2,070 matches
-
VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a: CONFESIONAL ȘI NAȚIONAL Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV-a: BREVIAR TEOLOGIC Libertatea ca posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv / 215 Teologia imaginii / 221 Menirea episcopatului / 235
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fără a modifica articulațiile majore ale volumului, păstrându-se, astfel, nucleul său germinativ. În plus, am lărgit corpusul addendei teologice, prin cuprinderea unor figuri reprezentative ale elitei, care vin în prelungirea studiului istoriei intelectuale românești interbelice și a raportului dintre intelectualitate și Biserică. Totodată, studiul asupra elitei românești nu avea cum să ocolească și abordarea unor aspecte specifice ale căror ecouri le regăsim în România dintre cele două războaie mondiale, la nivelul tematicii și al problematizării. De aceea, considerăm că prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diverselor sale structuri 6. Astfel, studiul asupra istoriei intelectuale interbelice românești poate fi privit și din acest punct de vedere, în măsura în care tânăra generație forma o adevărată unitate în diversitate. Volumul de față își propune să deceleze relația dintre Biserică și intelectualitatea interbelică, pornind de la câteva probleme punctuale și extrem de actuale pentru contextul respectiv: Regența Patriarhală, Calendarul, intruziunea politicului în viața Ecclesiei, învățământul teologic. Dacă chestionăm fundamentele unei culturi moderne care a oferit suficiente probe ale excelenței noastre, aceasta nu înseamnă că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atenția focalizată asupra istoriei intelectuale implică, de asemenea, descifrarea unui registru important, cel al intersectării dintre cultural în cazul de față teologic și politic. De aceea, obiectivul major al demersului nostru vizează interpretarea, din perspectiva istoriei culturale, a relației dintre intelectualitate și Ecclesia, ca o ecuație reală care a reglat, până la un punct, mecanismul de funcționare al elitei interbelice. Răspunsul său la provocările modernității nu ține de recursul la izolaționism sau la paseism, cum greșit s-a acreditat ideea, ci de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
interbelice creștine reprezintă un moment decisiv în istoria reperelor identitare, mai ales acum când procesul de disoluție este în plină derulare, ele constituind oaza noastră de naturalețe, sursa indeniabilă a unui reviriment autentic în spațiul românesc. Partea I Biserica și intelectualitatea interbelică Regența Patriarhală În viziunea intelectualității interbelice, Ortodoxia era singura religie revelată, adevărata credință, așa cum a fost ea revelată de Hristos apostolilor și cum a fost păstrată, în pofida "terorii istoriei", în Răsăritul Europei de Predanie, singurul îndreptar în viața Ecclesiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în istoria reperelor identitare, mai ales acum când procesul de disoluție este în plină derulare, ele constituind oaza noastră de naturalețe, sursa indeniabilă a unui reviriment autentic în spațiul românesc. Partea I Biserica și intelectualitatea interbelică Regența Patriarhală În viziunea intelectualității interbelice, Ortodoxia era singura religie revelată, adevărata credință, așa cum a fost ea revelată de Hristos apostolilor și cum a fost păstrată, în pofida "terorii istoriei", în Răsăritul Europei de Predanie, singurul îndreptar în viața Ecclesiei. Această Tradiție cuprinde învățătura hristică și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
legăturii dintre Biserică și elita intelectuală, în contextul modernității accelerate, provocare la care trebuie să răspundă, cu atât mai mult, instituția ecleziastică. Pericolul introducerii unei mode al cărei precedent este creat de ipostaza Pariarhului-Regent nu a putut rămâne nesancționat de intelectualitatea interbelică care cerea revenirea la singurul îndreptar de funcționare a Ecclesiei, Tradiția vie, creativă și organică a Părinților Bisericii. Redevabilă unei viziuni clericale "specializate", ierarhia bisericească oscila între un tradiționalism regresiv rural și un ecumenism lipsit de "discernământul duhurilor". Ea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un nivel maxim de competență. Pentru a putea reliefa mai bine această campanie pascală, ne-am propus prezentarea diacronică și sintetică a unui vast tablou care să surprindă articulațiile unei dezbateri teologice majore în care laicatul creștin reprezentat de o intelectualitate remarcabilă și-a asumat rolul de membru al Bisericii, întrucât participă efectiv la viața eclezială, o trăiește în chip conștient și are, prin urmare, dreptul de a formula o critică, fiind solidar răspunzător sau suferitor la toate neregulile care apar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fixa, în urma acordului Sinodului cu Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, data de 20 aprilie ca dată de sărbătorire a Paștilor în 1930. Nae Ionescu apreciază inițiativa de restabilire a ecumenicității, Sinodul adoptând, în cele din urmă, măsura justă 32. Raportul dintre intelectualitatea interbelică și Biserică nu trebuie perceput, plecând de la cazul problemei pascale din 1929, ca un raport de ostilitate, ci ca o asumare conștientă din partea laicatului a rolului său de membru activ al Trupului Mistic al lui Hristos, preocupat de ceea ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se întâmplă cu viața ecleziastică. Formularea unei critici teologice, având ca singur îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum în cazul campaniei pascale, probează capacitățile unui laicat care încearcă să aducă o nouă mentalitate religioasă, ale cărei rădăcini patristice susțin forța creativă a Tradiției. Intelectualitatea interbelică a știut să mențină acel dialog viu cu Biserica, contribuind la o adevărată revigorare a spațiului teologic românesc. Biserica și politica O problemă gravă care măcina viața Bisericii în perioada interbelică o constituia intruziunea politicului, practică de care nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
perioada interbelică, pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele politice, ierarhia bisericească este supusă unei adevărate presiuni, prin încercarea de politizare a Ecclesiei, de laicizare și metamorfozare a ei într-un instrument al politicii de stat. Intelectualitatea interbelică creștină atrage atenția asupra acestui pericol, prin luarea unei atitudini tranșante, pe linia tradiției patristice 6. Diagnosticul lui Nae Ionescu pus asupra influenței liberale asupra Bisericii Ortodoxe poate părea extrem de dur și necruțător. Privind din perspectiva contextului istoric românesc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
făcea decât să exprime o evidență indeniabilă și să tragă un serios semnal de alarmă asupra consecințelor dezastruoase pe care asemenea metode le puteau genera asupra funcționării firești a Ecclesiei 7. Poziția lui Nae Ionescu, ca de altfel cea a intelectualității interbelice creștine formate la Școala de gândire și trăire religioasă a Profesorului de Logică și Metafizică de la Universitatea din București, era una conciliară și dogmatică absolut juste. Într-un text publicat în revista de critică teologică "Predania" condusă de unul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune funcționări atât a Ecclesiei, cât și a statului. Misiunea intelectualității interbelice, aceea de a se implica profund în problemele majore ale cetății și de a asigura liantul între societatea românească și structurile decizionale atât sub aspect religios, cât și sub cel laic -, era împlinită cu maximă competență. În dezorientarea teologică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a înțeles, de la bun început, că nu se poate vorbi de un reviriment cultural autentic fără a se raporta la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a înțeles, de la bun început, că nu se poate vorbi de un reviriment cultural autentic fără a se raporta la sursele Tradiției creative, organice. Alături de Mircea Vulcănescu, unul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologice, izvorâte din "râvna pentru păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor principii ecleziologice fundamentale: Pravile; Predania; Învățăturile lor, în prelungirea tradiției patristice această elită devenea păstrătoarea și continuatoarea tradiției inaugurate de Sfântul Vasile cel Mare care, tâlcuind pe Sfântul Apostol Pavel, sfătuia comunitatea creștină că: tot ce este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în Tradiția Ecclesiei, cunoaștere sui generis prin intermediul căreia ființa umană se racordează esențial la verticala divină, restaurând ordinea pierdută. Știință și credință Raportarea la savantul George Manu constituie o posibilitate fericită de recuperare a unei paradigme culturale esențiale pentru istoria intelectualității românești din secolul XX, personalitate care și-a pus amprenta, într-un mod decisiv, atât în planul cercetării științifice, cât și în planul conștiinței umane. Raportul dintre știință și credință a reprezentat o problemă fundamentală care a frământat Evul Mediu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care se cere cât mai repede rezolvat. Această problemă e de cea mai mare însemnătate, întrucât, dacă Ortodoxia este pasibilă de pericolul formalismului, aceasta nu se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
situat la 4 km de localitatea de baștină, Cotigenii Mari. Urmează cursul liceal în orașul Soroca de pe malul Nistrului, oraș cu o interesantă istorie, cu un pitoresc unic în geografia țării și cu un mediu social format dintr-o numeroasă intelectualitate - la Soroca fiind multe școli liceale și de învățământ profesional. La concursurile sportive și de ansambluri corale, formațiunile locale au obținut numeroase premii și diplome, nu numai la competițiile din țară ci și la concursurile de peste hotare. Se înscrie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cursurile liceale. În anul 1940, pe timpul ocupației sovietice, sorocenii s-au convins în scurt timp de adevărata față a orânduirii sovietice și de politica de rusificare a populației autohtone. Eugen a fost martor al masivelor deportări în primă ordine a intelectualității, condițiile inumane în vagoanele cu destinația Siberia, pe care se inscripționase: „voluntari spre pământuri nedesțelenite”. În plânsetele celor înghesuiți în vagoane de vite, la fiecare gară mai mare în drum spre Siberia, fanfara militară și populația ovaționau inițiativa patriotică a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a lui Alecu Russo. După 6 ani petrecuți în Elveția, îndrumat de tatăl său în alegerea unei cariere comerciale, Alecu Russo pleacă la Viena, unde deprinde studiul comerțului (1836). Întors în patrie, la Iași, Alecu Russo se integrează în rândul intelectualității progresiste, dezaprobând starea de înapoiere economică și socială a țării. Aici s-a angajat activ, alături de Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, în inițierea mișcării culturale ce a precedat anul revoluționar 1848. Din această perioadă datează și primele scrieri
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a lăsat în afară nici Universitatea din Iași, în anul 1916, C. Stere își dă demisia din funcția de rector și pleacă la București. Cu personalitatea sa, Iașul universitar de la începutul acestui veac își adaugă o contribuție creatoare de înaltă intelectualitate. C. Stere a desfășurat, timp de peste 40 de ani, o activitate publicistică remarcabilă, din care s-ar putea întocmi ușor câteva volume. Dar meritul său în acest domeniu este acela de fondator și conducător al revistei Viața românească. Subintitulată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
altfel spus, să depășim condiționările noastre pragmatice obișnuite, rămânând, cu toate acestea, oameni. Altundeva, filozoful francez detaliază: Să ne concertam prin urmare asupra a ceea ce avem, în același timp, cel mai detașat de exterior și cel mai puțin pătruns de intelectualitate. Să căutăm, în zonele cele mai adânci ale sufletului nostru, punctul unde ne simțim cât mai aproape de propria noastră viața [s.n.]. Atunci vom plonja, din nou, în durată pură, o durată în care trecutul, mereu în marș, crește, fără încetare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
implică natura relației arhitecți - putere, consider că este foarte bine reprezentat de experiența canalului (Canalul Dunăre - Marea Neagră), un proiect de dimensiuni colosale, care a fost utilizat atât din rațiuni propagandistice, cât și ca o metodă foarte eficientă pentru a decima intelectualitatea vremii prin forțarea la muncă obligatorie. Pentru teza mea de doctorat, va fi interesant de aflat cum la acest proiect, Întâi abandonat și apoi reluat, au luat parte mediile de profesioniști din cadrul arhitecturii, urbanismului și al construcțiilor. Care erau relațiile
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]