1,806 matches
-
excelență dinamic" (Jianu, 2010, p. 27). 87 Vezi, în acest sens, și diferențierea între "macrosecvențe", "secvențe medii" și "microsecvențe" reperabile în structura unei piese de teatru: "macrosecvențe: acte; secvențe medii: scene sau tablouri; microsecvențe, constând în acte de limbaj principale (interogații, porunci, reproșuri) sau în acte scenice (acte de limbaj + acțiuni fizice)" (Bodiștean, 2009, p. 180). 88 În cazul unui text dramatizat, înainte de a fi actualizată strategia regizorală trebuie făcută trimitere la strategia celui care transformă textul epic (sau textele epice
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dar profundă, cercetătorul C. Ideea în sine nu e nouă, adăugă cu aplomb cercetătorul D. De aceea, am o întrebare, colega: Și în ce vei ține acea substanță care dizolvă orice, cum spui?... Era o logică de fier în această interogație, toți au amuțit pe loc, iar A s-a prăbușit pe scaun dezumflat ca un aerostat, a oftat adânc în sinea lui și a adoptat din nou mutra posacă a omului nemulțumit de toți și de toate. Astfel a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ființa fiecărui individ. Dacă nici măcar specialiștii din același domeniu nu mai vorbesc aceeași limbă și au dificultăți reale în a comunica și a se înțelege, ce să mai spunem atunci de ceilalți, și cum să mai îndrăznim să abordăm global interogațiile esențiale ale existenței noastre care, fundamental, nici nu s-au schimbat, nici nu s-au înmulțit de la crearea lumii ? Sigur că idealul renascenstist este, astăzi, utopic. Dar un nou tip de umanism este perfect posibil, iar pentru asta nu e
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
temporale, degenerescența noastră disecată cu obișnuita vervă asasină a lui Cioran descoperă o sensibilitate gnostică familiară într-un spațiu în care revelația bunătății nu a generat opere considerabile și lui Eminescu: „[...] Că sîmburele lumii e-eterna răutate!” (Mureșan). Cioran adoptă interogația fundamentală a Gnozei: Unde malum ? și validează, înaintea lui Culianu, acest tip de interpretare și viziune ca o constantă a spiritului uman, bravînd mode și epoci. Deja în secolul al IV-lea ». H., filosoful platonician Heraclit din Pont vorbește de
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
cod, încât teatrul poate fi caracterizat drept comunicare dincolo de comunicare („communication, au-dela de la communication”). Receptorul este un alt element fundamental al constituirii discursului teatral, știut fiind faptul că fiecare semn teatral este pasibil unei operații de „resemantizare”, funcționând ca o interogație adresată spectatorului și care reclamă una sau mai multe interpretări. Receptorul este extrem de solicitat, deoarece teatrul spune mai multe lucruri în același timp, prezintă mai multe discursuri simultane sau intercalate. Este fals să considerăm receptorul pasiv în procesul comunicării teatrale
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
și "fricii de săraci", apare necesitatea ca dezvoltarea economică, socială și urbană să se întemeieze pe dezvoltarea democrației în jurul unui proiect (Partea a treia: "Proiectul orașului, aglomerația urbană în căutarea cetății"). Conducerea orașului se înfățișează astfel ca o prismă a interogațiilor noastre în privința modurilor, mai mult sau mai puțin democratice sau republicane, de a gândi liantul social. Analiza incidențelor concrete permite reformularea acestor orientări într-o manieră care depășește ambivalența obișnuită, pentru a o converti în obiect de deliberare. PROLOG: tendința
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Astfel, puterea poate să-și modifice discursul în funcție de opinia dominantă"482. Cu siguranță, chiar și instituționalizată, democrația participativă lasă spații publice a căror potențialitate subversivă nu este niciodată total circumscrisă. O informare privind traseul unui tramvai poate da naștere unor interogații mai generale asupra politicii transportului în comun. Cu toate acestea, oricât de util ar fi, acest exercițiu ține mai mult de o activitate de comunicare decât de una de participare, iar aceasta din urmă pare adesea să se dizolve în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
anumitor epoci. Față de ceea ce transmite tradiția, fiecare epocă are propria prismă de interpretare și de selectivitate. Fiecare epocă va căuta răspunsuri la propriile îngrijorări, puncte de sprijin pentru propriile viziuni. De pildă, epoca postbelică a readus în actualitate preocupările și interogațiile în legătură cu „democrația de masă”. „Existența unor mijloace de comunicare în masă extrem de puternice se află în inima acestor probleme, pentru că prin intermediul lor opinia publică a fost vizibil modelată și direcționată, adesea prin mijloace discutabile și pentru scopuri discutabile” (Williams, 1958
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mobilul esențial în identificarea și evaluarea critică a principalelor schimbări educaționale, în analiza modului de structurare a acestora, în depistarea posibilelor contradicții tehnice pe care le pot provoca etc. Atunci când se încearcă analiza raportului valoare schimbare, există riscul apariției unor interogații de genul: Putem vorbi cu adevărat de valoare atunci când se pune problema unei schimbări?", " Sunt valoarea și schimbarea două concepte compatibile, ori dimpotrivă, diametral opuse?". Răspunsul la aceste întrebări este, invariabil, unul afirmativ, deoarece în materie de educație orice schimbare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de semnificații, vor accepta pasiv obiectivul școlii, dar nu se vor simți, probabil, niciodată atașați cu adevărat de aceasta. Nu e mai puțin adevărat că, la nivel managerial, există și riscul perpetuării dependenței de aceste viziuni, în detrimentul reflecției sau al interogației reale a fiecărui manager școlar. În acest sens, ei înșiși trebuie să fie capabili să-și susțină propriile viziuni, nu prin înăbușirea altora, ci prin puterea argumentelor, prin comunicare. Stabilirea unor obiective clare ale școlii, privită din perspectivă organizațională, poate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fenomenului și slaba transpunere a principiilor schimbării educaționale în practica zilnică a școlii, fie riscul de a considera schimbarea doar o "modă trecătoare", fie inexistența unui demers educațional de formare a formatorilor pentru promovarea schimbării la nivelul școlii. Dincolo de posibilele interogații și temeri ale unora sau altora, rămâne legitimă întrebarea: "care sunt posibilele izvoare ale educației pentru schimbare?". În opinia noastră o analiză succintă ar putea conduce la enumerarea următoarelor științe ca bază teoretică ale educației pentru schimbare: filosofia, psihologia, psihologia
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
putea conduce la enumerarea următoarelor științe ca bază teoretică ale educației pentru schimbare: filosofia, psihologia, psihologia socială, pedagogia, sociologia, antropologia, axiologia etc., pe care le vom analiza din perspectivă proprie. Filosofia Creată din nevoia de a conferi relevanță teoretică tuturor interogațiilor cu privire la raporturile omului cu ansamblul universului sau cu civilizația căreia îi aparține, filosofia propune demersuri metodologice, viziuni teoretice și criterii ce deschid largi perspective de abordare a lumii. Filosofiei nu i-a scăpat nici fenomenul schimbării. Acesta apare în maniere
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Pornind de la o suită de întrebări: Who?, Says What?, In wich channel?, To Whom? and With What effect?, H.Lasswell susține că pentru înțelegerea comunicării se impune luarea în considerare a fiecăruia dintre nivelurile de analiză pe care le sugerează interogațiile. Din această perspectivă, comunicarea politică, ca formă a comunicării sociale, nu se rezumă la simpla transmitere de informații, presupunând un fenomen de interacțiune între actori cu statut diferit și care împărtășesc valori, atitudini și credințe distincte. Mai mult decât alte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
România suferă.); e) metafore organice: fac apel la diferite părți ale corpului uman (braț, ochi, frunte etc.), încărcate de valori simbolice particulare (Capul partidului a luat decizia moțiunii de cenzură.). Natura relațională a semnificației metaforice impune analiza sintactico-semantică și referențială: interogația asupra naturii și a mecanismelor de funcționare a metaforei presupune orientarea atenției atât asupra semanticii enunțurilor, cât și asupra sintaxei, a sintagmaticii semnelor metaforice într-un discurs particular. Cea de-a treia dimensiune a triadei semiotice, perspectiva pragmatică, complinește analiza
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și prin varietatea mijloacelor de expresie utilizate. Totul intră în atenția gazetarului, de la evenimentele de politică internă la aspectele politicii externe, de la studiile demografice la analizele economice, de la faptele de istorie la civilizație și cultură, de la probleme de matematică la interogații filosofice. Pornind de la premisa că "întregul e mai adevărat decât partea și miracolul este al întregului"160, considerăm că abordarea operei eminesciene ca un tot unitar oferă șansa descoperirii adevăratei măsuri a scrisului lui Eminescu, dincolo de rigiditatea unor instrumente de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
însuși autorul, atât în cadrul textelor jurnalistice, cât, mai ales, în manuscrisele rămase ca semn al frământărilor și preocupărilor sale. Care sunt rațiunile care stau la baza activității jurnalistice eminesciene? reprezintă o întrebare cu ecou în exegeza specifică. O astfel de interogație propune Dan Mănucă într-un articol din Cronica: Ce îl va fi atras totuși pe Eminescu în politică? Oare numai simpla și fireasca obligație a unei meserii, gazetăria, bine remunerate? Oare numai simpla pasiune pentru un domeniu atât de activ
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de accesibilitate al textelor. e) Adresarea directă. Majoritatea articolelor eminesciene au caracter adresat, jurnalistul urmărind, în puncte cheie ale demersului argumentativ, să capteze atenția cititorului. Printre mijloacele retorice de suscitare și menținere a interesului cititorului se remarcă, în primul rând, interogația retorică: "Crezi oare, cititorule, că acea sarcină de un sfert de miliard de datorie directă, încărcată alaltăieri în spatele a sute de mii de oameni cari n-au nici mălaiul trebuincios hranei lor de toate zilele, crezi că acea sarcină e
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sfert de miliard de datorie directă, încărcată alaltăieri în spatele a sute de mii de oameni cari n-au nici mălaiul trebuincios hranei lor de toate zilele, crezi că acea sarcină e singura care li se va impune?"460. Pentru fiecare interogație, gazetarul oferă răspunsuri pe care le dezvoltă apoi în cadrul unor comentarii extinse și bine argumentate. Publicistica eminesciană se transformă astfel într-un dialog virtual cu cititorii, pe care jurnalistul încearcă să-i convingă de justețea afirmațiilor sale și pe care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
partener de dialog ș.a. Cititorul devine astfel coparticipant la formarea textului și nu mai este o instanță pasivă care se limitează la receptarea mesajului jurnalistic. Printre mijloacele de realizare a expunerii adresate înregistrate de publicistica eminesciană amintim: valorificarea curentă a interogațiilor retorice; folosirea formelor în vocativ; inserția deixisului de persoana a II-a; utilizarea formulelor de adresare colocvială; prezența elementelor fatice (de menținere a contactului dintre emițător și receptor) și a celor conative (orientate către destinatar), valorificarea structurilor incidente orientate către
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu ar putea trăi în societatea pe care o propune, atunci modelul trebuie respins. Iar Platon și Socrate, care fac o ocupație publică din interogație și din liber examen, formînd, pe deasupra, adepți ai acestei atitudini, vor fi eliminați primii din cetatea pe care o proiectează. Republica lui Platon intră, fără tăgadă, în categoria modelelor respinse și, ca oameni moderni, nu putem fi decît de acord
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în evidență caracterul ei suprem obiectiv, obligatoriu, absolut, de vreme ce omul tîrziu modern s-a obișnuit să refuze ori să pună în cauză transcendențele obiectivate, absolutul instituționalizat? Jocul dintre obiectivitatea transcendenței și libertatea umană devine, în aceste condiții, o temă-cheie de interogație. Obișnuită să i se asigure libertățile sociale, privindu-le ca pe un bun de la sine înțeles, persoana poate citi, zi de zi, în ele expresia demnității sale. Dar totodată poate citi și cît de limitată e porțiunea din verticala ființei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în numărul revistei Concilium care se ocupa de situația Bisericii Catolice în lumea de astăzi. în atmosfera modernității tîrzii, jocul dintre libertatea noastră de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la soluțiile vechi, moștenite pentru a articula cei doi termeni, iar punctul lor de convergență participarea libertății umane la libertatea absolută ne scapă, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cît despre intelectualii credincioși care își permit să semnaleze criza ortodoxiei în raport cu modernitatea, ei sînt tratați cel mult cu un respect distant și formal, dar nu prea sînt luați în seamă. Angajarea lor religioasă, din care fac parte reflexia, studiul, interogația critică, e incomodă. De ce ar trebui ea să tulbure antanta confortabilă dintre Biserică și popor? Creștinismul occidental, de asemenea, e judecat și se judecă pe sine cu măsura vizibilității lui sociale. în anii '80 ai secolului trecut, L. Koakowski vorbea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a strălumina actele cotidiene, de a iriga cu sensul său existența comună. Practicată în regimul laicității, orice religie tinde, de altfel, să se retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
realizat. Cumpărarea unui mers al trenurilor atestă că ne Încredem În enunțarea actuală a unor evenimente viitoare. Evenimentele viitoare presară paginile unei agende. Când vorbim de incertitudine, trebuie să fim de acord că deseori este vorba despre un punct de interogație Înserat În șirul unor afirmații; astfel, un candidat la un concurs al cărui proiect este de a-l promova se poate Îndoi că el va fi cu siguranță câștigătorul. 40 Nicolae Valentin, Dumitrache Caracota, Daniela Luminița Constantin, Cornelia Pârlog, Ilie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]