9,535 matches
-
România interbelică: Liga Apărării Național Creștine (LANC), Mișcarea legionară și Partidul Național Creștin este recomandabil să se utilizeze surse istorice primare, dar și istoriografia acestor partide politice și a liderilor lor, a doctrinei și acțiunilor desfășurate de aceștia în perioada interbelică. Mișcarea legionară este recomandabil să fie prezentată în amploarea și evoluția ei, implicând și activitatea Gărzii de Fier, creată în aprilie 1930, ca o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de „Legiunea Arhanghelului Mihail
ORDIN nr. 5.344 din 9 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273645]
-
diaspora este evidentă și pare să fie parte a unui program susținut de relaxare a vigilenței anilor trecuți față de „trădătorii de neam”. În numărul 2, pe ultima pagină, articol de Elena Vianu, intitulat „Preludii ionesciene”, se ocupă de volumul ionescian interbelic „Nu”. (...) Se simte îngăduința, indulgența cu care este tratată „tinereasca ostentație” a scriitorului devenit între timp scriitor francez. Autoarea își exprimă doar tristețea că Ionescu nu a făcut pasul spre „revolta socială” care l-ar fi calificat pentru reabilitarea definitvă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4924_a_6249]
-
cu enigmaticul vers „dormea întors amorul meu de plumb” - subl. mea), Arghezi („odraslă vie a crimei tuturor”) sau Ion Barbu (poeme întregi, precum Mod, n-au primit decât explicații aproximative și contradictorii). Critica ultimelor decenii, îndatorată aproape exclusiv aceleia impresioniste interbelice, n-a fost niciodată filologică. Paranteza Noii Critici franceze s-a închis fără rezultate notabile pentru poezie. De câștigat în precizie literară și lingvistică n-a avut, de pe urma structuralismului, decât romanul, naratologia fiind aproape singura disciplină cu adevărat nouă, moștenită
Filologicale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4926_a_6251]
-
cu enigmaticul vers „dormea întors amorul meu de plumb” - subl. mea), Arghezi („odraslă vie a crimei tuturor”) sau Ion Barbu (poeme întregi, precum Mod, n-au primit decât explicații aproximative și contradictorii). Critica ultimelor decenii, îndatorată aproape exclusiv aceleia impresioniste interbelice, n-a fost niciodată filologică. Paranteza Noii Critici franceze s-a închis fără rezultate notabile pentru poezie. De câștigat în precizie literară și lingvistică n-a avut, de pe urma structuralismului, decât romanul, naratologia fiind aproape singura disciplină cu adevărat nouă, moștenită
Filologicale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4944_a_6269]
-
atunci de ce e nevoie de ditamai Casa de Cultură a Sindicatelor și de reclamă la ziar?! O masă-două la bodega din centrul orașului ar fi fost de ajuns. Că cenaclul se numește „Al Sahia”, după numele unui penibil scriitor comunist interbelic, explică o parte din mânia proletară sub imperiul căreia se acționează la Buzău. Dar nu știu ce ar fi rău în faptul că profesorii își aduc elevii la evenimente culturale?! Nu e tocmai acesta rolul școlii - să deschidă ochii generației tinere asupra
Eminescu la Buzău! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4946_a_6271]
-
intransigența lui Boia mai are, cred eu, o cauză. (Sper să nu-i pun autorului în minte gânduri de care e cu totul străin). Iată care. Să luăm notă, înainte de orice, de un fapt. Comportamentul politic oscilant al elitelor românești interbelice nu e de natură să stârnească iritarea unui istoric. Nici amoralismul, probabil funciar, al multora dintre reprezentanții acestor elite nu constituie, pentru un specialist, la drept vorbind, o noutate. Și atunci? De unde ușoara dezamăgire pe care pare s-o trăiască
Istoria ieroglifică (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4947_a_6272]
-
documentară, cealaltă memorialistică, în măsură să precizeze contextul apariției volumului. De asemenea, e de apreciat și munca migăloasă depusă de editor pentru a indica sursele din care citează Steinhardt, ocultate în ediția din 1982, din cauza interdicț iei care viza poezia interbelică a lui Bogza. La fel de serioasă este și cea de-a doua reeditare din 2011, care vizează volumul Critica la persoana întâi, a cărui primă ediție data din 1983. Îngrijirea, studiul introductiv, notele, referințele și indicii îi aparțin lui Florian Roatiș
Către o integrală Steinhardt by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4952_a_6277]
-
în decembrie 1945. În 1948 va fi arestat a doua oară și supus regimului de exterminare de la Sighet, unde va muri pe 31 decembrie 1950. Deși mort, în 1951 i se va întocmi dosar penal pentru activitatea gazetărească din perioada interbelică și va fi condamnat în 1952 la 15 ani de temniță grea și 10 ani de degradare civică. Manoilescu scrie așadar o carte pornită dintr-o experiență proprie, nu din lectura cărților de specialitate. Mai mult, tomul are o indirectă
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
tot soiul de observații cu privire la „noutățile" întâlnite, am fost reținut de una care nu avea curs înainte: Epoca marilor clasici. Ea era mai frapantă decât apelul la Revizuire care, deși fusese consacrat de E. Lovinescu și subînțeles de critica estetică interbelică, nu suna bine, căci s-ar fi putut confunda cu revizionismul cel atât de blamat de comuniști, de la Lenin încoace. Dar ce va să însemne această Epocă a marilor clasici? Că o serie de scriitori valoroși și incontestabil importanți pot
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
premiantele mult mai «mari») nu mă mulțumise, fiindcă nu era «Întâiul»; menționez însă și tema, stupid dată unor fete din București și care se preta, evident, la „clișee”: «De Paști, în satul vesel» . Ați avut, însă, parte, de bunul învățământ interbelic! Da! Ați putut citi și ferme declarații ale mele în acest sens. Am avut profesoare excelente și nu cred că doar la acel Liceu, zis «de cartier» deși era situat pe Calea Rahovei, dar nu departe de Tribunal, «Domnița Ileana», unde
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
zis «de cartier» deși era situat pe Calea Rahovei, dar nu departe de Tribunal, «Domnița Ileana», unde profesoara de «Română» nu era o excepție, deși aceasta fusese Alexandrina Mititelu, devenită mai târziu lectoră la Padova, unde este și înmormântată. Dar educația interbelică în ansamblu a fost o binefacere pentru România, ca rezultat al vechii Legi Haret (pentru învățământul primar), însă mai ales al Reformei din anii 1920, făcută de Doctorul Constantin Angelescu, pe nedrept uitat, ba chiar împroșcat cu noroi în anii
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
Petrescu, Matei Iliescu, primit de alți critici mult mai bine, chiar ca un eveniment. A și luat de altfel în acel an premiul pentru debut al Uniunii. Mie mi s-a părut literar prea vechi, prea ancorat, ca procedee, în interbelic, o revenire, după proletcultism, la ceva ce mai fusese spus și cam în același fel. Eu eram de altfel atunci mult mai deschis către inovări și experimente, îi sprijineam pe onirici, și mult mai puțin către ceea ce propunea Radu Petrescu
Scriitori și critici by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5903_a_7228]
-
al cărei principal of îl reprezintă celelalte istorii, toate estetice, iar, dintre ele, mai cu seamă aceea a lui Călinescu. Nu știu dacă, așa cum se afirmă vehement în cuvântul înainte al cărții, elevii sunt astăzi dresați să creadă în criticul interbelic ca într-un „dumnezeu al analizelor literare” (p. 8), dar sunt convins că, atâta câtă e, fascinația aceasta nu se datorează nici unei conspirații orchestrate de discipoli mai mult sau mai puțin merituoși. Dacă înțeleg eu bine, lui Radu Cernătescu conceptul
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
lui Mihai Cimpoi - o cunoaștem încă și mai puțin decât cunoaștem poezia... Structura istorică a antologiei este asemănătoare cu cea a Istoriei... lui Mihai Cimpoi. După două perioade mai lungi - începutul secolului XX, până la Primul Război Mondial, urmat de epoca interbelică -, poezia basarabeană se „așează” în generații care coincid aproape perfect cu deceniile: realist-socialiștii dintre 1950-1960, resurecția șaizecistă, „transfigurarea” dintre 1970 și 1980, „reformarea paradigmei” indusă de postmodernism (1980- 1990), respectiv momentul actual. Nu toate aceste momente sunt la fel de importante și
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
am vizitat Biblioteca Congresului. Nu mai comentez, n-am cum să-mi drămuiesc superlativele ... Ce să mai zic despre Biblioteca Centrală Universitară din Iași? În sala profesorilor, tînăr asistent fiind, citeam pe Proust și pe Gide în niște minunate ediții interbelice; am lucrat acolo cu sîrg la prima mea carte, cea despre Anton Holban. Îmi amintesc, spre exemplu, de profesorul Valeriu Stoleriu, care stătea nemișcat, într-o concentrare maximă, abia ridica din cînd în cînd ochii de pe carte, sau de profesorul
Biblioteci by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/5932_a_7257]
-
sus a confratelui lor, după cum nu se știe în ce măsură Blaga însuși a dat textul publicității și în românește. La peste opt decenii de la redactare, eseul se constituie într-un model de a prezenta străinătății realitățile și coordonatele poetice ale liricii interbelice. (cf. Nicolae Mareș, Încă Polonia..., Ed. Colosseum, 2008, Blaga în Polonia sau de la Meșterul Manole la Mirabila sămânță, p. 207-211).
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
e decât un pas, pe care Mircea Popa îl face fără să stea pe gânduri: părinții mei au fost „vechi membri" (vechimea cu pricina e o eroare, comisă însă intenționat, după cum rezultă din continuarea argumentației) ai PNL, iar „PNL-ul interbelic era partidul masoneriei urbane". ( Părinții mei au fost înscriși în PNL, aripa Tătărăscu, doar pe durata alegerilor din toamna lui 1946, așa că povestea cu interbelicul e o poveste de adormit copiii.) Și mai comic este ceea ce urmează. Nu întâmplător ar
Mason fără să știu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6192_a_7517]
-
o eroare, comisă însă intenționat, după cum rezultă din continuarea argumentației) ai PNL, iar „PNL-ul interbelic era partidul masoneriei urbane". ( Părinții mei au fost înscriși în PNL, aripa Tătărăscu, doar pe durata alegerilor din toamna lui 1946, așa că povestea cu interbelicul e o poveste de adormit copiii.) Și mai comic este ceea ce urmează. Nu întâmplător ar fi fost persecutat tatăl meu de comuniști: numele lui, și al meu, înainte de a fi înfiat de bunicul meu matern, era Apolzan și „duce cu
Mason fără să știu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6192_a_7517]
-
la Paris, criticul român nu bănuia că legătura lor avea să se curme în urma prefeței la primul volum cioranian apărut în România după Revoluție - Revelațiile durerii (Ed. Echinox, Cluj, 1990). În prefața aceea, Dan C. Mihăilescu descria fără ocolișuri biografia interbelică a eseistului, iar Cioran, citind-o, a amuțit: trecutul acela pe care îl voia uitat pînă la ștergere și din cauza căruia fusese vînat la Paris de justițiari absoluți, trecutul acela era pus pe hîrtie tocmai de Dan C. Mihăilescu, care
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
Djuvara e drăguț, e om de lume". Dar nu sunt deloc om de lume. Dimpotrivă, foarte brutal în părerile mele, în atacurile mele, deci omul care glumește în saloane este o fațetă înșelătoare. L.T.: Cum vă raportați la spiritul perioadei interbelice? La cultura românească interbelică si la personalitățile importante ale acestei perioade? N.D: Vă rog să nu omiteți că am fost plecat din țară în perioada cea mai importantă a acestei epoci. Eu mă simt foarte apropiat de Cioran. Întâmplarea
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
om de lume". Dar nu sunt deloc om de lume. Dimpotrivă, foarte brutal în părerile mele, în atacurile mele, deci omul care glumește în saloane este o fațetă înșelătoare. L.T.: Cum vă raportați la spiritul perioadei interbelice? La cultura românească interbelică si la personalitățile importante ale acestei perioade? N.D: Vă rog să nu omiteți că am fost plecat din țară în perioada cea mai importantă a acestei epoci. Eu mă simt foarte apropiat de Cioran. Întâmplarea a făcut că l-
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
X, domnișoară de onoare a ducesei Y. L-am cunoscut, așadar, pe Cioran înainte de război, eram prieten, așa cum eram și cu Noica, și îl voi mai întâlni după întoarcerea de la Stochkolm. Pe Cioran îl prefer celorlalți mari creatori ai perioadei interbelice. În România, el este oarecum mai puțin iubit, pentru că a cam dat cu copita la adresa neamului românesc, pentru că vedea lucrurile foarte amar. Dar nu e deloc adevărat că nu își iubea țara. Dimpotrivă, el iubea România. Niciodată nu a ezitat
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
Elena Badea O casă interbelică, construită în anii '40, cu o amprentă la sol cât a unei garsoniere, a suferit o transformare spectaculoasă și oferă în prezent unui cuplu tânăr un stil de viață total diferit de cel din oricare apartament bucureștean de trei camere
Rafinament, armonie și echilibru. Reconversie spectaculoasă a unei case interbelice by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62106_a_63431]
-
din oricare apartament bucureștean de trei camere. Casa R, cum a fost numită, demonstrează că salvarea imaginii unui oraș împovărat de moșteniri uitate este posibilă, oferind chiar și o altă perspectivă asupra peisajului urban, scrie designist.ro. Construită în perioada interbelică, casa supusă reconversiei are o amprentă la sol de doar 38 de metri, însă ceea ce a rezultat este uimitor. Primul pas a fost reconsolidarea clădirii: un proces amănunțit, care a ocupat și cea mai mare parte a proiectului. Au urmat
Rafinament, armonie și echilibru. Reconversie spectaculoasă a unei case interbelice by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62106_a_63431]
-
cu romane ca Pizdeț sau RealK). Cuprinsul ar putea însă induce în eroare. Căci, pe parcurs, omogenitatea criteriilor variază. Nu toți cei cărora le sunt dedicate capitole au fost opiomani (sau, cu un inspirat eufemism, opiofili). E situația câtorva prozatori interbelici ale căror personaje se droghează: Max Blecher, Sorana Gurian, Henriette Yvonne Stahl, Ioana Postelnicu, Camil Petrescu. Ultimul, de exemplu, e atras în pleiadă aproape accidental, în temeiul unor banale figuri de stil, care asociază lipsa femeii iubite cu sevrajul morfinomanilor
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]