553,290 matches
-
Îl preocupă Istoria Bisericii Ortodoxe Române, dar nu doar ca înșiruire de date și fapte; el pătrunde în cauzalitatea fenomenelor, încercând să dea acestora o explicație. Dacă cercetătorii de până acum s-au mulțumit să reproducă despre Părintele Grigore Pletosu informații stereotipe, pe care le-au preluat unii de la alții, Ierom. Marius (Maxim) Morariu merge dincolo, la izvor, la sursă: cercetează arhive, consultă membri ai familiei. Este de subliniat bogăția și acuratețea notelor de subsol, care ele însele pot alcătui încă
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
toată ființa mea că oamenii au nevoie de oameni, au nevoie de ajutor, au nevoie să-i înțeleagă cineva, care să-i asculte și să-i îndrume. Însă, ca acest lucru să se realizeze, oamenii au mai întâi nevoie de informație, au nevoie de exemple vii, au nevoie de cineva dispus să le împărtășească toate acestea. Din anul 1996 de când lucrez ca terapeut inforenergetician, nu odată m-am lovit de faptul că oamenii nu știu, nu sunt informați, nu cunosc și
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380730_a_382059]
-
al Său. Iar acum a venit vremea, să mai fac un pas, și astfel a apărut ideea acestei cărți. Știu că toți cei care o vor citi, vor găsi și se vor regăsi în unele din cazurile prezentate, vor gasi informații benefice, optime și necesare care îi vor ajuta în viața de zi cu zi. Îmi doresc să pornim la drum într-o stare de încredere deplină, de armonie și de speranță, că Dumnezeu ne inspiră să facem tot ceea ce este
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380730_a_382059]
-
un dar de preț de la Dumnezeu, acest dar este Liberul Arbitru, care îi permite să ia deciziile pe care le consideră necesare pentru starea lui de sănătate sufletească, psihică și trupească. Vă rog din suflet ca mai întâi să căpătați informația necesară pentru a face alegerea corectă în cunoștință de cauză. Nu vă aruncați să faceți o terapie indiferent care ar fi ea, fără ca mai înainte să nu vă informați. Știți zicala aceea: „Dumnezeu ne dă, în sân nu ne bagă
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380730_a_382059]
-
eruditul teolog Stelian Gomboș, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității din Oradea, are studii universitare, aprofundate postuniversitare, în Sibiu, București și Thessalonic - Grecia, doctorale la Craiova. A urmat de asemenea studii de psihopedagogie; economie socială; management public; comunicare, informații și relații publice; geopolitică, geostrategie, siguranță și securitate națională; diplomație și protocol, la diferite Facultăți de Teologie INA; CNAP din cadrul UNAP Carol I; IDR din cadrul MAE, FCRP din cadrul SNSPA, iar din anul 2013 este Doctor în Teologie al Facultății de
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
deconspirată parțial și de atenția pentru aspectele confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de cult din localitate. Astfel, în cadrul capitolului, alături de frumoasa analiză în care, alături de dicționarul lui Coriolan Suciu[2] întrebuințează și alte surse în scopul obținerii unor informații complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informații cu valoare istorică, extrase fie din surse arhivistice inedite, fie din surse edite. se regăsesc și elemente privitoare la situația confesională a oamenilor locului și la istoricul locașurilor lor de cult. Având în
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de cult din localitate. Astfel, în cadrul capitolului, alături de frumoasa analiză în care, alături de dicționarul lui Coriolan Suciu[2] întrebuințează și alte surse în scopul obținerii unor informații complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informații cu valoare istorică, extrase fie din surse arhivistice inedite, fie din surse edite. se regăsesc și elemente privitoare la situația confesională a oamenilor locului și la istoricul locașurilor lor de cult. Având în vedere aceste aspecte, nu putem decât să
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
fie oare chiar așa? Eu nu prea cred! Iată și de ce: să ne gândim un pic, oare cu ce cugetă omul? Cu mintea! Dar oare ce este mintea, altceva decât o mașinărie performantă a naturii, gata să proceseze milioane de informații precum calculatorul de pe birou? Dar calculatorul, în ciuda “minții” sale performante, nu este conștient de propria existență și nici nu poate să se bucure de ea. Cu alte cuvinte, dacă afirmăm că existăm doar prin prisma faptului că putem cugeta, că
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
în ciuda “minții” sale performante, nu este conștient de propria existență și nici nu poate să se bucure de ea. Cu alte cuvinte, dacă afirmăm că existăm doar prin prisma faptului că putem cugeta, că avem o minte și că procesăm informații provenite din mediul exterior, nu este suficient pentru a demonstra existența noastră. Iar acest lucru este cel mai evident atunci când murim. Mintea încetează a mai exista, și, odata cu ea, nici noi nu mai existăm. Dar este oare corect să
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
se numea Armonia. Pelasgii din Arcadia venerau pe „Zeus Charmon” (Pausania, lib. VIII. 12. 1), probabil aceeași divinitate cu Jupiter Ruminus al romanilor și Jupiter Arumunos al vechii religii a umbrilor. (N. Densușianu, D.P.,Vol.II, pag. 228). O altă informație prețioasă găsim la Diodor: Minos și Rhadamanthis erau fii lui Joe, ei fiind legiuitori și regi drepți din perioada pre-greacă. După moarte au fost amândoi considerați judecători de pe tărâmul celălalt. Tradiția românească a păstrat legenda drepților Rahmani, locuitori ai celuilalt
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Reiese că, în conformitate cu Plinius (23-79), poporul sciților, care trăia între teritoriul Daciei și munții Urali, dar, și până la poalele Caucazului, se identifică cu un singur nume «Aramei»”. De asemenea putem înțelege că „sciții în trecutul lor au fost aramei. O informație identică parvine și de la Aristorel, care face trimitere la originea tracă” (Din Arhivele Daciei, Cap. 9). Arimii, vechii locuitori ai Daciei se numeau și rumoni sau rumuni (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 165), așa cum de altfel se numesc și
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
cu Gheorghe V. Madan sunt reproduse 20 de scrisori, din aceea primită de la Tatiana Gălușcă, 8, plus una de răspuns a lui Kirileanu. Dincolo de parfumul de epocă și de "colora locală ", de sinceritatea lor emoționantă, scrisorile celor doi basarabeni conțin informații de istorie culturală și folcloristică extrem de prețioase. Astfel, cu titlu de exemplu doar, de reținut este însemnarea că folcloristul basarabean a înregistrat, pe cilindri de fonograf, cu George Breazul, în septembrie 1928, după data scrisorii, circa 100 de cântece basarabene
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
efort de cercetare, pentru Victor I. Stoichiță forma artistică este mai degrabă un element de contact cu spații mult mai vaste și o rampă de lansare către ținte mult mai înalte. Cu impresionanta sa cultură umanistă, construită prin accesul la informație și la documentare în toate limbile de circulație ale Europei, el nu avea cum să accepte captivitatea unei singure expresii culturale. Sedus în aceeași măsură de limbajele narative și de cele vizuale, de anecdotica diurnă a realului, dar și de
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
gând a fost să aflu dacă rudele mele prin alianță din Kunming au fost sau nu afectate - și Slavă Domnului, nimeni nu s-au aflat in the wrong place at the wrong time (în loc greșit, la timp greșit), vorba americanilor. Informațiile pe care le-am putut afla din diferite surse, sunt următoarele: Un grup de 8 sau 10 indivizi (dintre care două femei), îmbrăcați în haine negre și purtând măști, la ora 9.20 seara, au scos un fel de cuțite
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
cu cele în care în care am vorbit, în particular. În ultimii ani, pentru mine, Brucan ajunsese un fel de muzeu viu. Nu mai era personajul interesant de la care mai puteai afla un pont sau care îți putea confirma o informație confidențială, dacă știai cum să-l iei. El însuși începuse să dea telefoane pentru a afla cum mai stau lucrurile în politica la zi. Nu mai era consultat de la Cotroceni și își pierduse acel aer de om care le știe
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
când în când, le mai pot expedia câte un text critic sau câte o... creație proprie. Oficii similare caut să am și în Moldova, Banat, Cluj sau Timișoara, Reșița. 2. Pe pupitrul trebuinței scriitoricești personale se află, săptămânal și lunar, informații și de la București, prin România literară (director, acad. Nicolae Manolescu) și Cultura (director, acad. Aug. Buzura). 3. Mai rar, am acces la revista Lettre internationale. 4. Iată cum am chibzuit că pot să fiu computat la contemporaneitatea literară din țara
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
În recenta sa vizită în România, reprezentantul Academiei Suedeze a spus, în legătură cu neacordarea unui Premiu Nobel unui scriitor român, că absența unor traduceri de calitate a făcut dificilă alegerea unui scriitor român pentru a fi premiat. Nu dispunem de o informație de ansamblu despre cercetarea științifică în România Mai sunt apoi lucrările de importanță națională, de tipul dicționarelor, al istoriilor (României, limbii române, literaturii române), care trebuie și ele să fie subvenționate la nivelul unor instituții culturale centrale, cum ar fi
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
se dovedească deficitare sub aspectul calității. În această ordine de idei, să observăm că nu dispunem de cărți de două sau trei sute de pagini care să prezinte în engleză istoria limbii române, istoria României, istoria literaturii române. Dispunem de o informație de ansamblu privind situația cercetării în România? Există o Carte Albă a Cercetării în Învațământul Superior, elaborată în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, și o carte de prezentare a cercetării în institutele Academiei Române. Din ele aflăm, pentru fiecare domeniu, câteva exemple
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
multă vreme, s-a agravat în comunism, dar nu s-a rezolvat între timp. Îmi aduc aminte că în urmă cu vreo 20 de ani primisem o scrisoare de la editorii parizieni ai corespondenței lui Henri Poincaré, care-mi cereau o informație privind un posibil răspuns al lui Poincaré la o scrisoare pe care acesta o primise de la astronomul român Nicolae Coculescu. A trebuit sa le răspund că din arhiva lui Coculescu nu s-a păstrat aproape nimic. Dar numai din a
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
sud-americane: căldură sufocantă, mlaștini, boli infecțioase etc. Torționarii închisorii de la Făgăraș aplică torturi demne de un donjon medieval: deținuții sunt zidiți în nișele din pereții fostei cetăți. O secțiune consistentă este dedicată "fenomenului Pitești"; din păcate, paginile respective nu aduc informații noi sau comentarii relevante despre acest episod, ele conținând doar comentarii previzibile ale unor studenți. Câteva articole aduc în atenția publicului mișcarea de rezistență anticomunistă. Aceste povești, al căror sfârșit este în mod invariabil tragic, demonstrează că îndrăzneala de a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
mai bine decât oricine În țara asta totul despre mine cum și spuneau În glumă securiștii pe vremuri, că noi mai uităm unele lucruri dar ei știu totul și păstrează totul, deci sper În continuare pe ajutorul, pe documentele, pe informațiile care Îmi pot veni de la oameni care au lucrat În structurile Securității, care nu au avut vini, nu au avut culpe politice față de români, față de cetățenii acestei țări, care au lucrat doar În structurile dacă vreți de contrainformații, de apărare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
dacă s-a dat și un verdict În acea ședință, a urmat o altă lacună. «Nu știu.... Mă bâlbâi ca un școlar... Știți ce vă propun; sunați la Secretariat. Știți doar că nu s-a dat libertatea de a da informații despre deciziile CNSAS... Am uitat... Îmi puneți atâtea Întrebări. Mă simt ca la Securitate»“, [http://www.jurnalul.ro/stirepol i t ic/cazul ivanescu-o-nebuloasa-pentru-cnsas116735.html, art. cit.] 2. Domnul Nicolae Manolescu a predat studenților străini. Pentru conformitate citez din Ion
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
University, și producțiile teatral-muzical-coreografice cu The Legend of the Evening Star din 2005 și 2008 de la New York. Reacția auditoriului contrazice categoric teza irelevanței lui Eminescu. Ele mi-au scos Însă În evidență, de fiecare dată, cât de mare este golul informației - lipsa materialelor de propagandă chiar generală și, În special, lipsa traducerilor credibile. Prin ce ne facem cunoscuți? Poate că este complexul de inferioritate al unei culturi mici ( În sensul de „cultura culta'), apărută târziu și exprimată Într-o limbă „folclorică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
publicului străin doar prin teme senzaționaliste, nesemnificative În raport cu imensa sa dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai Înseamnă ceva pentru români. Mi-e teamă Însă că mentalitatea „globalistă” - ce a democratizat accesul la informație dar a redus simțitor discernământul și importanța tradițiilor literare - precum și criza economică mondială vor fi scuze suficiente ca romanii să nu facă nimic. Sau, cum zice Creangă: până acum ne-a fost cum ne-a fost, dar de acum Înainte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Romani MAILUL DE RETRAGERE DIN PD-L A LUI ALEX CETĂȚEANU Procurorul General este Însă dator să spună și cine, când, de ce și cu ce temei legal le-a clasificat ca fiind „secrete”, devreme ce Legea nr. 182 privind protecția informațiilor clasificate a fost adoptată În 2002 și publicată În Monitorul Oficial nr. 248 din 12 aprilie, iar art. 15 alin.2 din Constituție a consacrat principiul neretroactivității legii. După ce, pe tot parcursul celor 66 de zile de greva foamei, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]