau mai puțin bine refulat, continuă să-i domine, să-i agite, să-i roadă. Spre nefericirea lor... în astfel de situații, intervine și revolta deschisă împotriva barierei lingvistice și decizia de a o sparge. Deci de a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o celebritate internațională. La fel au raționat și Mircea Eliade și E.M. Cioran. (Marele patron simbol-precursor, Alexandru Macedonski.) Și, de fapt, toți exilații care au făcut, efectiv, o carieră oarecare într-o altă cultură. în astfel de cazuri, complexul de inferioritate caută să și găsească o compensație necesară. Uneori, ea reprezintă chiar o strălucită revanșă asupra ignorării, marginalizării și, mai ales, persecutării suferite în patrie. Motivarea ideologică este cu totul secundară în astfel de cazuri. Esențiale rămân reușita, victoria, respectiv reputația
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
marginalizării și, mai ales, persecutării suferite în patrie. Motivarea ideologică este cu totul secundară în astfel de cazuri. Esențiale rămân reușita, victoria, respectiv reputația occidentală de dimensiuni variabile, care ar putea fi invocată, cu toate exagerările de rigoare. Complexul de inferioritate are și alte aspecte. El este resimțit ca definitiv și ireparabil. Cultura română este și rămâne prin definiție minoră. Omul de cultură român nu poate fi decât un etern elev, discipol, epigon, suiveur al unui maestru occidental. Nimic mai mult
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cultură evident mică și nu poți oferi încă nici măcar o singură operă personală tradusă în limba germană etc., etc. Explicații psihologice, bineînțeles, există. Și încă din plin. Ceea ce nu ne împiedică să observăm și infatuarea, orgoliul enorm, teribilul complex de inferioritate superioritate, mai ales, ce inspiră și astfel de răbufniri și exhibiționisme. îndrăznim totuși să afirmăm: ceea ce se numește, în genere, cultură română, nu merită astfel de exagerări penibile, nici compensații stridente, nici respingeri umilitoare, aruncați pentru totdeauna în bolgiile infernului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care vine dintr-un oraș de pe Jijia de Sus, conducătorul unei școli de șoferi. „E complexat, conștientizează că nu are arme multe de atac, de aceea apelează În exces la arsenalul redus pe care-l are. E un complex de inferioritate; Într-un mediu civilizat, În care controlul situațiilor s-ar baza pe echilibru psihic și pe complexitate cognitivă, n-ar avea nici o șansă. Sunt pline șoselele de asemenea indivizi, e invadată România de specia lor.” Și convenim cu toții că sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rezistență, cum să nu fie impresionați de strălucirea artelor și culturii care nu au ce invidia în arta și cultura Occidentului? Intrînd mai întîi în contact cu populațiile primitive din Caraibe, Columb și succesorii lui spanioli sînt satisfăcuți de ideea inferiorității oamenilor care nu au avut marele privilegiu de a se naște în Europa creștină. Ei nu sînt defel mai impresionați de populațiile de maiași, care trăiau încă în epoca pietrei șlefuite, chiar dacă imperiul lor în plină decădere oferă spre admirație
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sale. Actul organizației de a împărtăși proiecte, victorii, acțiuni eșuate cu cei asupra cărora aceste aspecte au impact este primul pas în construirea încrederii. 8.3.2. Educarea și calificarea stakeholders Culturile sau civilizațiile nu stau niciodată în raport de inferioritate sau de superioritate. (...) Singurul criteriu de comparație a culturilor și civilizațiilor este gradul lor de universalitate 99. Un aspect esențial al funcției transformative a managementului responsabilității sociale corporative îl reprezintă educarea și calificarea stakeholders. Implicarea în educarea și în calificarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]