2,412 matches
-
determină amorfizarea textului, încât raportarea acestuia la convenția speciei să nu sară în ochi. Se poate bănui că deghizarea aceasta, în fapt mai mult decât grafică, a textului derivă dintr-o atitudine față de poezie asemănătoare cu aceea conținută în textele inițiatice în jurul cărora se construiesc societățile de tip esoteric, texte în construcția cărora este de notorietate ocultarea și opacizarea voită, conștientă, a sensurilor, pentru ca doar ochiul deja avertizat să le poată distinge. Numai cei care au urcat, prin strădanie sârguincioasă, treptele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
păguboasei tradiții intelectuale ale cărei remanențe puternice se regăsesc și în prezent. Situarea sa este, de fapt, una ce respinge ab initio poziționările extreme, ca produse directe ale conștiinței totalitare: "(...) nu cred că idealul culturii române este cultura de tip inițiatic, de grup închis, de confrerie spirituală. Nu cred deloc în secte, loje, cuiburi, în orice formă de cultură de "grup". Și nici în... "apocrife" creștine. Doresc o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în secte, loje, cuiburi, în orice formă de cultură de "grup". Și nici în... "apocrife" creștine. Doresc o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică și care să nu se orienteze după mesajele inițiatice ale unui "maestru spiritual". M-am săturat de "maeștri". Nu numai de maeștri spirituali, ci și de "maeștri" în general, de Führeri, de Duci, de Căpitani, de Conducători. Vreau să trăiesc într-o societate liberă (...)". Ieșirea din acest climat este
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
că înainte de a începe redactarea Istoriei va trebui să scriu o serie de monografii în legătură cu cercetările pe care le făcusem până atunci (Yoga, șamanismul, alchimia) sau pe care îmi propuneam să le fac (structura și morfologia miturilor, simbolismul și riturile inițiatice, religiile arhaice etc.)- Astfel că, după Trăite..., au urmat cele două volume masive despre Yoga și Șamanism, și alte cărți, printre care: Le mythe de l' eternei retour, Le sacre et le profane, Aspect s du mythe etc. Catedra de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aminti un alt exemplu, separarea sexelor (§ 6) ne permite să presupunem existența riturilor secrete rezervate bărbaților și celebrate înaintea unei expediții vânătorești. Rituri asemănătoare constituie apanajul grupurilor de adulți, analoage "asociațiilor de bărbați" (Mănnerbiinde); "secretele" sunt dezvăluite adolescenților prin intermediul riturilor inițiatice. Unii autori au crezut că au găsit dovada unei atari inițieri în peștera de la Montespan, dar această interpretare a fost contestată. Totuși, arhaismul riturilor de inițiere este în afara oricărei îndoieli. Analogiile între numeroase ceremonii atestate la extremitățile lumii locuite (Australia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
circular ilustrează admirabil persistența riturilor și a credințelor preistorice în culturile arhaice contemporane. Vom întâlni îndată și alte exemple. Pentru moment să reamintim că anumite picturi rupestre din Hoggar și din Tassili au putut să fie "descifrate" grație unui mit inițiatic al păstorilor peuli, mit comunicat de un știutor de carte din Mali africanistului Germaine Dieterlen, care 1-a publicat 40. Pe de altă parte, H. von Sicard, într-o monografie consacrată lui Luwe și analogilor săi onomastici, a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
De acum înainte, singurul său țel este să scape de destinul oamenilor, să câștige nemurirea. El știe că renumitul Utnapiștim, scăpat din potop, trăiește încă, și se hotărăște să meargă în căutarea lui. Călătoria sa abundă în încercări de tip inițiatic. El sosește la muntele Mașu și găsește poarta prin care Soarele trecea zilnic. Poarta este vegheată de o pereche de oameni-scorpioni, pe care, numai "văzându-i, omul moare" (IX, H, 7). Neînvinsul erou este paralizat de groază și se prosternează
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să găsești viața pe care tu o cauți?" (XI, 198). Urmarea cuvântului său este neașteptată: "Vino, încearcă să nu te culci și să nu dormi șase zile și șapte nopți" (XI, 199). E vorba, desigur, de cea mai dură probă inițiatică; a învinge somnul, a rămâne "treaz" echivalează cu o transmutare a condiției umane 47. Trebuie să înțelegem că Utnapiștim, știind că zeii nu-i vor dărui nemurirea, îi sugerează lui Ghilgameș să o cucerească prin intermediul unei inițieri? Eroul trecuse deja
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pregătește să se scalde. Atras de mireasma plantei, un șarpe iese din apă, o mănâncă și își schimbă pielea 49. In hohote, Ghilgameș se plânge lui Utnapiștim de nenorocul său. Se poate citi în acest episod eșecul unei noi probe inițiatice: eroul n-a știut să profite de un dar nesperat; pe scurt, i-a lipsit "înțelepciunea". Textul se termină abrupt: sosit la Uruk, Ghilgameș îl pune pe Urșanabil să urce pe zidurile cetății și să-i admire clădirile 50. S-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dramatică a condiției umane, definită prin inevitabilitatea morții. Totuși, prima capodoperă a literaturii universale lasă, de asemenea, să se înțeleagă că, fără ajutorul zeilor, unele ființe ar fi susceptibile să obțină nemurirea, cu condiția să iasă victorioase din anumite probe inițiatice. Văzută din această perspectivă, legenda lui Ghilgameș ar fi, mai degrabă, povestea dramatizată a unei inițieri ratate. 24. Destinul și zeii Din nefericire, nu cunoaștem contextul rituai al inițierii rnesopotamiene, presupunând că ar fi existat. Semnificația inițiatică a căutării nemuririi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
din anumite probe inițiatice. Văzută din această perspectivă, legenda lui Ghilgameș ar fi, mai degrabă, povestea dramatizată a unei inițieri ratate. 24. Destinul și zeii Din nefericire, nu cunoaștem contextul rituai al inițierii rnesopotamiene, presupunând că ar fi existat. Semnificația inițiatică a căutării nemuririi se lasă descifrată în structura specifică a încercărilor suferite de Ghilgameș. Romanele arthuriene prezintă o situație analogică: simbolurile și motivele inițiatice abundă, dar este imposibil de hotărât dacă ele sunt solidare cu un scenariu ritual, reprezintă amintiri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeii Din nefericire, nu cunoaștem contextul rituai al inițierii rnesopotamiene, presupunând că ar fi existat. Semnificația inițiatică a căutării nemuririi se lasă descifrată în structura specifică a încercărilor suferite de Ghilgameș. Romanele arthuriene prezintă o situație analogică: simbolurile și motivele inițiatice abundă, dar este imposibil de hotărât dacă ele sunt solidare cu un scenariu ritual, reprezintă amintiri ale mitologiei celtice sau ale gnosei hermetice sau sunt simple produse ale activității imaginare. Cel puțin, în cazul romanelor arthuriene cunoaștem tradițiile inițiatice care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
motivele inițiatice abundă, dar este imposibil de hotărât dacă ele sunt solidare cu un scenariu ritual, reprezintă amintiri ale mitologiei celtice sau ale gnosei hermetice sau sunt simple produse ale activității imaginare. Cel puțin, în cazul romanelor arthuriene cunoaștem tradițiile inițiatice care le-au precedat redactarea, în timp ce protoistoria eventualului scenariu inițiatic, implicat în aventurile lui Ghilgameș, nu o cunoaștem. S-a insistat, pe bună dreptate, asupra faptuiui că gândirea religioasă akkadiană pune accentul pe om. În ultimă instanță, legenda lui Ghilgameș
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sunt solidare cu un scenariu ritual, reprezintă amintiri ale mitologiei celtice sau ale gnosei hermetice sau sunt simple produse ale activității imaginare. Cel puțin, în cazul romanelor arthuriene cunoaștem tradițiile inițiatice care le-au precedat redactarea, în timp ce protoistoria eventualului scenariu inițiatic, implicat în aventurile lui Ghilgameș, nu o cunoaștem. S-a insistat, pe bună dreptate, asupra faptuiui că gândirea religioasă akkadiană pune accentul pe om. În ultimă instanță, legenda lui Ghilgameș devine exemplară: ea proclamă precaritatea condiției umane, imposibilitatea - chiar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
apărată de un lac cu "țărmuri sinuoase" (Pir., 2061) și luntrașul avea puterea unui judecător. Pentru a fi admis în barcă, trebuia să fi îndeplinit toate purificările rituale (Pir., 519, 1116) și, mai ales, să răspundă unui interogatoriu de structură inițiatică, adică să replice prin formule stereotipe care serveau drept "parole" de trecere. Câteodată regele recurge la apărare verbală (l 188-1189), sau la magie (492 sq.), sau chiar la amenințare. El imploră zeii (mai ales pe Ra, Thot și Horus) sau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care se găsesc în Textele Piramidelor constituie cele mai vechi documente scrise privind obținerea unei soarte privilegiate grație anumitor cunoștințe secrete, E vorba, desigur, de o moștenire imemorială, împărtășită și de culturile neolitice predinastice. În ideologia regală egipteană aceste aluzii inițiatice constituie mai degrabă o relicvă inutilă: într-adevăr, în calitate de fiu al zeului și de zeu întrupat, faraonul nu avea nevoie de probe inițiatice pentru a obține dreptul de a pătrunde în Paradisul ceresc. 33 Pir., 1301, 1721; 134-135, 712-3, 1774-1776
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
desigur, de o moștenire imemorială, împărtășită și de culturile neolitice predinastice. În ideologia regală egipteană aceste aluzii inițiatice constituie mai degrabă o relicvă inutilă: într-adevăr, în calitate de fiu al zeului și de zeu întrupat, faraonul nu avea nevoie de probe inițiatice pentru a obține dreptul de a pătrunde în Paradisul ceresc. 33 Pir., 1301, 1721; 134-135, 712-3, 1774-1776, citate de J. Vandier, p. 79. Vezi alte texte traduse și comentate de J. H. Breasted, op. Cit., pp. 118 sq. 34 Adică aceia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe locul tău înalt. Tu poți să mă ocrotești împotriva solilor care seamănă nenorocirea și trezesc necazurile. Căci eu am săvârșit mă 'at în numele Stăpânului lui mă 'al. Sunt pur!"68 In plus, mortul este supus unui interogatoriu de ordin inițiatic. El trebuie să demonstreze că știe numele secrete ale diferitelor părți ale porții și ale pragului, ale paznicului sălii și ale zeilor 69. Meditând asupra misterului morții, geniul egiptean a realizat ultima sinteză religioasă, singura care și-a menținut supremația
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sens: existența umană, în articularea acestei soteriologii, rolul lui Osiris a fost esențial. Grație lui, fiecare muritor putea să spere de acum înainte un "destin regal" în cealaltă lume. În ultimă instanță, faraonul constituia modelul universal. Tensiunea între "privilegiu", "înțelepciune inițiatică" și "fapte bune" este rezolvată într-un mod care poate să decepționeze uneori. Căci dacă "dreptatea" era întotdeauna asigurată, "înțelepciunea inițiatică" putea să fie redusă la posesia formulelor magice. Totul depindea de perspectiva în care se situa omul în raport cu ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acum înainte un "destin regal" în cealaltă lume. În ultimă instanță, faraonul constituia modelul universal. Tensiunea între "privilegiu", "înțelepciune inițiatică" și "fapte bune" este rezolvată într-un mod care poate să decepționeze uneori. Căci dacă "dreptatea" era întotdeauna asigurată, "înțelepciunea inițiatică" putea să fie redusă la posesia formulelor magice. Totul depindea de perspectiva în care se situa omul în raport cu ansamblul eshatologic, stângaci articulat în Cartea Morților și în alte opere similare. Aceste texte solicitau mai multe "lecturi", efectuate la niveluri diferite
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să amintim totuși că în teologia memfită (cf. § 26) Ptah crease zeii și lumea prin puterea Verbului. 68 Traducere de J. Yoyote, pp. 52-56. 69 Ibid., pp. 56-57. În epoca Vechiului Imperiu, faraonul, de asemenea, trebuia să suporte un interogatoriu inițiatic; cf. § 28. 70 A se vedea partea a Il-a a prezentei lucrări. Capitolul V MEGALIȚI, TEMPLE, CENTRE CEREMONIALE: OCCIDENTUL EUROPEI, REGIUNEA MEDITERANEI, VALEA INDUSULUI 34. Piatra și banana Construcțiile megalitice din Europa Occidentală și Septentrională fascinează pe cercetători de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
era celebră pentru că ocrotise pe Zeus copil; de acolo ar fi venit pe lume viitorul Stăpân al Olympului, și strigătele noului-născut erau astupate de zgomotul produs de cureții care își izbeau scuturile. Dansul înarmat al cureților constituia probabil o ceremonie inițiatică, celebrată de confreriile de tineri (cf. § 83). Căci unele peșteri serveau acestor confrerii pentru riturile lor secrete; de exemplu, grota de pe Ida, unde se reuneau Dactilii, personificare mitologică a unei confrerii de meșteri metalurgi. După cum se știe, grotele au jucat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se știe, grotele au jucat un rol religios încă din paleolitic. Labirintul preia și amplifică acest rol: a pătrunde într-o peșteră sau într-un labirint echivala cu o coborâre în Infern, altfel zis cu o moarte rituală de tip inițiatic. Mitologia faimosului labirint al lui Minos este obscură și fragmentară; dar episoadele cele mai dramatice se raportează la o inițiere. Semnificația originară a acestui scenariu mitico-ritual era probabil uitată cu mult înainte de primele mărturii scrise. Saga lui Teseu, anume pătrunderea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mult înainte de primele mărturii scrise. Saga lui Teseu, anume pătrunderea sa în labirint și lupta sa victorioasă cu Minotaurul, ne va reține atenția mai departe (cf. § 94). Dar e bine să amintim de pe acum funcția rituală a labirintului ca probă inițiatică. Săpăturile de la Cnossos nu au revelat nici o urmă a faimoasei lucrări a lui Dedal. Totuși, labirintul figurează pe monedele cretane din epoca clasică și labirinturile sunt semnalate și în legătură cu alte orașe, în ce privește etimologia, s-a explicat cuvântul ca însemnând "casă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
într-adevăr, încă în zilele noastre, se cheamă "labirint" peștera de la Ampelusa, de lângă Gortyne 43. Să semnalăm, pentru moment, arhaismul rolului ritual al grotelor. Vom reveni asupra persistenței acestui rol, căci el ilustrează admirabil continuitatea anumitor idei religioase și scenarii inițiatice, din preistorie și până în vremile moderne (§ 42). Figurinele feminine se multiplică în timpul neoliticului: ele au specific fusta în formă de clopot, lăsând sânii goi, și brațele ridicate într-un gest de adorare. Fie că reprezintă ex-voto-un ori "idoli", aceste figurine
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]