15,922 matches
-
Jacques Julliard și Michel Winock, republicat fragmentar în Lettre internaționale, ediția română din toamnă lui 2000. S-a discutat mult în ultima vreme despre rolul intelectualilor și despre contribuția lor politică. A existat chiar tendința de a-i opune pe intelectuali politicienilor. Apelul la istorie n-a dus la clarificarea lucrurilor. incepand cu noțiunea însăși de intelectual, departe de a avea o definiție unanim acceptată. Prima observație care se cuvine făcută este: mulți comentatori cred că noțiunea ca atare a cunoscut
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
S-a discutat mult în ultima vreme despre rolul intelectualilor și despre contribuția lor politică. A existat chiar tendința de a-i opune pe intelectuali politicienilor. Apelul la istorie n-a dus la clarificarea lucrurilor. incepand cu noțiunea însăși de intelectual, departe de a avea o definiție unanim acceptată. Prima observație care se cuvine făcută este: mulți comentatori cred că noțiunea ca atare a cunoscut, în timp, o evoluție și că de la Voltaire la Zola și de acolo la Sartre, spre
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
definiție unanim acceptată. Prima observație care se cuvine făcută este: mulți comentatori cred că noțiunea ca atare a cunoscut, în timp, o evoluție și că de la Voltaire la Zola și de acolo la Sartre, spre a rămîne pe sol francez, intelectualul ca subiect istoric ar fi suferit o metamorfoza importantă. Și totuși: anumite constante pot fi notate. Sînt de acord cu Julliard cînd susține că sensul general al termenului - acela în care ne referim la intelectuali că la acele tipuri pe
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
a rămîne pe sol francez, intelectualul ca subiect istoric ar fi suferit o metamorfoza importantă. Și totuși: anumite constante pot fi notate. Sînt de acord cu Julliard cînd susține că sensul general al termenului - acela în care ne referim la intelectuali că la acele tipuri pe care societatea le produce în nevoia ei de scribi, de preoți sau de experți - nu e util într-o dezbatere serioasă. Autorul (unul dintre ei) Dicționarului intelectualilor ne propune o definiție mai strînsă: "cineva care
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
al termenului - acela în care ne referim la intelectuali că la acele tipuri pe care societatea le produce în nevoia ei de scribi, de preoți sau de experți - nu e util într-o dezbatere serioasă. Autorul (unul dintre ei) Dicționarului intelectualilor ne propune o definiție mai strînsă: "cineva care se ocupă nu numai de realități, ci și de semnele sau simbolurile lor". într-un limbaj ceva mai vechi, intelectualii reprezintă conștiința critică a societății. Așadar funcția lor nu poate fi separată
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
nu e util într-o dezbatere serioasă. Autorul (unul dintre ei) Dicționarului intelectualilor ne propune o definiție mai strînsă: "cineva care se ocupă nu numai de realități, ci și de semnele sau simbolurile lor". într-un limbaj ceva mai vechi, intelectualii reprezintă conștiința critică a societății. Așadar funcția lor nu poate fi separată de un fel sau altul de a se angaja "intelectualul și angajarea, scrie Julliard, sînt termeni indisociabili". Problemă ar fi natură acestei angajări. Am comentat eu insumi acest
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
ocupă nu numai de realități, ci și de semnele sau simbolurile lor". într-un limbaj ceva mai vechi, intelectualii reprezintă conștiința critică a societății. Așadar funcția lor nu poate fi separată de un fel sau altul de a se angaja "intelectualul și angajarea, scrie Julliard, sînt termeni indisociabili". Problemă ar fi natură acestei angajări. Am comentat eu insumi acest aspect într-un eseu din 1970 despre Duplicitatea lui Gîde. Tradiția ne impune o angajare în universal: intelectualul că apărător al drepturilor
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
de a se angaja "intelectualul și angajarea, scrie Julliard, sînt termeni indisociabili". Problemă ar fi natură acestei angajări. Am comentat eu insumi acest aspect într-un eseu din 1970 despre Duplicitatea lui Gîde. Tradiția ne impune o angajare în universal: intelectualul că apărător al drepturilor omului. Julien Benda consideră, cu trei sferturi de veac în urmă, renunțarea la universalism că pe o trădare. Mai ales după al doilea război mondial, a devenit absolut evident că angajarea echivalează cu partizanatul; universalismul pare
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
urmă, renunțarea la universalism că pe o trădare. Mai ales după al doilea război mondial, a devenit absolut evident că angajarea echivalează cu partizanatul; universalismul pare a se fi sfărîmat în multiple și concrete elemente istorice, politice, sociale, morale etc. Intelectualul s-a politizat și a luat partea vieții cotidiene a oamenilor. Cel puțin așa li se pare lui Julliard și lui Winock. A doua observație ar fi tocmai aceea de a ști dacă nu cumva lucrurile au stat dintotdeauna la
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
așa li se pare lui Julliard și lui Winock. A doua observație ar fi tocmai aceea de a ști dacă nu cumva lucrurile au stat dintotdeauna la fel si daca evoluția cu pricina nu este mai degrabă iluzorie. Admițînd că intelectualul, în sensul modern și restrîns al termenului, este o invenție a secolului al XVIII-lea, de după marea criză a conștiinței europene examinată de Paul Hazard într-o carte pe nedrept uitată astăzi, cei dinții care au exercitat această funcție sînt
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
Montesquieu, Diderot, Voltaire, D'Alembert, autorii morali ai Revoluției de la 1789, dar și Rousseau, care a stat la originea individualismului nostru. în secolul al XIX-lea, acestui sens al angajării i se adaugă participarea nemijlocita la viața politică a unor intelectuali că Byron, Lamartine, Hugo, Alecsandri, Kogălniceanu sau Maiorescu. Din factori și lideri de opinie, intelectualii devin deja în secolul XIX oameni politici, șefi de partide, miniștri și parlamentari. în ce mă privește, nu văd deloc deosebirea între vîrstă universală și
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
a stat la originea individualismului nostru. în secolul al XIX-lea, acestui sens al angajării i se adaugă participarea nemijlocita la viața politică a unor intelectuali că Byron, Lamartine, Hugo, Alecsandri, Kogălniceanu sau Maiorescu. Din factori și lideri de opinie, intelectualii devin deja în secolul XIX oameni politici, șefi de partide, miniștri și parlamentari. în ce mă privește, nu văd deloc deosebirea între vîrstă universală și aceea politică a angajării. Angajamentul intelectualului n-a fost vreodată abstract. Michel Winock atrage atenția
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
Kogălniceanu sau Maiorescu. Din factori și lideri de opinie, intelectualii devin deja în secolul XIX oameni politici, șefi de partide, miniștri și parlamentari. în ce mă privește, nu văd deloc deosebirea între vîrstă universală și aceea politică a angajării. Angajamentul intelectualului n-a fost vreodată abstract. Michel Winock atrage atenția asupra faptului că angajamentul intelectualului nu e totul: "de la intelectual se așteaptă de asemenea îndeplinirea unei misiuni de ghid, de călăuzitor" pe care "mării intelectuali ai secolului XIX și-au asumat
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
XIX oameni politici, șefi de partide, miniștri și parlamentari. în ce mă privește, nu văd deloc deosebirea între vîrstă universală și aceea politică a angajării. Angajamentul intelectualului n-a fost vreodată abstract. Michel Winock atrage atenția asupra faptului că angajamentul intelectualului nu e totul: "de la intelectual se așteaptă de asemenea îndeplinirea unei misiuni de ghid, de călăuzitor" pe care "mării intelectuali ai secolului XIX și-au asumat-o", dar urmașii lor nu. Din nou, mi se pare că schimbarea e mai
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
partide, miniștri și parlamentari. în ce mă privește, nu văd deloc deosebirea între vîrstă universală și aceea politică a angajării. Angajamentul intelectualului n-a fost vreodată abstract. Michel Winock atrage atenția asupra faptului că angajamentul intelectualului nu e totul: "de la intelectual se așteaptă de asemenea îndeplinirea unei misiuni de ghid, de călăuzitor" pe care "mării intelectuali ai secolului XIX și-au asumat-o", dar urmașii lor nu. Din nou, mi se pare că schimbarea e mai curînd iluzorie. Europa n-a
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
și aceea politică a angajării. Angajamentul intelectualului n-a fost vreodată abstract. Michel Winock atrage atenția asupra faptului că angajamentul intelectualului nu e totul: "de la intelectual se așteaptă de asemenea îndeplinirea unei misiuni de ghid, de călăuzitor" pe care "mării intelectuali ai secolului XIX și-au asumat-o", dar urmașii lor nu. Din nou, mi se pare că schimbarea e mai curînd iluzorie. Europa n-a dus lipsa de profeți nici în secolul XX. Eu aș lega această funcție de aceea de
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
timpurile. Deosebirea dintre epocile lui Platon sau Campanella și epoca lui Lenin și Mao constă în punerea în practică a utopiei comuniste, în vreme ce republică sau cetatea celorlalți au rămas pe hîrtie. În sfîrșit, Julliard e de părere ca daca înainte intelectualul venea în politică sau în acțiunile civice încărcat de o reputație culturală bine stabilită, ca Zola în afacerea Dreyfus sau chiar că Sartre în 1968, astăzi intelectual (adică formator de opinie etc.) începe a fi considerat cineva abia prin faptul
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
în afacerea Dreyfus sau chiar că Sartre în 1968, astăzi intelectual (adică formator de opinie etc.) începe a fi considerat cineva abia prin faptul de a-si rosti cuvîntul public într-o problemă de interes momentan. Julliard numește asta profesionalizarea intelectualului. Nu sînt sigur că are dreptate. Mai degrabă e vorba de un alt tip de intelectual. El există și mai demult. Pașoptiștii români au început la fel cu saizecioptistii francezi: au creat curente și instituții înainte de a avea o operă
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
începe a fi considerat cineva abia prin faptul de a-si rosti cuvîntul public într-o problemă de interes momentan. Julliard numește asta profesionalizarea intelectualului. Nu sînt sigur că are dreptate. Mai degrabă e vorba de un alt tip de intelectual. El există și mai demult. Pașoptiștii români au început la fel cu saizecioptistii francezi: au creat curente și instituții înainte de a avea o operă proprie. E drept însă că regula nu pare să fi fost aceasta în secolele trecute și
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
romancier, Sartre, filosof, Alecsandri, poet. în vreme ce opera lui Bernard Henri-Lévy și compania e o teoretizare cam a acelorași probleme pe care le-au conținut luările lor de poziție concrete din momentul 1968. De aceea cred că se schimbă tipul de intelectual. într-un anume sens Julliard are dreptate: acest tip nou este al intelectualului care scrie studii de politologie, sociologie sau filosofie politică. El nu mai e nici critic literar, nici filosof pur și simplu. E un profesionist al socialului și
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
o teoretizare cam a acelorași probleme pe care le-au conținut luările lor de poziție concrete din momentul 1968. De aceea cred că se schimbă tipul de intelectual. într-un anume sens Julliard are dreptate: acest tip nou este al intelectualului care scrie studii de politologie, sociologie sau filosofie politică. El nu mai e nici critic literar, nici filosof pur și simplu. E un profesionist al socialului și politicului. Aceasta nu înseamnă însă dispariția completă a tipului precedent. Și nici acapararea
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
scrie studii de politologie, sociologie sau filosofie politică. El nu mai e nici critic literar, nici filosof pur și simplu. E un profesionist al socialului și politicului. Aceasta nu înseamnă însă dispariția completă a tipului precedent. Și nici acapararea de către intelectuali a clasei politice, rămasă în continuare la discreția practicienilor fără conștiința rolului lor social.
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
acestea erau bunurile cele mai de preț și tot ceea ce punea în pericol aceste bunuri trebuia combătut vehement. În acest sens, evreii, păgânii, dar mai ales ereticii sunt tratați într-un mod destul de caustic. Ei constituiau într-adevăr un pericol. Intelectualii păgâni încercau adesea să pună Biserica într-o lumină nefavorabilă, iudeii erau dușmani declarați ai Mântuitorului Iisus Hristos, iar ereticii și schismaticii puteau ruina creștinătatea din interiorul ei. Dragostea față de Biserică nu le îngăduia să tacă. Lupta era acerbă și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și subfuncționari? Ce produce, cu adevărat, președinția? "Produce" ea bunăstare? Produce, măcar, stabilitate? îndoi-m-aș! Ea produce clientelism și perpetuează, prin câteva personaje deja antipatice, precum această arțăgoasă Corina Crețu (un fel de Zoe Petre, dar fără C.V.-ul intelectual al aceleia!), dese perdele de fum îndărătul cărora se poate întâmpla orice. Scârbit, așadar, de viața politică, m-am gândit să scriu în această săptămână despre cultură. Aveam la îndemână un subiect generos: vizita la Timișoara a lui Paul Miron
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
este jocul de noroc. Merită citit eseul dedicat "omului care joacă la loterie", pentru că impresionează naturalețea cu care privește fenomenul acest observator extrem de intransigent în alte cazuri. Tema este foarte actuală și ascunde și o importantă problemă de mentalitate a intelectualului român. Dacă privim publicistica intelectuală de sfîrșit de mileniu, vom vedea că, fără excepție, bingo-ul este privit ca un blestem național; iată o delimitare a intelectualului extrem de simplistă. Dimpotrivă, Noica privea fenomenul cu multă indulgență, el nesimțind nevoia unei desprinderi
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]