1,839 matches
-
sunt insuficienți de informați asupra bolii, tratamentelor existente și că ar dori să știe mai multe despre aceste lucruri. Subliniem că 9 din 10 bolnavi sunt satisfăcuți de echipa de colaborare interdisciplinară care se ocupă de tratamentul lor (medici, psihologi, infirmiere, fizioterapeuți, psihoterapeuți etc). Majoritatea bolnavilor chestionați ridicau problema, pe bună dreptate, a faptului că un sejur de 4-6 săptămâni pe an este insuficient pentru a asigura o bună recuperare. Se pare că ar fi mai profitabil să se practice aceste
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
infirmarea situației de abuz: situație dată de faptul că aproximativ 51% din evidențe sau mai mult stabilesc că abuzul nu a fost comis. Persoanele mandatate să raporteze/stabilească abuzul asupra copilului sunt: orice profesionist din sfera medicală (medic, asistentă medicală, infirmieră), asistent social profesionist, asistent social angajat al departamentelor de servicii sociale, asistent social angajat în orice instituție publică sau privată, psiholog, polițist, jurist, consilier etc. Procedura de raportare a cazurilor de abuz: 1. Orice constatare realizată de către un raportor mandatat
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
asociații/comitete de părinți; asociații de părinți și profesori ș.a. 4. Directă: de exemplu, toate formele de educare menționate anterior. sau Indirectă: prin educarea persoanelor care vin în contact direct cu părinții, în special asistenți sociali, profesori, medici, asistente medicale, infirmiere ș.a. 5. Asigurată prin instituții anume create: servicii de educare a părinților; școli pentru mame; școli pentru părinți. sau prin instituțiile deja existente: școli, servicii medicale, biserici; servicii sociale și psihologice; organizații de pe lângă întreprinderi, patronate, organizații voluntare. 6. Preocupată de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din 1914, - va spune Giovanni Papini - de o formă foarte gravă de nebunie colectivă: cum această nebunie este generală și universală, ea nu este recunoscută ca o autentică alienare... Cînd întreg Pămîntul este un azil de nebuni, chiar medicii și infirmierele nu pot fi decît spectatori neputincioși, dacă nu devin și ei nebuni ca și ceilalți”10). „Foame”. „Foamea e cea mai temătoare [de temut - n. m.] dintre suferințe. Bolnavul poate suporta boala, durerile ei, dar flămîndul nu poate răbda”11
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-mi care a fost lucrul cel mai deosebit care ți s-a întâmplat?" "Cum te-ai descurcat ca să găsești camere la hotel?" "Care este diferența între mâncarea de acolo și ce avem noi aici?" Dacă o femeie se prezintă drept infirmieră, ați putea alege câteva din aceste întrebări: " De ce v-ați hotărât să deveniți infirmieră?" " Ce a trebuit să faceți ca să vă pregătiți pentru această meserie?" "Spuneți-mi câteva dintre problemele în legătură cu care vă consultă cel mai des oamenii". Ce rol
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
te-ai descurcat ca să găsești camere la hotel?" "Care este diferența între mâncarea de acolo și ce avem noi aici?" Dacă o femeie se prezintă drept infirmieră, ați putea alege câteva din aceste întrebări: " De ce v-ați hotărât să deveniți infirmieră?" " Ce a trebuit să faceți ca să vă pregătiți pentru această meserie?" "Spuneți-mi câteva dintre problemele în legătură cu care vă consultă cel mai des oamenii". Ce rol joacă drogurile în viața tinerilor de azi?" "Cum este afectată viziunea dumneavoastră despre viață
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a cerut, pe rând, să participe, în calitate de pilot, la apărarea țării, sau să transporte răniți în spitale, să aprovizioneze cu medicamente sau materiale punctele sanitare de pe front cu avionul, dar a fost întotdeauna refuzată. Sa înscris în Crucea Rosie ca infirmieră, participând alături de Maria Ventura la îngrijirea răniților români, într-un spital de campanie din București și, după retragerea armatelor și instituțiilor românești în Moldova, a organizat, împreună cu sora ei, un punct sanitar la casa părintească de la Tecuci. După încheierea războiului
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
provoca această retracție. Dacă modul de administrare este prudent, interzicând prezența vreunui membru al personalului, persoanele care înregistrează chestionarul nu provin totuși din exterior: "Era de dorit ca organizarea și mai ales înscrierea anchetei să fie asigurate de medici sau infirmiere școlare. Dacă această procedură nu era posibilă, în special în școlile din sectorul privat, se recomanda ca o persoană fără autoritate directă asupra elevilor să fie aleasă de directorul școlii pentru a organiza și înregistra ancheta. În orice caz, înregistrarea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de dezvoltare juvenilă pozitivă Consiliere de către colegi Mediere de către colegi Modelul colegilor Non-promovarea reușitei Prevenție secundară: pentru copiii cu risc înalt de violență Formarea părinților (pentru a utiliza competențe specifice de gestionare a copiilor) Vizite la domiciliu (în special ale infirmierelor, în perioada postnatală) Educație compensatorie Promovarea raționamentului moral Pregătire pentru rezolvarea problemelor sociale Consolidarea competențelor "a gândi în sensul competențelor Programe de "predare" a armelor și alte strategii de control (ex.: declararea obligatorie a posesiei unei arme) Tentative de a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
spital bucureștean al Asigurărilor Sociale, a început modest, în anul 1919, într-un local închiriat, în str. Visarion nr. 24. Serviciul era asigurat, la început, conform Statului de plată, de dr. Traian Nasta, un intern, un extern, intendent, instrumentar, două infirmiere, două spălătorese (în total 12 persoane). Apreciat atunci de unele publicații ale vremii, ca o „simplă infirmerie”, spitalul se dezvoltă și este mutat în anul 1922 în două etaje ale dispensarului din str. Polizu nr. 34, efectivul său fiind mărit
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de plată. Așa începe activitatea, Spitalul de chirurgie și mecanoterapie, la 16 noiembrie 1932 cu un medic director, un medic primar, un medic secundar, 1 intern, 2 externi, 1 farmacist și 24 personal administrativ și ajutător (din care 6 surori infirmiere). Spitalul își completează în lunile următoare echipa medicală: dr. Brancovici Mihai - radiolog, Dimitriu Ofelia - medic laborator (conform statelor de plată a activității). Așa cum declară el însuși, activitatea cea mai intensă, mai rodnică, de chirurgie ortopedică, dr. Petre Topa a desfășurat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Revitalizarea Urgenței” la care am adus unele completări și am adăugat, o parte nouă, esențială: Destinul și drama celui care a fost dr. Petre Topa. Postul de medic primar radiolog, vacant; 2 interni, 2 externi, 5 surori de caritate, 6 infirmiere, 2 personal administrativ, 4 personal de serviciu. Doctor Constantin A. Enescu s-a născut la 5 martie 1894 în orașul Focșani. Studiile medicale le-a urmat la Facultatea din București, fiind unul din studenții eminenți. Remarcat din primii ani de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
La acea dată, serviciul de chirurgie avea 102 paturi (din totalul de 190 de paturi ale spitalului) și următorul personal: dr. Marian Ion, medic primar, Vereanu Dumitru, medic secundar, Marinescu Bușoi, medic specialist, 2 interni, 5 externi, 4 supraveghetori, 7 infirmiere, 5 îngrijitori, alt personal de serviciu: 16. De altfel, profesorul agregat Ion Marian este foarte prezent în ambianța științifică a epocii atât ca participant la ședințele Societății de Chirurgie cât și în paginile revistei de specialitate din al cărui Comitet
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
52%). IV. Resursele umane în UPU În cadrul UPU a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, serviciile medicale de urgență sunt asigurate permanent de către medici, în strânsă colaborare cu asistenții medicali, asistenta socială și personalul medical auxiliar (registratori medicali, infirmiere, îngrijitoare). Colectivul de medici este format din:Dr. Elena Petrișor - șef de secție, medic primar medicină de urgență, atestat în ultrasonografie generală și managementul serviciilor de sănătate;Dr. Georgeta Iuliana Bogdan - medic primar medicină de urgență, atestat în ultrasonografie generală
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
tumorală a glandei suprarenale, cu rezultate remarcabile, comparabile cu cele mondiale în ceea ce privește mortalitatea și morbiditatea. Colectivul clinicii este format din 30 de medici specialiști și primari ATI, peste 100 de asistenți (anestezie sau terapie intensivă), kinetoterapeuți, un psiholog, 40 de infirmiere și brancardieri. Disciplina ATI a Spitalului Clinic de Urgență București este formată din 3 cadre didactice, care asigură stagii de pregătire pentru studenții Facultății de Medicină Generală și Facultății de Asistență Medicală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Medicină Fizică și Balneologie - RMFB), 20 kinetoterapeuți - dintre care 2 cu studii superioare (lucrându-se în două ture) - un psiholog și un logoped. Totodată, activitatea curentă era asigurată și cu ajutorul asistentelor medicale-generaliste și respectiv, de Balneo-Fizio-/Kinetoterapie/ Masaj - precum și al infirmierelor. Secția a continuat să funcționeze în această formă până în anul 1991, când s-a început un program al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), de implementare a unui Centru Național de Recuperare pentru Traumatizații Vertebro-Medular (CETRAM). Acest program a cuprins cursuri
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu pregătire medie, 26 de asistenți medicali (Asistentă Șefă: Luminița Luscov) dintre care sunt 7 asistenți de Balneo- Fizioterapie, acoperind inclusiv profile precum Ergoterapia, Masajul și respectiv Logopedia; doi registratori medicali, un tehnician sanitar (cu abilități în domeniul ortezării), 16 infirmiere și doi brancardieri. În prezent Clinica RNM funcționează într-un alt spațiu decât cel obișnuit, mai sus menționat și dispune de numai 35 de paturi - toate din cauza lucrărilor de consolidare și modernizare a clădirii. Ca urmare a amplelor lucrări de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
oferă servicii medicale pentru întreaga populație precum și pentru cetățeni străini. Funcționează permanent cu 4 linii de gardă: trei oftalmologi, dintre care unul permanent în Compartimentul de Primiri Urgențe și un medic A.T.I. De asemenea, există o asistentă și o infirmieră pe etaj pe tură. Spitalul efectuează peste 100 000 de consultații pe an, de la prematuri la persoane cu vârste de peste 100 de ani. 92% dintre consultații reprezintă cazuri chirurgicale, iar durata medie de spitalizare este de 2,5 zile. −General
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în romanele și povestirile ulterioare. În primul său roman, Nu-mi pasă (1969), va plasa acțiunea în același cadru al spitalului, exploatând tot antiteza dintre spațiul care izolează și golește de sentimente și spațiul din afară. Personajul central - o fostă infirmieră care a ajuns să fie „înghițită psihic” de ce e în jurul ei - încearcă să construiască o alegorie a salvării, a recuperării eului. Romanul e construit din monologuri și dialoguri cu diverse „măști”, adesea incoerente, brutale tocmai prin simplitatea lor, care par
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
acest moment al vieții sale, cu fixarea în urbea natală, nu este rezolvat încă, biografii fiind foarte curioși să numere banii din chete și aproape indiferenți la preumblările prin lume ale poetului). „Anamneza” Hanrietei, sau fișele ei de observație ca infirmieră a lui Eminescu, începe la 3/15 mai 1887, când consemnează programul ce va urma: „Doctorii mă asigură, de 2 ori pe zi mă vizitează, spesele sunt numai trăsura care este birjă, că în câteva zile are să-și vie cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și supunere din partea copilului; în acest caz medicul este trăit ca un personaj agresiv, reprezentând puterea paternă sau chiar o putere supremă căreia în final și tatăl real al copilului se va supune. Rolul matern este redus la cel de infirmieră devotată, protectoare și securizantă pentru copil. Funcția sexuală este evidentă. Din punct de vedere psihanalitic, medicul are un rol simbolic falic, periculos și castrator prin faptul că el are dreptul de a vedea și de a atinge „zone interzise” ale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pleacă/ spre a iscodi grelele poame ce-și arată sânii/ unde miere și soare se contopesc nesfârșit” (Colina viei) sau: „Coapsa albă a vazei,/ coloană de lumină,/ se-nalță de pe masa castanie;/ în vază - margarete/ cu șorțuri albe, amidonate,/ de infirmiere/ și inimă de aur/ ca inima ta, soră Ruth” (Vaza albă). După 1980 elementul discursiv se accentuează, unele texte apropiindu-se de proza poematică, de un pseudobiografism epic cu tentă suprarealistă. În Ecran (1985) se păstrează formula poemului mai lung
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
și că se simt bine; se prefac că iau medicamentele prescrise. Dar schimbarea lor de comportament nu are nici un efect: nimeni din spital nu observă că acești pacienți n-au numic "anormal". Declarați "nebuni" de datele medicale, pentru medici și infirmiere este imposibil ca ei să fie oameni care se comportă "normal". Rosenhan conchide: "dacă putea părăsi spitalul, falsul bolnav era, fără îndoială, "în remisie", dar mental nu era încă sănătos și, din punctul de vedere al instituției psihiatrice, nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
energizantă „Colegii mei de muncă” Scrieți pe bucăți de hârtie profesii sau posturi de muncă care pot forma categorii în baza locului de muncă. De exemplu, director de școală, profesor, diriginte; constructor, macaragiu, tencuitor; cofetar, bucătar, spălătoreasă; doctor, asistentă medicală, infirmieră. Împăturiți si amestecați bucățile de hârtie care trebuie să corespundă numărului participanților. Fiecare participant va trage câte un bilețel si va citi pentru sine profesia sau postul care i a căzut. La semnalul profesorului toți elevii vor începe a striga
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
carne grasă, unt, brânzăă, constituie un factor de risc dovedit pentru cancerele de sân, colon și pancreas. De asemenea, incidența cancerelor este mai ridicată În țările unde se consumă multă carne. În Statele Unite, un studiu realizat pe un grup de infirmiere a arătat că cele care mănâncă multă carne de porc sau vită și puțină de pasăre și pește prezintă riscuri de două ori mai mari decât cele care preferă peștele și carnea de pasăre. Cum ar putea grăsimile să conducă
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]