2,710 matches
-
să-și însușească conștient și temeinic cunoștințele care fundamentează teoretic deprinderile respective, să dirijeze și să controleze exersarea aplicării în practică a normelor de ortografie și de punctuație, până la automatizare. Ortografia se învață nu numai rațional, ci și mecanic și intuitiv. Există situații în care ortografia se poate însuși fără cunoașterea regulilor, mecanic, o dată cu folosirea practică a regulilor respective. Cele mai multe fapte de ortografie se învață însă prin reguli, iar unele cer și o anumită cunoaștere lingvistică a sistemului limbii. Deși formarea
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
în care părțile variabile s au șters păstrându-și doar constantele. Iată de ce însușirea conștientă și corectă a unei noțiuni este determinată de vârsta școlarului mic, de multitudinea de percepții și reprezentări asupra realității. O prea mare cantitate de material intuitiv poate împiedica abstractizarea. Percepția la început este sumară și nediferențiată din cauza experienței sale limitate și datorită faptului că al doilea sistem de semnalizare nu este suficient de dezvoltat pentru a dirija în mod eficicace activitatea perceptivă. Trecerea de la percepția neorganizată
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Ca urmare a organizării unor astfel de activități percepția copilului nu mai are un caracter global, copilul reușește să desprindă treptat anumite părți componente ale obiectelor și legătura dintre aceste părți. Acest stadiu e depășit prin analiza și sinteza materialului intuitiv sub o eficientă îndrumare a învățătorului. De exemplu, elevii clasei I confundă ușor literele b, p, d, care se aseamănă prin forma lor, diferind numai în ceea ce privește poziția spațială pe care elevii o sesizează mai greu. Pentru perceperea corectă a acestor
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
secundari în raport cu sarcina didactică, care în sine nu este atractivă și prezintă elemente de abstractizare. Atenția involuntară este mai dezvoltată decât cea voluntară. Elevii se antrenează ușor, cu plăcere în activități legate de povestiri sau cele desfășurate pe baza materialului intuitiv, dar urmăresc greu lecțiile de analiză și sinteză verbală. Urmărind dezvoltarea formei voluntare a atenției, învățătorul va căuta în același timp să folosească cât mai mult în procesul instructiv educativ și forma involuntară a atenției, dat fiind că aceasta solicită
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
dezvoltă mult, ceea ce mărește mult posibilitățile elevului de a se exprima corect. În formarea noțiunilor de ortografie și punctuație e necesar să se țină seama de anumite cerințe general valabile. O primă cerință care decurge este aceea că materialul concret intuitiv de la care se pornește în învățarea unor noțiuni de ortografie și punctuație trebuie să fie cuvântul, textul și nu obiecte sau imagini ilustrative, care orienteză elevul spre gândirea concretă. Elevii trebuie orientați să opereze nu numai cu conținutul noțional al
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
îl ocupă cele care vizează formarea, consolidarea și dezvoltarea deprinderilor de scriere corectă. Cunoașterea rațională a normelor de ortografie și de punctuație este ultima fază a învățării ortografiei. Cunoștințele de limbă au funcția de a confirma învățătura anterioară realizată pe cale intuitivă a normelor de ortografie și de punctuație și aceea de a comunica reguli generale noi, care n-au putut fi însușite pe cale intuitivă în etapele precedente. Fiecare copil trebuie să aibă o cultură comunicațională și literară de bază, să fie
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
ultima fază a învățării ortografiei. Cunoștințele de limbă au funcția de a confirma învățătura anterioară realizată pe cale intuitivă a normelor de ortografie și de punctuație și aceea de a comunica reguli generale noi, care n-au putut fi însușite pe cale intuitivă în etapele precedente. Fiecare copil trebuie să aibă o cultură comunicațională și literară de bază, să fie capabil să comunice și să interacționeze cu semenii, oral și în scris, exprimându-și clar, corect și coerent gândurile, sentimentele și opiniile. Citind
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
gândire nu permite fundamentarea regulilor de ortografie și punctuație pe baze lingvistice. Cu toate acestea nu se poate amâna pentru clasele următoare comunicarea unor cunoștințe elementare de ortografie și punctuație. Ortografia nu se învață numai rațional, ci și mecanic și intuitiv. Astfel, elevii își însușesc cunoștințele despre corespondența generală dintre litere și sunete, potrivit sistemului ortografic al limbii române, despre corespondența dintre pronunție și scriere, cu excepțiile cunoscute, care pe cale intuitivă, prin repetarea lor intră în practica obișnuită a scrisului. Prin
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Ortografia nu se învață numai rațional, ci și mecanic și intuitiv. Astfel, elevii își însușesc cunoștințele despre corespondența generală dintre litere și sunete, potrivit sistemului ortografic al limbii române, despre corespondența dintre pronunție și scriere, cu excepțiile cunoscute, care pe cale intuitivă, prin repetarea lor intră în practica obișnuită a scrisului. Prin contactul continuu cu cuvântul scris, prin lărgirea experienței de cunoaștere și prin folosirea corectă a scrisului, elevii ajung să și însușească reguli de scriere corectă, fără a le explica pe
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
obișnuită a scrisului. Prin contactul continuu cu cuvântul scris, prin lărgirea experienței de cunoaștere și prin folosirea corectă a scrisului, elevii ajung să și însușească reguli de scriere corectă, fără a le explica pe bază de argumente lingvistice, deci pe cale intuitivă. Etapa următoare a învățării ortografiei este cunoașterea rațională a normelor de ortografie și punctuație, elevii însușind în mod științific noțiuni de limbă prin reguli și definiții. În clasele a III-a și a IV-a, lărgind baza cunoștințelor teoretice, prin
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
se îmbină cu metodele bazate pe activitatea elevului: observarea independentă, modelarea. Pentru a înlesni înțelegerea și asimilarea în timpul demonstrației folosim anumite semne convenționale Ăsublinierea, încercuirea ortogramelor, scrierea cu diferite culori, care au ca scop însușirea unor reguli în mod concret intuitiv). Unele metode de învățământ folosite în școală sunt mai potrivite pentru activitatea frontală cu elevii, altele, pentru cea pe echipe, altele pentru cea individuală. Calea cea mai sigură pentru formarea deprinderilor de aplicare a acestor norme o constituie exersarea lor
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
a cuvintelor, fără ca acestea să implice cunoștințe de fonetică, este posibilă formularea unor reguli simple și practice de scriere corectă cu caracter aplicativ în majoritatea cazurilor amintite. Dacă în clasa a II-a am învățat scrierea cu doi i pe cale intuitivă, despărțind cuvintele în silabe Ăse scrie băieți cu un singur i pentru că rostim în două silabe: băieți, și băieții cu doi i, pentru că acum are trei silabe: băieții), în clasa a III-a elevii reușesc să concluzioneze stabilind anumite reguli
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
apoi la spiritul polemic interbelic și, implicit, la binecunoscuta metaforă călinesciană a duelistului sau la considerațiile teoretice, primele de acest gen la noi, ale lui Lovinescu despre opoziția polemică-pamflet, la definirile poetice argheziene despre polemică și pamflet, cu o percepție intuitivă asupra naturii lor consubstanțiale; mai departe la Iorga, în dubla ipostază de practician și teoretician de conjunctură al polemicii de idei sau, bunăoară, mai apoape de noi, într-o vreme de coerciție spirituală și, implicit, de nostalgie a polemicii literare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mai degrabă arhigenetică, a ficționalității și/sau a poeticității", în detrimentul celor foarte multe și variate care alcătuiesc "literatura neficțională în proză", adică "istoria, elocvența, eseul, autobiografia" etc. Această concluzie îl îndreptățește să recurgă la "poetica condiționalistă", adică la o abordare intuitivă și instinctuală a literarității întemeiată conform unei deschise, dinamice și subiective "judecăți de gust". Principiul genettian al acestei perspective este exprimat astfel: "Consider ca fiind literar orice text care provoacă în mine o satisfacție estetică"40. Așadar, teoreticianul revendică omologarea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi un analist de forță, un comentator avizat al scenei politice mondiale și, implicit, un ziarist documentat al cărui discurs, fără să abandoneze complet gesticulația patetică, se întemeiază argumentativ pe fapte și exemple sau pe judecăți de valoare cu caracter intuitiv și premonitoriu. E un segment diferit de gazetărie în care Arghezi, date fiind circumstanțele angajamentului publicistic, apare ca editorialist critic, subiectiv evident, și consangvin în critica politicianismului veros, cu Eminescu sau Caragiale, cel din celebrul pamflet-rechizitoriu 1907. Din primăvară până în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
însăși natura lui. Lectorului, în postura de autoritate epistemică (Constantin Sălăvăstru), i se jalonează traseul interpretării "din dorința eului performator de a-l feri de erorile inerente liberei decodări"168. Viziunea lui Arghezi despre literatură este expresia unui spirit poetic intuitiv și modern prin însăși înțelegerea gestului artistic, înainte de toate. În timp, ideile sale, fără a-și schimba conținutul, au căpătat profunzime și forme tot mai șlefuite de expresie. Cu toate acestea, poetul nu s-a convertit nicicând în doctrinar și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care transpune obiectul în câmpul rizibilului, iar, aici, toate contururile sale intră în disoluție. Din acest unghi, caricatura, ca resursă stilistică a satirei și strategie de bază în pamfletul arghezian, transformă individul real în personajul fictiv, adică într-o proiecție intuitivă, sintetică și stilizată a primului. În portretul caricatural, Arghezi exploatează conjugat întreaga dimensiune fiziologică: de la îmbrăcăminte și hrană, până la aspectele cele mai intime ale umanului biologic. Fie că recurge la îngroșarea unei trăsături, "din fuga condeiului", la o imagine caricaturală
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
delir francez. Să nu regretăm nimic: frumusețea secolului ar fi avut de suferit. Reconcilierea Dualitatea christică a imaginii susține separarea tradițională a studiilor de artă între două idealuri: mistica uniune cu obiectul unic și ocolul sceptic prin contextul social; discursul intuitiv al cunoscătorului și discursul explicativ al profesorului; estetismul și istoricismul; cărarea și cunoașterea. Escarpenul și galoșul, dacă preferăm, căci fiecare exercițiu este conotat social. Cele două abordări, cea internă și cea externă, sunt în mod egal eretice sau legitime, fiindcă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de artă", fără valoare de cunoaștere, și cunoașterea, fără grație și sensibilitate, a cauzelor și factorilor săi obiectivi. Cunoscătorii și artiștii îi recuză ca fiind pedanți și filistini pe cei care raportează arta la condițiile ei exterioare, în numele unei experiențe intuitive, incomunicabile și intimiste despre care ne asigură că este adevărul artei. Fiecare operă, zic ei, este unică. Regat al particularului, arta exclude orice generalizare, nu admite decât monografia și judecata pentru fiecare caz în parte. Nimic nu se poate explica
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în același timp, ce ar putea fi ele oare? Matematicienii știu în ce mod să le descrie: sunt funcții de undă, soluții ale unei ecuații diferențiale, cunoscută sub denumirea de ecuația Schrödinger. Din nefericire, această descriere matematică nu are înțeles intuitiv; este imposibil să-ți faci o imagine clară asupra acestor funcții de undă9. Și mai rău, pe măsură ce fizicienii descopereau complicațiile mecanicii cuantice, lucruri din ce în ce mai ciudate începeau să iasă la iveală. Poate că cel mai bizar dintre toate este produs de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în privința evaluării procesului educațional, al politicilor și practicilor educaționale, al cadrelor didactice și elevilor. Dacă așezămintele școlare, corpul profesoral, elevii devin din ce în ce mai eterogeni, poate fi eficientă descentralizarea deciziei către unități mai mici, unde intercunoașterea permite luarea în considerare, "cel puțin intuitivă", a diferențelor. O "soluție" adecvată ar fi să se articuleze centralizarea și descentralizarea, să se realizeze un compromis realist între tradiția națională a învățământului și emergența comunităților locale. Dacă școlile nu mai sunt numerotate (școala nr.1, școala nr. 2
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
superficial, în manieră comună, ne putem întreba ce altceva i s-ar fi potrivit lui Eminescu mai bine decât postul de profesor universitar de filozofie, la Iași. El însă răspunde că nu poate fi profesor de filozofii și filozofi străini: „Renașterea intuitivă a gândirii lor în mintea mea, spunea E., cu mirosul specific de pământ proaspăt al propriului meu suflet, nu s-a desăvârșit încă” și nu se va putea desăvârși niciodată, adăugăm noi ceea ce el nu i putea spune tutorelui său
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o senzație de libertate interioară și spirituală. De multe ori, inserția poveștilor sau metaforelor în discursuri urmărește crearea de paradoxuri cu scopul de a descompune automatismele gândirii logice. Ținând cont de faptul că emisfera dreaptă este responsabilă de procesele emoționale, intuitive și imagistice M. Erickson și Rosii 1986 afirmă că "simptomele sunt expresii ale limbajului emisferei drepte, utilizarea limbajului mito-poetic ar putea fi un mod de a comunica direct cu emisfera dreaptă în propriul său limbaj", respectiv cel metaforic. La nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
va complecta și echilibra această formă plină de agresivitate, forță și vigoare. A creat-o pe Eva, în linii curbe, feminină, provocatoare, i-a pus capacitate mare în iubire, afectivitate care să-l complecteze. A făcut-o mai spiritualizată, mai intuitivă, mai capabilă să-i dea cuplului resurse energetice și spirituale, combustibilul ce face să mențină armonia și echilibrul. Și să formeze coeziunea, întregul acela puternic care face ca opera divină să meargă mai departe în forță și elan. Unitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
în românește într-un Anuar aparte. 4. Biblioteca poate fi folosită numai de elevii Laboratorului și numai în localul Laboratorului, cu răspundere pentru întrebuințarea rea a cărților. Aparatele și materialul necesar unui Laborator de psihologie experimentală > Ochiul anatomic cu tablouri intuitive; > Stereoscopul lui Wheatstone; A > Aparatul lui Wundt arătând mecanismul ochilor; > Aparatul pentru arătarea contrastului; > Trei aparate deosebite ale lui Hering relativ la culori; > 4 aparate de rotațiune (Farbenkreisel); > 2 Episkotistere deosebite, al lui Aubert și a lui Krischmann; > Spectroscopul lui Bunsen
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]