5,645 matches
-
și la școală mi se repetau din cînd în cînd fraze de genul : „deci, o iei pe urmele lui ?” sau „ai grijă, trebuie să fii la înălțime”. Pe măsură ce Victor ne trimitea însă tot mai multe ilustrate în sufletul meu se instaura o panică teribilă. Cînd, cum, în ce fel aș fi putut eu să-l egalez pe Victor ? mi se părea evident că partida era deja pierdută, nu aveam nicio șansă să ajung vreodată la înălțimea ilustratelor lui Victor... Și chiar dacă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în care-i vorba de felul în care s-a despărțit don Quijote de duce și de ducesă și de cele ce i s-au întîmplat cu isteața și zvăpăiata aceea de Altisidora, slujitoarea ducesei. Cervantes încearcă de fapt să instaureze un fel de raport de sinceritate cu cititorul. este ca și cum l-ar invita pe acesta să cumpere produsul, numai dacă îl găsește demn de a fi onorat cu timpul lui atît de prețios. Parcă îl aud pe Cervantes însuși cu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
aprig, dacă e să judecăm prin prisma modului nostru obișnuit de a reflecta și de a acționa: Există și o tensiune bipolară între idee și realitate. Realitatea există pur și simplu, ideea se elaborează. Între cele două trebuie să se instaureze un dialog constant, evitând ca ideea să ajungă să se separe de realitate. Este periculos să se trăiască numai în împărăția cuvântului, a imaginii, a sofismului. De aici se deduce că trebuie să se postuleze un al treilea principiu: realitatea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
revoluției. O revoluție adevărată trebuie să epuizeze sensul social al unei națiuni. De aceea, nu este revoluție aceea care nu modifică esențial structura socială. Un război poate să modifice raporturile de proprietate pe mai multă vreme decât durata lui, care instaurează arbitrarul. Nu ține însă deloc de structura războiului o modificare prin sistem. Nedreptățile și inegalitățile pot fi mai mari decât înainte. Justiția socială n-a fost niciodată obsesia militarismului. Socialismul are drept să-l urască, fără, din păcate, să poată
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cer numai logica internă a evoluției culturilor, ci condiții sociale, aspirații colective și naționale. Lenin, Hitler sau Mussolini s-au ridicat pe o convergență de elemente aparținând soartei țărilor respective, iar nu pe un concurs de împrejurări. Ele nu se instaurează pentru a salva o cultură de la putregai, ci pentru a realiza accesul la mare putere politică și a ridica nivelul istoric al culturii respective. Ceea ce ne interesează aici este importanța dictaturii populare în cadrul culturilor mici. Ea este singurul mijloc prin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
din xe "Palestina"Palestina. Pe plan intern se observă o rezervă În legătură cu naționalizarea industriei și trecerea comerțului en gros În mâinile statului”1. După o scurtă perioadă de tranziție, marcată de speranța revenirii la normalitatea societății democratice, În România se instaurează un nou tip de totalitarism, care se prezenta, numai la suprafață și propagandistic, drept opus celui ce se prăbușise În august 1944. În fond, instaurând arbitrarul și desființând - treptat - drepturile și libertățile individuale, el se dovedea, În esența lui, bazat
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
scurtă perioadă de tranziție, marcată de speranța revenirii la normalitatea societății democratice, În România se instaurează un nou tip de totalitarism, care se prezenta, numai la suprafață și propagandistic, drept opus celui ce se prăbușise În august 1944. În fond, instaurând arbitrarul și desființând - treptat - drepturile și libertățile individuale, el se dovedea, În esența lui, bazat pe aceeași structură mentală totalitară. Firește, procesul de „decodificare” a esenței noului regim a luat timp. Unii dintre evrei s-au lăsat Înșelați de cântecul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
reparatorii" Revenirea vieții evreiești la o minimă normalitate impunea anularea Întregului complex de măsuri rasiale ale guvernării anterioare, măsuri ce au lovit societatea evreiască În Întregime și au scos-o, În fapt, de sub protecția legii. Deși noul guvern de coaliție, instaurat În urma loviturii de stat de la 23 August 1944, a proclamat oficial, În primele sale zile de existență, reîntoarcerea la Constituția din 19233, ceea ce ar fi presupus, logic, abrogarea imediată și integrală a Întregii legislații rasiale ce contravenea spiritului acestei Constituții
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Într-o lume nouă, În care nu mai era loc pentru rasism și antisemitism. Era și un grăunte de logică În această speranță: o lume bazată pe ură și crimă se prăbușise, era de așteptat ca noua ordine ce se instaura să fie negarea celei vechi, negarea opresiunii naționale, rasiale, religioase. Dar speranța se va dovedi nefondată, ura față de cel diferit a supraviețuit schimbărilor politice și, drapată Într-un steag nou, avea să se reîntoarcă. Încă o dată logica nu a fost
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Revoluția din 1989, primul șoc a venit nu din sfera economiei, ci a politicii. Revoluția a fost caracterizată printr-un uriaș sentiment de eliberare emoțională. Așteptarea fundamentală a colectivității a fost ca, în locul regimului comunist opresiv și arbitrar, să fie instaurat un sistem politic real democratic, învestit cu uriașa responsabilitate de a proiecta reconstrucția societății românești. Identificarea unui nou sistem politic și construirea lui nu păreau a fi deloc o sarcină ușoară. Cu toate acestea, mult peste cele mai pesimiste așteptări
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de încredere este scăzut nu numai în toate instituțiile publice - partide politice, parlament, guvern, justiție -, dar și în sindicate și bănci și chiar în mass-media. Dacă guvernarea 1997-2000 a provocat o scădere catastrofală a încrederii în toate instituțiile publice, guvernarea instaurată la sfârșitul lui 2000 a produs o anumită reabilitare a încrederii în majoritatea acestora (președinte, guvern, parlament), fără însă a se produce schimbări spectaculoase. Tabelul 3.2. Dinamica încrederii în instituțiile sistemului public (este inclusă și Biserica drept instituție-martor; sunt
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
indiferent de punctul de vedere al „masei”, adevărații democrați. Această autoritate dogmatică a strategiei schimbării a luat forma paradoxală a schimbării cu orice preț. Primii ani ai guvernării instaurate în 1997 au reprezentat o paranoia a reformei. Noii actori politici instaurați la guvernare se percepeau a fi apostolii reformei: orice schimbare care le trecea prin minte peste noapte era prezentată a fi „adevărata reformă”; orice îndoială în legătură cu calitatea acesteia era sever reprimată cu eticheta de „antireformă”. Acest joc al inovațiilor frenetice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mobilizate pentru apărarea colectivității de presiunile violente ale unor asemenea grupări lipsite de legitimitate erau muncitorii din marile întreprinderi. În ianuarie FSN a organizat o contramanifestație în București, mobilizând muncitorii, care au răspuns cu promptitudine. Și în provincie s-a instaurat o stare de spirit similară: muncitorii, singura forță în acel moment cu o anumită capacitate de organizare, erau paralizați, deși resimțeau tentația de a veni la București pentru a apăra nu o putere anume, ci statalitatea, care ar fi urmat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
produsese severe nedreptăți populației, în forme extrem de diferite: limitarea dreptului de circulație, încălcarea legislației muncii, neacordarea unor drepturi salariale, muncă neplătită etc. Două tipuri de reparații, cu obiective și atitudini politice distincte, pot fi identificate: a) reparații colective: s-a instaurat un consens general în jurul unor decizii politice care au avut ca efect corectarea rapidă a unor situații frustrante - suspendarea exporturilor de alimente și orientarea acestora spre consumul intern; deschiderea importurilor de bunuri de consum; respectarea cu strictețe a drepturilor salariaților
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
indivizi. Și nu din cauza lipsei de mijloace intelectuale sau de voință, și nici pentru că masele ar aparține păturilor sărace ale societății și nu ar izbuti să înțeleagă interesele sau să urmeze rațiunea politicienilor. Din contra, toți ar fi dorit să instaureze un Stat, o democrație de felul celor descrise de teoreticieni, de felul celor propuse de oamenii politici. Altminteri nu ar fi fost concepută această ordine și nici nu s-ar fi încercat realizarea ei. Politicienii eșuează și adesea ajung exact
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de ipoteze pline de imaginație, ce pot fi oricînd testate". Rolul lui nu a fost deloc neglijabil nici în sociologie, deși unii au tendința de a-l uita. Cîteva analize, fie și superficiale, relevă extraordinarul răsunet, aș spune chiar modă instaurată de noțiunile și tezele lui Le Bon în Germania, de pildă. Gînditori importanți ca Simmel 56, Von Wiese 57 sau Vierkandt 58 le dezvoltă, le precizează și le preiau în sistemul lor. Psihologia maselor pătrunde astfel în învățămînt și devine
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a luat naștere prima formă de organizare socială întemeiată pe recunoașterea unor obligații mutuale, pe renunțarea la instincte și instituirea legii și a moralei. Ele cer consimțămîntul intim și adeziunea voluntară. Vedem cum, în locul unei colectivități bazate pe dominație, se instaurează o alta întemeiată pe disciplină. Ea comportă prohibiția incestului permițînd unirea bărbaților și a femeilor și identificarea cu clanul, cu fraternitatea, pregătind unirea oamenilor, a generațiilor. Să admitem ipoteza că noțiunea de lege a fost inventată de mame pentru a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
văduvei și a indignării a numeroși intelectuali bolșevici"556. Nu cred în acest calcul, care nu era singurul posibil. Probabil că erau cu toții sub presiunea unei forțe lăuntrice dacă au ajuns să dezgroape o ceremonie arhaică, dată uitării. Dacă au instaurat-o, a fost în primul rînd pentru a se impresiona ei înșiși. Voiau să-și dea curs liber sentimentelor de admirație, reprimate în timpul vieții lui, pentru omul cu care se identificaseră și de care, desigur, se temeau. Pe de altă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
autorul lor este unul dintre susținătorii înverșunați ai ideii de revoluție pură, pe care o apără tocmai pentru a se apăra de acuzațiile de complot (extern sau intern) care i s-au adus atât lui personal, cât și echipei sale instaurate la putere în 22 decembrie 1989. În Revoluție și reformă (1994), autorul afirmă că a pornit la scrierea respectivei cărți pentru că „am dorit să înlesnesc înțelegerea logicii acestei revoluții” (p. 7), care a fost una „dramatică” (și nu de catifea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
rând, faptul că „teroriștii” au fost contaminați cu sensul de securiști, probabil fiindcă trebuia găsit un țap ispășitor. Cu alte cuvinte, în cele din urmă Securitatea a fost compromisă în decembrie 1989, deși generalul Iulian Vlad colaborase cu noul regim instaurat după fuga lui Ceaușescu. Psihoza declanșată la nivelul populației identifica limpede în „teroriști” pe membrii fostului aparat de represiune (Securitatea) și de-abia apoi credita identitatea presupușilor teroriști ca aparținând unor arabi, mercenari etc. Dacă Securitatea ar fi fost întru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a luat niciodată o poziție publică împotriva lui Ceaușescu. În timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost însă evidentă orientarea pro-sovietică a lui Iliescu, acesta informând Moscova despre ceea ce se întâmpla în România și cerând asistență militară încă dinainte să fie instaurat ca lider. Conjurațiile din anii ’80 sunt investigate și ele de Nestor Rateș, autorul folosindu-se mai ales de mărturiile lui Silviu Brucan și Nicolae Militaru. Cei doi negaseră orice fel de complot, puci, lovitură de stat, în vremea cât
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ceea ce o determină să încadreze lovitura de stat revoluționară din decembrie 1989 într-o tradiție a puciurilor românești. Anneli Ute Gabanyi comentează, în continuare, momentele-cheie de după 22 decembrie, în logica loviturii de stat revoluționare. Astfel, după ce noua Putere a fost instaurată, a avut loc simularea unei contrarevoluții (a forțelor loiale lui Ceaușescu), pentru a face credibilă revoluția: prin „teroriști”, prin incendierea unor clădiri centrale etc. Un rol aparte l-a avut Televiziunea, care „a întreținut o psihoză națională fără precedent” (p.
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în care au fost speculate mediatic așa-zisele gropi comune din Timișoara (conținând presupuse cadavre ale unor protestatari care fuseseră schingiuiți de Securitate, la ordinele lui Ceaușescu), inducerea ideii de „genocid”, toate acestea au fost gândite de reprezentanții noii Puteri instaurate în 22 decembrie 1989, pentru a evidenția mitul „monstrului” Ceaușescu și al „monstruoasei” Securități, acolita esențială a dictatorului. Nici Ceaușescu, nici Securitatea nu aveau nevoie de o asemenea proiecție demonizatoare, pentru simplul fapt că prestația dictatorului și a organului de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
noua Putere a evitat astfel o disidență în sânul respectivei instituții - sau poate chiar o dictatură militară (deși acest termen nu este folosit, ci doar sugerat). Generalul Victor Athanasie Stănculescu afirma, într-o emisiune televizată, că ar fi putut să instaureze o dictatură militară și să preia puterea în 22 decembrie 1989, dar că nu l-a interesat acest lucru (afirmația este menționată în cartea lui Marius Tucă, Ultimele zile ale lui Ceaușescu, 1999). În opinia generalului Ștefan Gușe, generalul Nicolae
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1999). În opinia generalului Ștefan Gușe, generalul Nicolae Militaru, ca proaspăt ministru MApN, concentrase atâta putere în mâinile sale și avansase atât de mulți militari loiali lui, încât ar fi putut oricând să dea o lovitură de stat și să instaureze un regim militar (afirmația apare în N-a fost triumful minciunii, cartea de interviuri a lui Pavel Coruț cu Ștefan Gușe). Reamintesc opinia existentă în lucrarea Misterele revoluției române..., unde Aurel Perva și Carol Roman avansează ipoteza potrivit căreia generalul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]