3,978 matches
-
de multe ori la baza facilităților acordate investitorilor străini); - oferirea unor informații false privind situația financiară a firmei și publicitatea frauduloasă (pe baza răspândirii acestor informații); - pirateria informatică; - spionaj industrial (obținerea de informații clasificate despre competitori); - discriminare între sexe; - poluare intenționată (deversarea deșeurilor sau lipsa măsurilor de protecție pentru comunitățile în care operează). În momentul pătrunderii pe o piață se încheie practic un contract social între corporație și societatea-gazdă. Acest contract are o parte legală, existentă și formală, constând în regulile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mult prea des martor al răutăților sale la adresa unui număr mare de persoane. Stresul pe care îl induce se datorează faptului că este extrem de dificil să-l surprinzi asupra faptului sau să dovedești că a făcut ceva rău în mod intenționat. Cea mai bună metodă pentru a face față unui Manipulator este să îi dai de înțeles că ești la curent cu tacticile lui - desigur, fără să ai o atitudine agresivă sau acuzatoare. Dacă ai impresia că se joacă cu tine
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
sunt „în competiție” dac] ele doresc sau au nevoie de ceva pe care nu îl pot avea amândou]. Ins] nu se poate spune c] se afl] fiecare de competiție decât dac] fiecare știe acest lucru și reacționeaz], încercând în mod intenționat s] îl înving] pe cel]lalt. Întrucât majoritatea copleșitoare a organismelor este reprezentat] de plante, bacterii etc., care nu au conștiinț], ins]și posibilitatea unei competiții conștiente și ostile este foarte rar] în natur]. Mai mult, atât la nivel conștient
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lcarea constrângerii deontologice privind r]ul f]cut unui om nevinovat are loc numai atunci cand aceast] fapt] este intenționat]. Alegerea de a nu acționa tocmai pentru a nu face r]u cuiva, precum și consecințele negative pe care mijloacele și finalitatea intenționate le-ar putea avea asupra celorlalți, nu constituie o inc]lcare a principiilor deontologice, cu toate c] ele ar putea fi supuse criticilor sub alte aspecte. În viziunea deontologic], omul nu este la fel de responsabil (sau responsabil în totalitate) de consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] comit] o greșeal]; ins] dac] aceasta nu a fost f]cut] din intenție (dac] nu a constituit modalitatea sau scopul acțiunii), individul nu este vinovat cu nimic (semnificativ). Atâta timp cât cineva nu a s]vârșit o fapt] rea în mod intenționat, nu se poate afirma c] a greșit. Natură leg]turii dintre acțiunea direct] și formularea strict] a normelor nu este dificil de înțeles. Dac] acțiunea prohibitiv] a normelor deontologice vizeaz] doar intențiile, putem afirmă c] minciună este diferit] de ascunderea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greșit. Natură leg]turii dintre acțiunea direct] și formularea strict] a normelor nu este dificil de înțeles. Dac] acțiunea prohibitiv] a normelor deontologice vizeaz] doar intențiile, putem afirmă c] minciună este diferit] de ascunderea adev]rului, deoarece minciunile sunt obligatoriu intenționate (pentru c] urm]resc s] însele, s] induc] în eroare), în timp ce nedezv]luirea adev]rului nu este intenționat] (pentru c] scopul nu este de a înșela). În sens mai larg, dac] noțiunea de intenție este explicat] în termeni de opțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greșit care neag] persoanei afectate „libertatea de alegere, gândirea rațional], eficacitatea și, mai ales, personalitatea moral]” (Fried, 1978, p. 29), indiferent de substratul s]u motivațional, de ce nu este valabil acest lucru și în cazul ascunderii adev]rului în mod intenționat? Este, de asemenea, neclar motivul pentru care condiția respectului nu include și respectul pentru acele persoane care se bucur] de bun]stare sau motivul pentru care încerc]rile consecințialiștilor de maximizare a bun]st]rii și minimizare a r]ului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sugestii diverse de acțiune și, prin urmare, vor acționa în mod diferit în încercarea de a urma aceste norme. Nici cel]lalt mijloc de restrângere a normelor deontologice, si anume, „principiul tradițional al dublului efect”, asociat distincției dintre r]ul intenționat și cel neprev]zut, nu a avut rezultate mai bune; aceasta datorit] criticilor aduse principiului dublului efect și incertitudinilor legate de justificarea distincției menționate. Dac] aceste critici sunt întemeiate - și eu cred c] sunt -, ele ar putea s] pun] probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
provoca o moarte bun] - „moartea din compasiune”, provocat] de o persoan] A, care pune cap]ț zilelor unei persoane B. Aceast] semnificație a termenului evidențiaz] dou] aspecte importante ale acțiunii de eutanasiere. În primul rând, eutanasia presupune luarea în mod intenționat a vietii unei persoane; iar, în al doilea rând, faptul c] se pune cap]ț acelei vieți cu scopul de a curma suferințele persoanei respective - de obicei, deoarece acesta sufer] de o boal] incurabil] sau aflat] într-o faz] terminal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Majoritatea istoricilor care au studiat morală occidental] sunt de acord în ceea ce privește faptul c] iudaismul și apariția creștinismului au avut o contribuție major] la concepția general acceptat] potrivit c]reia viața uman] este sacr] și nu poate fi curmat] în mod intenționat. Conform acestor tradiții, a lua viața unei ființe umane inocențe înseamn] a uzurpa dreptul lui Dumnezeu de a d]rui și de a lua viața. Unii scriitori creștini au perceput-o și ca pe o violare a ordinii naturale. Aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sever sau când un medic se implic] în eutanasiere prin administrarea unor doze din ce in ce mai mari de calmante, despre care el știe c] vor provoca moartea pacientului. Alți autori susțin c], de fiecare dat] când un agent se angajeaz] în mod intenționat și în cunoștinț] de cauz] în realizarea unei fapte sau a unei omisiuni care va duce la moartea pacientului, acesta a realizat eutanasie activ] sau pasiv]. În ciuda mării diversit]ți de opinii formulate pe marginea acestui subiect, dezbaterile pe tema
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui B, înseamn] c] C l-a l]sat pe B s] moar]. Cu toate acestea, nu orice acțiuni sau omisiuni care duc la moartea unei persoane sunt relevante pentru dezbaterea cu privire la eutanasie. Aceasta se axeaz] pe fapte sau omisiuni intenționate - adic], se refer] doar la morți provocate în mod intenționat și în cunoștinț] de cauz], într-o situație în care agentul ar fi putut proceda altfel - adic], în situația în care A s-ar fi abținut s] îl omoare pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
B s] moar]. Cu toate acestea, nu orice acțiuni sau omisiuni care duc la moartea unei persoane sunt relevante pentru dezbaterea cu privire la eutanasie. Aceasta se axeaz] pe fapte sau omisiuni intenționate - adic], se refer] doar la morți provocate în mod intenționat și în cunoștinț] de cauz], într-o situație în care agentul ar fi putut proceda altfel - adic], în situația în care A s-ar fi abținut s] îl omoare pe B, iar C i-ar fi salvat viața. Exist] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autorilor din domeniu sunt de acord cu privire la faptul c] exist] situații în care tratamentul de menținere în viat] ar trebui întrerupt, iar pacientul l]sat s] moar]. Aceast] opinie este susținut] chiar și de cei care condamn] eutanasia sau încetarea intenționat] a vieții. Ea determin] nevoia impetuoas] de a stabili criteriile care fac diferența între omisiunile permise și cele interzise în ceea ce privește mijloacele de menținere în viat] a unui pacient. În mod tradițional, aceast] distincție s-a realizat în termeni de mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a fost utilizat] de c]tre Biserică Romano-Catolic] pentru a face fâț] problemei operațiilor efectuate în perioada anterioar] apariției antisepticelor și anesteziei. Dac] pacientul refuză mijloacele obișnuite - cum ar fi mâncarea - acest refuz era considerat drept suicid sau încetare intenționat] a vieții. Refuzul unor mijloace speciale (operații dureroase sau riscante), pe de alt] parte, nu era inclus în aceeași categorie. În prezent, diferența dintre metodele de menținere în viat] a pacientului care sunt considerate obișnuite și obligatorii și cele care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de întreruperea tratamentului obișnuit, pe de o parte, și administrarea unei injecții letale, pe de alt] parte? Aceste întreb]ri ne aduc în fața celei de-a treia teme importante pe care s-a axat dezbaterea despre eutanasie: distincția dintre moartea intenționat] și cea care abia poate fi prev]zut]. vi. A provoca moartea și a prevedea survenirea ei Dac] A îi administreaz] lui B o injecție letal] pentru a-i curma suferință, înseamn] c] A a provocat în mod intenționat moartea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte cuvinte, chiar dac] A prevede c] B va muri în urmă faptelor sale, moartea lui B este doar prev]zut] și nu intenționat]. Intenția direct] este de a calma durerea și nu de a omor] pacientul. Distincția dintre rezultate intenționate și consecințe prev]zute, dar neintenționate este concretizat] în Principiul Efectului Dublu (PED). PED enumer] o serie de condiții în care agentul poate s] „ing]duie” său s] „permit]” că o anumit] consecinț] (cum ar fi moartea unei persoane) s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi moartea unei persoane) s] se întâmple, cu toate c] acea consecinț] nu trebuie s] fie intenționat] de c]tre agent. Toma din Aquino, despre care se spune c] ar fi formulat PED, a aplicat distincția dintre consecințele direct intenționate și cele doar prev]zute asupra acțiunilor de auto-ap]rare. Dac] o persoan] este atacat] și își ucide agresorul, intenția s] este de a se ap]ra și nu de a-l omor] pe acestă (Summa Theologiae, ÎI, îi). S-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Davis discut] o parte a acestei literaturi în contextul eticii deontologice (caz în care distincția devine crucial]) în capitolul 17, „Deontologia contemporan]”. Presupunând c] dificult]țile pot fi dep]site, apare urm]toarea întrebare: este aceast] diferenț] dintre rezultatele direct intenționate și consecințele prev]zute relevant] din punct de vedere moral? Conteaz], din punct de vedere moral, dac] un medic, în momentul în care administreaz] ceea ce el crede a fi un medicament letal, intenționeaz] s] curme durerea pacientului sau intenționeaz] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost inc] atins. Oamenii sunt în general de acord c] s-ar putea s] nu existe nici o diferenț] intrinsec] din punct de vedere moral între eutanasia activ] și cea pasiv], între metodele de tratament obișnuite și cele neobișnuite, între moartea intenționat] și ea prev]zut]. Cu toate acestea, în anumite cazuri se consider] c] diferențele de acest gen reprezint] linii de demarcare importante în ceea ce privește politicile publice. Această necesit] trasarea unor limite, dintre care, universale sunt cele care ne protejeaz] împotriva morților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Prentice-Hall, 1980) : The End of Life: Euthanasia and Morality (Oxford: Oxford University Press, 1987). 26. Avortul MARY ANNE WARREN Introducere Au femeile dreptul de a avorta sarcinile nedorite? Sau este statul îndrept]țiț (sau, poate, moralmente obligat) s] interzic] avorturile intenționate? Ar trebui permise anumite avorturi, iar altele nu? Statutul legal al avortului decurge în mod direct din statutul s]u moral? Sau trebuie că avorturile s] fie legale, deși uneori sau întotdeauna acestea sunt imorale? Astfel de întreb]ri au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic] a respectului vieții nu exclude toate uciderile intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de argumentat distrugerea intenționat] a unei ființe senzitive decât a uneia care nu are (inc]) experiențe; dar ființele senzitive nu au drepturi egale. Extinderea statutului moral egal asupra f]tului ameninț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea face vulnerabil în fața unor procese costisitoare? Și dac] presupunem c] unii investitori sunt preocupați numai de creșterea profitului cu un anumit procent, de ce suntem atât de siguri c] managerii firmei au alte obligații fâț] de ei decât irosirea intenționat] a propriilor bani? Acumularea de profit nu este scopul final, cu atat mai puțin scopul unic, al afacerilor. Este mai degrab] unul dintre acestea, dar și atunci este un mijloc și nu un scop în sine. Iat] cum înțelegem greșit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]ptașul este responsabil doar pentru ceea ce el însuși a comis și nu pentru actele comise de alții, exist] din nou incorectitudine în impunerea unei pedepse exemplare. Teoria retributiv] restrânge pedepsele la cei care au inc]lcat legea în mod intenționat, pentru c] doar ei sunt singurii vinovați din punct de vedere moral pentru faptele greșite comise. Nevinovații nu trebuie pedepsiți. Chiar și cei care au inc]lcat legea, dar au o scuz] semnificativ] în aceast] direcție nu trebuie s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru viat]”. Prin urmare, pedeapsa capital] este singura potrivit] pentru crim]. Ins] legea talionului este adânc contestat]. Se axeaz] pe r]ul f]cut de infractor f]r] a lua în calcul starea lui mintal]. O viat] poate fi luat] intenționat sau accidental, o persoan] poate fi ucis] pentru un scop personal sau pentru a o scuti de agonia sfârșitului dureros care se profileaz]. Chiar dac] scopul legii talionului este restrâns la cazuri în care r]ul este f]cut în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]