3,324 matches
-
fenomenul este și în prezent cunoscut. Dar aceste cercetări sunt în general ținute secrete, motiv pentru care marele public nu ia cunoștință cu t ot ce se cunoaște despre lumea vie. Între corpul eteric și cel biologic există o strânsă interdependență; ceea ce clădește partea energetică este în conformitate cu informația genetică conținută î n c elula ou. Dualitatea și interdependența eteric biologic poate explica într un mod realist funcționarea acestui mecanism care se cheamă viață. În afară de cele două corpuri, se pare că mai
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
marele public nu ia cunoștință cu t ot ce se cunoaște despre lumea vie. Între corpul eteric și cel biologic există o strânsă interdependență; ceea ce clădește partea energetică este în conformitate cu informația genetică conținută î n c elula ou. Dualitatea și interdependența eteric biologic poate explica într un mod realist funcționarea acestui mecanism care se cheamă viață. În afară de cele două corpuri, se pare că mai e xis tă corpul astral despre care n-aș putea spune prea multe. Dar nici nu contează
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Univers paralel, că acest lucru este apr oape o certitudine, iar viața este un fenomen mult mai complex și nu se reduce la simple procese biolo gic e. Cosmosul reprezintă un tot unitar, guvernat de aceleași legi, aflate în strânsă interdependență. Dar care este sensul Universului? Cum a apărut viața în formele ei cele mai evolu ate ? Cum a apărut și de ce există acest Univers? Sunt probabil întrebări prea grele pentru o minte omenească. Dar este necesar să le avem în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
fim atenți la informații, dar trebuie și să ne convingem singuri, pe baza propriei exper ien țe. Personal, întorcând pe toate fețele întâmplări banale ale vieții obișnuite, am început să observ anumite luc ruri. De pildă am observat o anumită interdependență între felul de a gândi despre o acțiune și ceea ce se întâmplă în realitate. Lucruri la care te aștepți să iasă bine, ies în realitate pro st și invers. ,,La pomul lăudat să nu te duci cu sacul“ - spu ne
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de globalizare este folosit pentru a desemna complexitatea relațiilor politice, forțele economice și culturale care au apărut ca urmare a schimbărilor petrecute în ultimii douăzeci de ani, dar mai ales multiplele dezacorduri pe care le poate reprezenta "noua epocă a interdependențelor". Cei mai mulți dintre analiști sunt de părere că avem de-a face cu o schimbare inedită, fundamentală și ireversibilă la nivel global ca o consecință a intensificării tendințelor inerente corporatismului capitalist, dar există și un grup semnificativ de specialiști care continuă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
evenimentele, deciziile și activitățile care se produc într-o anumită parte a planetei au repercursiuni importante asupra altor locuri, indivizi, comunități (Groupe de Lisbonne,1995, apud. Lopez Ruperez, F., 2003 250). Această reprezentare în forma unei rețele de interconexiuni și interdependențe este susținută de literatura vastă scrisă pe această temă care, în marea ei majoritate, identifică două motoare ale acestui fenomen piața și dinamica ei, pe de o parte, și informațiile și tehnologia comunicațiilor (ITC). Francisco Lopez Ruperez (2003251) construiește
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și spațial. Forța transformatoare a acestui proces, evidentă deja în spațiul politic și economic, afectează nedeterminat și profund viața comunităților originale și a indivizilor. Deschiderea frontierelor economice și financiare, teoriile liberului schimb, expansiunea noilor tehnici de informație, conduc la creșterea interdependenței în plan economic, cultural, științific și politic, marcată din ce în ce mai mult de expresia rețea globală. Această experiență a transnaționalului și recunoașterea interconexiunilor modifică vechia perspectivă a internaționalului. Începând cu anii '90, discuțiile asupra statelor națiune și a interrelațiilor dintre acestea înregistrează
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
că acestea au parte de o înflorire într-un "spațiu transnațional" în care limba, obiceiurile și tradiția continuă să se manifeste indiferent de poziționarea geografică (Smith 2001, apud. Savitch, H.V., 2002 182). Caracteristicile globalizării referitoare la integrare conduc la o interdependență din ce în ce mai mare. Aceasta la rândul ei favorizează o vulnerabilitate reciprocă între națiuni, regiuni și continente. Schimburile economice libere conduc probabil la o mai mare eficiență a societăților, dar tot ele fac ca societățile să devină fragile și susceptibile de a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
studii evaluează impactul pe care diversele procese de integrare economică l-au avut asupra condițiilor de funcționare și rezultatelor sistemelor de învățământ. După terminarea Războiului Rece tot mai multe state au început să intre pe o singură piață economică iar interdependența economică devine tot mai vizibilă. Înființarea, în 1995, a Organizației Mondiale a Comerțului indică faptul că activitățile economice transnaționale erau în creștere, generând treptat relații politice și marcând rolul actorilor internaționali pe această scenă. Treptat, noile tehnologii comunicaționale au mărit
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
tinerii să fie capabili să trăiască într-o lume viitoare nesigură și în permanentă schimbare, în cadrul unor interrelații în rețelele globale. Punctele majore de care cei mai mulți autori leagă revizuirea imperativelor educaționale sunt schimbarea modelului de actori de pe scena mondială, intensitatea interdependenței între toate aspectele vieții umane și un sistem axiologic care depășește granițele naționale. 1.2.1. Globalizarea politicilor educaționale Diversificarea actorilor pe scena mondială este acum vizibilă. Anii '90 au marcat apariția unei largi varietăți de agenții ale căror activități
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
4. Educația și dinamica inegalităților "Practic, fiecare tip de globalizare poate fi asociat unei categorii de inegalități, anunțau Jean-Paul Fitoussi și Pierre Rosanvallon în lucrarea "Noua epocă a inegalităților" (199982) și inventariau trei categorii de evenimente determinante, aflate în interdependență o slăbire a principiilor de egalitate care structurează societatea o adâncire a inegalităților structurale inegalități de venit, de cheltuieli, de patrimoniu, de acces la serviciile publice etc. apariția noilor inegalități ca urmare a evoluțiilor tehnice, juridice, economice, dar și a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
al doilea referindu-se la mijloacele informatizate folosite în educație. Corelând termenul de educație globală cu cel de educație interculturală, sau cu conceptul mai vechi de educație multietnică, Constantin Cucoș (2000168) asociază educației globale accepțiunea de educație pentru înțelegerea interdependențelor între națiuni care are ca scop clarificarea atitudinilor față de alte națiuni și restructurarea percepțiilor comune față de aceste probleme. Astăzi, imperativele revizuite privind educația îmbrățișează ideea unor cetățeni ai noii lumi care conștientizează interdependența, care pot acționa independent de statele lor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educației globale accepțiunea de educație pentru înțelegerea interdependențelor între națiuni care are ca scop clarificarea atitudinilor față de alte națiuni și restructurarea percepțiilor comune față de aceste probleme. Astăzi, imperativele revizuite privind educația îmbrățișează ideea unor cetățeni ai noii lumi care conștientizează interdependența, care pot acționa independent de statele lor naționale și care construiesc o etică universală pentru a crea o societate globală mai dreaptă. Care au fost răspunsurile sistemelor educaționale la aceste imperative? Hiroho Fujikane (2003) înregistrează aceste reacții în trei dintre
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1998, citat de autor subliniază acest fapt: Dacă studiul aspectelor globale și provocările, cultura și relațiile globale ale Statelor Unite sunt ignorate de școlile noastre, elevii noștri vor fi inadecvat pregătiți pentru a funcționa într-o lume în care gradul de interdependență crește tot mai mult iar conflictul este iminent. Aceasta ar fi o mare greșeală. Dacă electoratul SUA va fi dotat cu cunoașterea, aptitudinile și, mai ales, cu voința necesară unei mai bune înțelegeri a problemelor internaționale, școlile poartă responsabilitatea majoră
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o lucrare care aduce clarificări esențiale ale sensului globalizării Transformări globale. Politică, economie și cultură (Held, D. et al., 2004) pe care James N. Rosenau a numit-o "opera fundamentală asupra globalizării", autorii semnalează pericolele confuziei cu alte concepte precum interdependență, integrare, universalism și convergență, accentuând asupra faptului că noțiunea de globalizare ca precursoare a unei societăți sau comunități unice globale este profund eronată la fel asocierea globalului cu universalul, în condițiile în care interconectarea globală nu este resimțită de toate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cele din urmă ea este potențial favorabilă direcțiilor contrare înspre o mai mare inegalitate economică, o creștere a globalizării forțelor economice și o creștere a preocupării pentru zona excluderii sociale. În cele mai multe dintre sistemele descentralizate (spre exemplu Germania) se remarcă interdependența între responsabilitatea educațională a școlii și autonomia ei limitată dată de dependența de interesele școlilor din vecinătate și alte instituții care lucrează cu tinerii, precum și cu compartimentele locale responsabile. Deschiderea, autonomia școlii este explicată, în contextul social și educațional actual
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
referă la circulația, adaptarea și dezvoltarea valorilor, cunoașterii tehnologice și normelor comportamentale de-a lungul țărilor și societăților din diferite părți ale lumii. Fenomenele și caracteristicile asociate globalizării inc1ud creșterea rețelei informatice globale (internet, comunicația electronică globală și transporturile), a interdependenței globale, inclusiv între aspectele tehnologice, economice, sociale, politice, culturale și ale educației, alianțe și competiții internaționale, schimburi și colaborări internaționale, comunitate globală, interculturalitate și folosirea unor standarde și cote de nivel internațional. Principale implicații ale globalizării în domeniul educației ar
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
face decât să scadă șansele educației și ale școlii de a putea răspunde unor provocări reale și de a profita de oportunități, iar mai departe, de a scade șansele unei națiuni de a exista ca actor într-o lume a interdependenței și concurenței globale. 4.1.2. Rolul școlii în viitor Așa cum am rematcat în analizele anterioare, rolul școlii tinde să se accentueze și funcțiile acesteia se amplifică și multiplică. Pornind de la cele două dimensiuni propuse de Cheng (2000) pentru regândirea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și deschiși pentru schimburile economice, tehnologice și informaționale într-o comunitate mondială. G2. Educă în spiritul protecției mediului și al ecologiei activităților umane. G3. Formează tinerii în spiritul unei armonii internaționale, al toleranței și cooperării sociale. G4. Contribuie la conștientizarea interdependenței internaționale și a conflictelor internaționale. G5. Promovează aprecierea diversității culturale prin asigurarea cunoașterii valorilor, credințelor, tradițiilor din diferite țări sau regiuni. G6. Contribuie la dezvoltarea culturii globale. G7. Participă la schimbul educațional internațional și la cooperarea în domeniul educației. Tabelul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
nivel instituțional, instituțiile educaționale activează ca locuri pentru încurajarea discuțiilor critice pe teme politice de interes direct. La nivelul societății și al comunității, educația joacă un rol important în promovarea conștiinței democratice și facilitează dezvoltarea și schimbarea politică. Conștientizarea creșterii interdependenței globale întărește nevoia unei educații pentru înțelegere și eliminarea conflictelor internaționale. Răspunzând provocărilor democrației și armoniei la diferite nivele în noul secol, relevanța educațională a funcțiilor politice devine o componentă necesară în asigurarea calității educației pentru viitor. Funcțiile culturale au
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sens "modelul cunoașterii intensive elaborat de Lopez Ruperez (2003) care propune crearea, la nivel internațional și național a unor centre de managementul cunoașterii, caracterizate prin dinamism crescut în identificare problemelor și soluțiilor educaționale, pornind de la analiza evenimentelor și cauzelor lor. Interdependența domeniilor tehnologic, economic, social, politic, cultural și educațional impune, alături de managementul cunoașterii, crearea și dezvoltarea capitalului social a încrederii și solidarității interumane. În acest sens întărirea interesului, a coeziunii în jurul școlii, văzută nu numai ca instituție ci și ca etalon
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și dirijează însușirea conștientă a limbii materne: -școlarii încep să învețe organizat limba maternă, pornind de la conținutul informațional și de la aspectele limbii vorbite la intrarea în clasa I; -realizând trecerea de la limba literară, ei conștientizează necesitatea utilizării limbii literare; -percep interdependența dintre compartimentele limbii (lexic, fonetică, morfologie, sintaxă și ortografie, ortoepie, punctuație); -realizează studiul fenomenelor de limbă în sistem concentric, ceea ce oferă suficiente posibilități de aprofundare și operaționalizare. În acest context, rolul învățătorului, pe tot parcursul micii școlarități, este acela de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
să insistăm asupra cazurilor de concordanță și nonconcordanță dintre pronunție și scriere, elevii trebuind să înțeleagă că, în general, scrierea redă fidel pronunția. Percepția vizuală corectă a modelului grafic și reprezentările grafice pe baza însușirii vizuale a formei cuvintelor, în interdependență cu percepția și reprezentarea auditivă, formează elevilor reprezentările motorii necesare redării ortografice a cuvintelor. Este importantă exersarea memoriei motrice, deoarece fără solicitarea analizatorului verbo-motor nu ar fi posibilă formarea stereotipurilor dinamice ale scrierii corecte. Știm că, îndeosebi în clasa I
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
răbdare din partea învățătorului. În clasele I și a II-a se urmărește mai mult forma elementelor grafice, precum și a literelor, aspectul, lizibilitatea, încadrarea în pagină, apoi corectitudinea cuvintelor, propozițiilor, folosirea corectă a semnelor de punctuație etc. Scrierea este condiționată de interdependența principiilor : fonetic, silabic, morfologic, sintactic, etimologic, tradițional, estetic. De aceea, în clasele I - II accentul deosebit cade pe ortoepie - semnificație - ortografie și, mai puțin, pe elementele pregramaticale și gramaticale, deoarece o mare parte a normelor ortografice concordă cu normele ortoepice
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
separe educația de viața personală și de interesele comunității locale, într-un moment în care coeziunea socială și solidaritatea trec printr-o perioadă de declin; să conștientizeze că trebuie să facă față cerințelor învățării permanente; să conștientizeze că interconectarea și interdependența devin din ce în ce mai mari la nivel regional și internațional. Este important ca tinerilor să li se ofere șansa de a deveni cetățeni care să fie nu numai informați, ci și activi - capabili să contribuie în mod efectiv șî activ la viața
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]