5,805 matches
-
Agent este o funcție a predicației. Pentru detalii, vezi Stan (2005: 188−191). 4.3.2. Levin și Rappaport Hovav (1995: 16) definesc inacuzativitatea ca fiind o proprietate sintactică, chiar dacă e predictibilă semantic. Complexitatea fenomenului inacuzativității poate fi explicată la interfața dintre semantica lexicală și sintaxă. Autoarele consideră că pentru studiul inacuzativității este necesară cunoașterea limbii pentru care se analizează fenomenul inacuzativității, dincolo de gramatici și de dicționare. Teoria formulată de cele două autoare conține reguli de realizare argumentală (engl. linking). Regula
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
configurații sintactice, deci poate primi mai multe interpretări aspectuale. Sorace (2004: 250) apreciază că această abordare oferă flexibilitate în realizarea sintactică a argumentelor, dar și supragenerare, problema variației fiind neconstrânsă. 4.4.2. Arad (1996) adoptă o teorie restrictivă a interfeței Lexicon−Sintaxă, considerând că numai o mică parte din informația lexicală este disponibilă la interfață. Autoarea o urmează pe Borer (1994), prima care a arătat că interpretarea semantică (aspectuală) este atribuită în poziția de specificator al proiecțiilor aspectuale, nu în interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
abordare oferă flexibilitate în realizarea sintactică a argumentelor, dar și supragenerare, problema variației fiind neconstrânsă. 4.4.2. Arad (1996) adoptă o teorie restrictivă a interfeței Lexicon−Sintaxă, considerând că numai o mică parte din informația lexicală este disponibilă la interfață. Autoarea o urmează pe Borer (1994), prima care a arătat că interpretarea semantică (aspectuală) este atribuită în poziția de specificator al proiecțiilor aspectuale, nu în interiorul VP. În teoria propusă, informația aspectuală disponibilă la interfață reprezintă o constrângere asupra asocierii verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din informația lexicală este disponibilă la interfață. Autoarea o urmează pe Borer (1994), prima care a arătat că interpretarea semantică (aspectuală) este atribuită în poziția de specificator al proiecțiilor aspectuale, nu în interiorul VP. În teoria propusă, informația aspectuală disponibilă la interfață reprezintă o constrângere asupra asocierii verbului cu structurile sintactice. Există deci o corelație între proprietățile lexicale ale predicatelor și structurile sintactice în care acestea apar. De asemenea, există o corelație puternică între sens și structură, corelație care poate explica rapiditatea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestei corelații este diferită de la o teorie la alta. Arad optează pentru abordarea bazată pe predicate (nu pe intrările lexicale) și pe structura evenimentului (nu pe rolurile tematice). Autoarea îl urmează pe Tenny (1992: 2)78, care a formulat ipoteza interfeței aspectuale (engl. Aspectual Interface Hypothesis), conform căreia legătura dintre structura tematică și structura sintactică argumentală este guvernată de proprietăți aspectuale. O structură aspectuală universală, asociată cu argumentul intern (direct), extern și oblic din structura sintactică, impune constrângeri tipului de participanți
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în timp (= "Agent"); toate celelalte proprietăți asociate cu "Agentul" sau cu agentivitatea (voiță, simțire, existență independentă de eveniment − așa cum apar la Dowty 1991 − vezi supra, 4.2.3.) pot fi efecte secundare ale acestei proprietăți aspectuale, dar sunt nerelevante pentru interfața cu Sintaxa. Prin aplicarea acestui model de proiectare a argumentelor rezultă următoarele reprezentări: ● Verbele inacuzative − [TP NPi [AspEM ti [VP Varrive−a sosi]]] − descriu un eveniment pentru care este specificat numai punctul final; interpretarea telică li se atribuie în nodul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
omorî' (telic), know 'a ști' (atelic), care au interpretare aspectuală unică. Arad susține deci că informația lexicală vizibilă în sintaxă conține numărul argumentelor și informația aspectuală: telic [+ EM] sau atelic [− EM]. Spre deosebire de trăsăturile selecționale (uman, animat, care nu există la interfață), trăsăturile aspectuale și cele categoriale (numărul argumentelor) nu sunt dependente de context. Majoritatea verbelor de mișcare acceptă, opțional, un delimitator, care poate transforma un predicat atelic inergativ (run 'a alerga', walk 'a merge') într-unul telic, inacuzativ (run to the
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
VP [+ Telic] 4 ti Sintaxa inacuzativelor Față de abordările din anii '90, în care inacuzativitatea a fost definită prin telicitate (Grimshaw 1990, Borer 1994, Tenny 1994, Levin și Rappaport Hovav 1995), autoarea își propune să ofere o teorie mai inteligibilă a interfeței Lexicon−Sintaxă. Van Hout (2004: 64) subliniază faptul că telicitatea nu e impusă de verbul lexical, ci de context. Van Hout (2004: 65) arată că, în PM, corelația dintre telicitate și obiectul direct este capturată prin ceea ce autoarea numește verificarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
interpretarea semantică a nominalului-obiect; autoarea introduce noțiunile de Caz tare și Caz slab, în relație cu citirile tari și slabe ale grupurilor nominale. Folosind sugestii de la de Hoop, Van Hout arată că telicitatea este în relație cu Cazul tare. La interfața dintre sintaxă și semantică, telicitatea este asociată cu Cazul obiectului. Masivele și pluralele nude au citiri slabe, deci poartă Caz slab, putând fi încorporate semantic. Obiectele slabe rămân în VP, iar obiectele tari se deplasează în AgrOP, pentru a verifica
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al verbului. Concluzia mai generală este că structurile creierului care reprezintă GU sunt supuse unui proces de maturizare. 4.6.2. Sorace (2004: 251−254) arată că achiziția limbajului constituie un test important pentru a verifica ce se întâmplă la interfața Lexic−Sintaxă. Dacă se iau în calcul teoriile "proiecționiste" (vezi supra, 4.3.), copiii sunt predispuși să observe componentele de sens verbal relevante din punct de vedere sintactic. Anumite componente de sens sunt privilegiate − de exemplu, copiii sunt sensibili mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai detaliată apare la Fillmore (1970)94, care are în vedere comportamentul diferit al verbelor din limba engleză hitt 'a lovi' și break 'a se rupe'. Koontz-Garboden (2009: 77) observă că alternanța cauzativ/incoativ a făcut obiectul multor studii despre interfața dintre semantica lexicală, morfologie și sintaxă. 5.1. Probleme terminologice, definiții Alternanța cauzativă a fost discutată în mai multe studii, în contextul mai larg al alternanțelor de tranzitivitate. 5.1.1. Pană Dindelegan (1972a: 50−51) prezintă situațiile de neutralizare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu poate fi controlat din exterior, sunt verbe intranzitive care nu participă la alternanța cauzativă. Verbele cromatice, verbele de comunicare, verbele de emisie de sunete sunt clase coerente semantic, dar nu și gramatical. Prin urmare, problema trebuie studiată la nivelul interfeței Lexic−Sintaxă. 5.2.4. Hale și Keyser (1993: 55) arată că relația dintre structurile tranzitive și cele cu încorporare este un fenomen de alternanță lexicală. Autorii (Hale și Keyser 1993: 82) susțin că verbele ergative pot proiecta atât grila
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Van Hout (2004: 62) susține că alternanța argumentală/cauzativă apare ca urmare a faptului că telicitatea impune proiecția obiectului direct. Autoarea preia de la Tenny (1994) ideea că există o legătură puternică între telicitate și obiectul direct, aspectul fiind implicat în interfața Lexicon−Sintaxă și demonstrează cu date din neerlandeză, valabile pentru toate limbile germanice, că telicitatea are nevoie de tranzitivitate. 5.2.8. Embick (2004a: 139) arată, în cadrul oferit de MD, că faptul că anumite verbe intră în alternanțele de tranzitivitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
van de Kerke (eds.), Indigenous Languages of Lowland South America, Leiden, CNVS, p. 225-242. Roberts, Ian, 2007a, Diachronic Syntax, [Oxford], Oxford University Press. Roberts, Ian, 2007b, "Smuggling and Argument Structure Alternations", EALing, Paris, octombrie. Rosen, Carol G., 1996−1997 [1984], "Interfața dintre rolurile semantice și relațiile gramaticale inițiale", Dacoromania, II, 1-2, p. 207-251 (traducere). Rousseau, André (ed.), 1998, La transitivité, Lille, Presses Universitaires de Septentrion. Rousseau, André, 1998, "La double transitivité existe-t-elle? Réflexions sur la nature de la transitivité", în: A. Rousseau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tehnologică (C-D), prioritățile imediate și de perspectivă, în plan național și sectorial, care se vor urmări prin politică în domeniul C-D, vor fi în directă concordanță cu următoarele obiective strategice majore: - dezvoltarea unei infrastructuri instituționale, cu rol de interfață între cercetare și învățământ, la nivel național și regional; - creșterea capacității de elaborare și implementare a politicilor în domeniu și corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale; - stimularea inovării și promovarea acesteia, crearea de mecanisme și instrumente instituționale și financiare, menite
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
nu depășește 16 Mbiti 85421367 Cu o capacitate de procesare care depășește 16 biți dar nu depășește 32 biți 85421369 Cu o capacitate de procesare care depășește 32 biți EX 85421491 Alte circuite de control și de comandă; circuite de interfață; circuite de interfață capabile să execute funcții de control și de comandă (Unitate control electronic pentru sistemul depoluare auto) 85421982 Circuite logice programabile 85421992 Circuite de control și de comandă; circuite de interfață; circuite de interfață capabile să execute funcții
ANEXĂ nr. 196 din 12 mai 1997 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
Mbiti 85421367 Cu o capacitate de procesare care depășește 16 biți dar nu depășește 32 biți 85421369 Cu o capacitate de procesare care depășește 32 biți EX 85421491 Alte circuite de control și de comandă; circuite de interfață; circuite de interfață capabile să execute funcții de control și de comandă (Unitate control electronic pentru sistemul depoluare auto) 85421982 Circuite logice programabile 85421992 Circuite de control și de comandă; circuite de interfață; circuite de interfață capabile să execute funcții de comandă și
ANEXĂ nr. 196 din 12 mai 1997 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
de control și de comandă; circuite de interfață; circuite de interfață capabile să execute funcții de control și de comandă (Unitate control electronic pentru sistemul depoluare auto) 85421982 Circuite logice programabile 85421992 Circuite de control și de comandă; circuite de interfață; circuite de interfață capabile să execute funcții de comandă și și control 85423099 Alte circuite integrate monolitice, altele decât cele de la pozițiile tarifare 85423010-85423095 85424090 Alte circuite integrate hibride, altele decât cele de la pozițiile tarifare 85424010-85424050 85425000 Microansamble electronice 85447000
ANEXĂ nr. 196 din 12 mai 1997 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
de comandă; circuite de interfață; circuite de interfață capabile să execute funcții de control și de comandă (Unitate control electronic pentru sistemul depoluare auto) 85421982 Circuite logice programabile 85421992 Circuite de control și de comandă; circuite de interfață; circuite de interfață capabile să execute funcții de comandă și și control 85423099 Alte circuite integrate monolitice, altele decât cele de la pozițiile tarifare 85423010-85423095 85424090 Alte circuite integrate hibride, altele decât cele de la pozițiile tarifare 85424010-85424050 85425000 Microansamble electronice 85447000 Cabluri din fibre
ANEXĂ nr. 196 din 12 mai 1997 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
didactică de drept și legislație și de socialism la UAIC. Era activistul de partid insider. Era instructor la Cabinetul județean și la catedra noastră, la IPI. Stătea înăuntrul Centrului universitar și ținea legătura cu județeana de partid. S. B.: Era interfața cu județeana de partid. D. T.: Era cureaua de transmisie. S. B.: Ene Marin, de la Comisia organizatorică. Era important. D. T.: Dar el a fost o vreme și decan la Științe Economice, la ISE5, cum ziceam noi atunci. Am făcut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
politruci de la județ și municipiu și nici de la UTC. Propunerea era a unei transparențe totale față de studenți. S. B.: A avut loc o întâlnire între Prim-secretar și studenți? D. T.: Sigur, în prezența lui Bujor. S. B.: El asigura interfața. D. T.: Discuția a durat cam 4 ore, până la miezul nopții, și Leonard Constantin i-a întrebat pe toți ce probleme aveau. Eu, înainte de ședință, i-am adunat la mine, la sala "Tricolor" și le-am spus să spună, cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lumea animală, membrane cu o semnificație biologică particulară reprezintă și foițele embrionare ale diploblastelor și triploblastelor. Evenimentele cruciale ale macroevoluției și morfogenezei individuale sunt produse de relațiile de contact dintre suprafețele celulare și cele ale Țesuturilor. Suprafața se transformă în interfață, legând interiorul cu exteriorul. Numai în acest mod sistemele biologice ajung să înțeleagă mediul, deoarece părți relevante ale mediului devin elemente de interanaliză interior-exterior. De altfel, fenomenele lumii, ori modelele perceptuale, cele numite de către Uexküll (1930) drept Umwelt reprezintă, în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
modul în care mediul extern devine o parte integrantă a mediului intern. Această dublă conexiune interior exterior permite membranei să guverneze schimbul între cele două fețe, făcând posibile intenționalitățile esențiale. Loopingul (cercul) semiotic al organismului și mediului realizat la nivelul interfeței membranelor induse asigură întinderea rădăcinilor vieții în direcția viitorului, în lupta dintre creștere și multiplicare. 5. Subiectivitatea este mai mult sau mai puțin un fenomen. Putem afirma că subiectivitatea comportă diferite grade, ceea ce presupune înțelegerea și controlul noțiunii de subiect
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
urbane, cât și în zone rurale. În acest context acțiunea-cheie se va baza pe următoarele priorități: ● referitor la sănătate: sisteme clinice computerizate, rețele de sănătate de înaltă capacitate și telemedicina; ● referitor la persoane defavorizate, inclusiv persoane vârstnice sau cu handicap: interfețe avansate și telesisteme pentru integrarea persoanelor în vârstă sau cu handicap în societate; ● referitor la administrația publică: sisteme multimedia avansate pentru simplificarea accesului și furnizarea serviciilor de interes public; ● referitor la mediu: sisteme inteligente pentru analiză, supraveghere și management, avertizare
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
gen prin intermediul bibliotecilor, arhivelor și al muzeelor interconectate; ● educație și instruire: sisteme, servicii și software care să permită dezvoltarea și demonstrarea noilor metode de utilizare a multimedia, comunicații de bandă largă, simulare și realitate virtuală; ● noi tehnologii ale limbajului, inclusiv interfețe, care să ajute la orientarea spre o utilizare mai prietenoasă a sistemelor de informare și comunicare; ● tehnologii avansate pentru accesarea, filtrarea, analiza și pentru manipularea informațiilor, care să ajute la gestionarea exploziei informaționale și la simplificarea utilizării conținutului multimedia, inclusiv
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]