35,526 matches
-
dintre cei doi corespondenți, Lucian Blaga și Domnița Gherghinescu-Vania, în perioada 1941-1948, Domnița fiind un "personaj" blagian clasic, de o enigmatică feminitate "runică", șăgalnică Domniță pentru care poetul nutrește sentimente și mai greu de definit. Să fi fost înalta prietenie intelectuală care îi anima, hrănită de pasiunea comună pentru poezie și inspirația permanentă din ființa Celuilalt? Să fi fost iubire ceea ce apare sublimat în poezia Nebănuitelor trepte și în corespondență? Greu de spus, și scrisorile păstrează tonul echivoc. Este certă însă
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
Aici dl Cristian Preda îl analizează pe filosof exclusiv ca scriitor politic, trecînd prea senin peste polemicile din epoca interbelică, adică o analiză la rece a ideilor sale politice, încadrîndu-i discursul, ceea ce nu s-a făcut pînă azi, în istoria intelectuală a politicii europene din secolul nostru, a discursului modern. Sigur, la început, Rădulescu-Motru a fost un junimist întîrziat, mai ales prin studiul său din 1904 Cultura română și politicianismul. Această concepție timpurie, în care regăsim, amplu fructificată, vestita teorie maioresciană
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
de adaptarea unor piese, interpretînd diferite roluri, scriind sonete... Cît despre Hamlet este știut că s-au scris pînă-n prezent peste 30.000 de lucrări felurite, studii, cercetări, culegeri de date biografice etc. Hamletologia... Despre actorul-autor se potrivește - în portretul intelectual ce i se poate schița - aprecierea, lăsînd de-o parte orice ierarhie de valori, că avem de-a face cu un artist al cuvîntului capabil "să vadă idei", să vizualizeze ceea ce se rostește pe scenă, deci puterea cuvintelor și forța
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
ridică mereu nervos împotriva Jurnalului literar, care ar promova, la întîmplare unii poeți din perioada lor de noviciat artistic. Unele reviste din provincie sunt totuși apreciate la justa lor valoare după cum ar fi Pagini literare de la Turda, pentru serioasa pregătire intelectuală, mai ales filosofică, a colaboratorilor. Vieții Românești i se aduc elogii, îndeosebi pentru trecutul ei istoric și, de asemenea Revista Fundațiilor Regale este lăudată pentru structura ei bine organizată precum și pentru valoroasele ei colaborări. O săgeată destul de ascuțită este îndreptată
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Voronca și Fundoianu sînt tratați ca tradiționaliști (ruralul e foarte prezent în textele lor). Ultima �demistificare" din această parte a cărții îi privește pe criterioniști. Republicarea scrierilor unui Eliade sau Cioran a dus la o falsă imagine asupra statutului lor intelectual în epoca interbelică. Mulți sînt tentați să le atribuie un rol mult mai important decît au avut atunci. Partea a treia a cărții este intitulată �Lovinescu și lovinescienii - între intuiția și conștiința modernității". Autorul alcătuiește un scurt și cuprinzător tablou
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
scrise. O altă observație ar fi că unele articole sînt de întîmpinare, altele sînt studii (sau fragmente de studii) extrem de serioase (la Ivasiuc sau la Papadat-Bengescu). Oricum, cu toate aceste mici sau mari diferențe de �ton", se păstrează intactă provocarea intelectuală, fie că a fost făcută în ianuarie 2001, fie la începutul anilor '80. Din desantul editorial al lui I.B. Lefter (în ultimii doi ani, cinci cărți de critică și primele două volume din dicționarul Scriitori români din anii '80-'90
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
granițe naționale. De cînd trăiesc în America, de pildă, îi înțeleg poate mai bine pe Cortázar, Buzzati, Calvino, Marguerite Yourcenar. Sper că asta răspunde măcar parțial întrebării dumneavoastră. Aveam, oricum, de gînd să vă întreb cum v-ați format ca intelectual. O parte dintre lucruri le-am spus deja aici, altele, în interviuri sau, mascat, în cărți (mai ales în Traversînd Washington Square). Pe lîngă atmosfera de acasă, se adaugă cercul magic al facultății, Ioan Petru Culianu, Victor Ivanovici, Șerban Anghelescu
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
ceea ce îi oferă avantajul unei înțelegeri care nu riscă să se transforme în parti-pris. Ultimul aspect despre care mi se pare interesant de vorbit este unul colateral, dar vizibil de la prima lectură - felul în care un anume tip de formație intelectuală marchează performanțele academice ale unei persoane, dovedind în același timp modul în care societatea însăși se raportează la cultură: Jacques Le Rider face figură separată printre profesori la universități americane, specializarea sa e mult mai strictă, implicarea în spațiul public
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
antropologie vecină bună cu imagologia, disciplină științifică atît de nouă și înnoitoare. Dl Andrei Oișteanu procedează, ca un adevărat om de știință. El își împarte materia de studiu în cîteva secțiuni aparent distincte ("portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual", "portretul mistic și magic". "De la deicid la infanticid ritual") care, toate, tind să se constituie într-un ansamblu caracteristic și, să spun, specific. În acest fel, autorul nostru reface, în felul său, erudit și cu umor, interacțiunea dintre români și
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
cu tot felul de băuturi și otrăvuri". Mai era și ideea despre evreul căruțaș iar, în Maramureș și Bucovina, despre evreii agricultori și ciobani, atestată, aceasta din urmă, de statistici și recensăminte. Capitolul (secțiunea) din carte despre portretul moral și intelectual al evreului aduce, la început, în dezbatere evreul inteligent și viclean, cînd inteligența era socotită primejdioasă. Pentru că această inteligență, înnăscută sau dobîndită, naște, invariabil, viclenie. Și se citează, în sprijin, destule exemple, din care nu lipsește și aprecierea lui Cioran
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
concert ca șef de orchestră, la simpozioane ca muzicolog iar în Franța a promovat consecvent muzica marilor artiști români. Cine este de fapt Alain Pâris? O succintă fișă biografică ni-l arată ca pe un muzician complex și un fin intelectual: discipol al unor maeștrii ai baghetei ca Pierre Dervaux, Paul Paray și Georg Solti, laureat al importantului concurs de la Besançon, duce o carieră internațională vie; descoperitor pasionat de muzici pierdute sau noi; pedagog cu har; realizator de emisiunide radio; autorul
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
a fost invitat și un reprezentant al Consiliului Europei, directorul departamentului Itinerarii Culturale Europene, Michel Thomas Penette. Ca proaspătă membră a acestei organizații, am asistat pentru prima oară la o conferință internațională a ei și am fost impresionată de calitatea intelectuală a comunicărilor și discuțiilor, de seriozitatea cu care se implică scriitorii în problemele lumii de azi, legate strîns de profesia lor. Instructivă a fost pentru mine în special partea de deschidere, la care participanții au prezentat cîte o mai scurtă
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
o sintagmă potrivită pentru romanele și povestirile lui Alexandru Ecovoiu. O lipsă de angajament care are, bineînțeles, părți bune și părți rele. Pe de o parte, romane precum Saludos sau Stațiunea reamintesc cititorului gustul literaturii "pure", "ușoare", gustul pentru relaxarea intelectuală; pe de altă parte, lectorul contemporan, isterizat de experiment, "lucidizat" peste măsură, poate să intre în jocul calm și sigur al autorului. Foarte important este simplul fapt că Alexandru Ecovoiu promoveaază o astfel de literatură, neîncadrabilă în vreo direcție culturală
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
despre avangardă. Pare destul de ciudat. Ar fi poate un fel de compensație, de echilibrare, de rotunjire a ceea ce am putea numi, cu toată modestia, un fel de personalitate. Pe de altă parte, a fost și o determinare de ordinul biografiei intelectuale, pentru că, în momentul cînd a trebuit să aleg lucrarea de diplomă, pe lista autorilor propuși de profesorul Mircea Zaciu era și Ilarie Voronca. Știam destul de puține lucruri atunci și ceea ce m-a condus spre acest subiect a fost curiozitatea. Am
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
care este foarte frumos, comunicînd această melancolie a trecerii. Pe care am regăsit-o, repet, la cei din școala de la Geneva, pentru că, alături de Jean Starobinski și de Jean Rousset, care erau oarecum pe linia lui Raymond, ca noblețe umană și intelectuală l-aș așeza și pe Georges Poulet. Era un om extraordinar, de o foarte mare generozitate și cu o deosebită capacitate de evocare, cu un sentiment al participării la faptul literar cu totul neobișnuit. Nu e de mirare, deci, că
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
tot guvernatorul B.N.R.- se pot socoti ca tot atâtea - dar nu numai ele - simptome ale unei maladii inerțiale de tipul sclerozei, pe fondul unui păgubos amatorism. După alegerile din 2000 s-a considerat că mai ales un președinte de formație intelectuală, dintre puținii miniștri ai cabinetului care realizaseră reforma în sectorul lor ar reface prestigiul firmei. Însă numai un președinte de formație universitară a putut să nu observe că fusese ales să schimbe totul pe tipicul caragialesc, mai pe șleau ca să
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
mare putere economică, are un cuvânt mai greu de spus decât detestații tenori din țara lui Ronsard! E un gest de curat antipatriotism să dai cu piciorul contactelor realizate în Italia prin eforturi individuale, prin șarm personal și prin competență intelectuală verificată în sistem de concurență occidentală a unor oameni precum Marian Papahagi, Theodor Baconsky și Ion Bulei. Acum, când universități prestigioase și instituții culturale din Roma, Veneția, Padova, Milano, Napoli sunt pregătite să primească douăzeci de bursieri români, d-na
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
al unei strălucite pleiade de cărturari-diplomați, dl. Bulei își va da probabil demisia din funcția pe care a ilustrat-o ca puțini alți ambasadori culturali ai României. E un mare păcat și o mare greșeală: numărul oamenilor de valoarea sa intelectuală, combinată cu un talent managerial admirabil, nu prisosește în structurile Ministerului de Externe, ci dimpotrivă. Iar odată cu plecarea lui, e lesne de prevăzut că și la Veneția se va instaura o lungă iarnă a culturii române. Cât despre posibilii săi
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
comporta cîteva consecințe psihologice dintre cele mai pernicioase pentru mentalul cultural al unei comunități: disprețul activ arătat efortului intelectual sistematic, didactico-enciclopedic (și ca rezultat à la longue, descurajarea reală a unor astfel de eforturi, acolo unde ele mai există); lenea intelectuală programatică, trîndăvia boemă deliberată ca stare de grație întru așteptarea nu știu căror divinus influxibus ex alto, imprecizia scriiturii sau excesul de expresivitate chiar și în acele zone ale discursului teoretic unde se impune mai cu seamă evitarea lor..." Or
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
legionarism; cum a fost cu putință ca această cultură filosofică să nu-și manifeste propriile mijloace de autoapărare, atunci cînd a fost confruntată cu spectacolul praxisului legionar; cum se constituie, cum se manifestă și ce relevanță are responsabilitatea în domeniul intelectual?". Autorul nostru crede că această convertire ar fi fost posibilă datorită faptului hotărîtor al absenței în România a unui corpus de vechi tradiții culturale mature. Dar tot atît de posibilă este și explicația, care s-a formulat, a lipsei totale
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
oare, poate explica și entuziasmul lor frenetic (cum s-a întîmplat, de pildă, cu Cioran) în totalitarismul nazist și fascist? E o întrebare din atîtea altele posibile. Găsesc exagerată aprecierea potrivit căreia "generația criterionistă rămîne poate cea mai strălucită generație intelectuală din toată România modernă". Întreb, de ce am diminua generația junimistă, bogată în atîtea mari valori. Bune și interesante sînt capitolele despre filosofia în deceniile totalitarismului comunist, relevîndu-se cum funcționează din interior acest tip de totalitarism, făcîndu-se referiri la un exponent
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
extrem minoritară, este alienată în raport cu societatea din care provine și pe care ar trebui s-o ajute să se orienteze." Cronicarul se desparte de tranșanța unei atari încheieri. Dl Antohi are dreptate în multe privințe, dar Cronicarul crede că deruta intelectuală nu este, din fericire, nici pe departe atît de gravă cum arată autorul răspunsului la anchetă. Există voci și instituții culturale, publicații importante, studii și cărți datorate unor români care infirmă, cel puțin în parte, severul diagnsotic al d-lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
parte a presei românești actuale. În cadrul aceleiași anchete, cu o privire, de data asta asupra trecutului cultural comunist, dar la fel de drastică, vine dl Al. Mușina. D-sa nu crede că a existat în jumătatea de secol comunist o adevărată elită intelectuală, în afară de, cum spune cu amară ironie, "elita securiștilor și activiștilor de partid". Intelectualilor români le-a lipsit curajul și deseori "libertatea" lor era cu voie de la poliție sau cu spate de la unii activiști superiori de partid. Cronicarul ar prefera, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
asta asupra trecutului cultural comunist, dar la fel de drastică, vine dl Al. Mușina. D-sa nu crede că a existat în jumătatea de secol comunist o adevărată elită intelectuală, în afară de, cum spune cu amară ironie, "elita securiștilor și activiștilor de partid". Intelectualilor români le-a lipsit curajul și deseori "libertatea" lor era cu voie de la poliție sau cu spate de la unii activiști superiori de partid. Cronicarul ar prefera, ca și în cazul d-lui Antohi, mai multă moderație în astfel de aprecieri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
interpretării regizorale este, pe scenă, Doru Anca în Stomil care și-a asumat plenar propunerea parcurgerii acestui demers, degajînd acel tip de energie specială de care textul are nevoie. Drumul de la haos la ordine este tratat mai mult visceral decît intelectual și metafizic de către Gelu Colceag, iar tot acest parcurs este pus sub semnul experimentului, varianta aleasă astfel, în spectacol, de Artur pentru schimbarea pe care dorește să o opereze și să o impună cu orice chip. Acest accent pus de
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]