5,898 matches
-
statutul de savoir-faire, și nu de știință. Din numeroasele încercări de delimitare a semioticilor descriptive (Umberto Eco, 1982, André Helbo, 1983, Roland Posner, 1990 etc.) am extras următoarele cîmpuri: * fitosemiotica (reprezentată de Martin Krampen); * zoosemiotica (reprezentată de Thomas Sebeok și investigînd comportamentul de comunicare al non umanului, al primatelor în primul rînd); * semiotica medicală (reprezentată de Charles Morris, Thomas Sebeok, Jacques Lacan pentru care există două categorii de semne: soft data sau semnele subiective, relatate verbal de pacient ("Am un junghi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și le pun despre ele" (C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 197). Analiza structurală se definește prin următoarele trăsături paradigmatice (fie ele explicite-infra sau implicite): * regula imanenței (analiza structurală vizează obiectul ca sistem în perspectivă sincronică, anistorică); * regula pertinenței (analiza structurală investighează trăsăturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare diferențială); * regula comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului); * regula integrării (structurile elementare trebuie integrate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
impune și bascularea de la "gramatica visului" la visător, de la crimă la criminal (vezi noua profesie de "profiler" a lui Frank Black în serialul de mare succes "Millenium"), de la reguli la comportamentele care le actualizează sau transgresează. Semiotica își propune să investigheze o multitudine de practici culturale (gestualitatea ceremonială a salutului nipon, distanțele interpersonale în lumea arabă în comparație cu cea occidentală, gramatica gesturilor în spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul aruncă o privire impasibilă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de celebra fotografie juvenilă a lui Truțulescu în afacerea Țigareta). Descriptive și emblematice, semnele țes un substrat de per-manență, continuitate a persoanei, o cheie de lectură a acesteia, ceea ce i-a permis lui Peirce să afirme că tot ce a investigat (știința și vinul, parfumurile și femeile) a fost analizat ca semn. Din punctul de vedere al naturii interpretantului Peirce distinge: * rhema semnul unei posibilități calitative; * dicisemnul semnul unei existențe actuale, hic et nunc; * argumentul teza care dovedește adevărul, spre deosebire de dicisemn
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
civilizației mecanice inspirate de modelul Gutenberg, reconstruind faimoasa "unitate tribală a satului primitiv" (Marshall McLuhan). Impregnată de cultura mozaic (A. Moles), de imaginea mozaic a televiziunii, tînăra generație privește lumea cu un spirit opus alfabetizării, habitudinilor analitice de a nu investiga decît un singur aspect din viața formelor; de aceea succesiunii lineare de obiecte, momente, argumente i se substituie percepția totală, sinestezică, globalitatea și simultaneitatea datelor, altfel spus" aforismele vor înlocui silogismele" (U. Eco, 1985:.322). Emblema acestei globalități poate fi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
domeniu corelabil activităților comportamentale legate de teritorialitatea etologilor. De-a lungul dezvoltării sale, pro-xemica a fost numită și "topologie umană", "oriologie sau studiul frontierelor", "spațiu social ca biocomunicare" sau "microspațiu al întîlnirilor interpersonale", reținîndu-se în final termenul de pro-xemică. Proxemica investighează deci modul în care individul structurează inconștient spațiul, distanțele interpersonale în tranzacțiile cotidiene, organizarea spațiului în case și clădiri și nu în ultimul rînd configurația orașelor (apud W.Nöth, 1990:411). Chiar dacă Hall nu a studiat proxemica în cadrul semioticii, tentativa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și care se reduce la următoarele: • cunoașterea unui text anterior (punctul de plecare: acesta poate fi un text sacru, cum e Biblia; un fapt real, cum e afacerea Rosenberg pentru romanul la care am mai făcut aluzie; o știre senzațională investigată de un ziarist, de pildă în Despre dragoste și alți demoni a lui Márquez sau un zvon, în Cronica unei morți anunțate; convenția manuscrisului găsit, exploatată de Umberto Eco în Numele trandafirului sau chiar o operă literară suficient de binecunoscută pentru ca
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și afecte, ea îl învață pe copil să fie o ființă sensibilă, capabilă să înțeleagă, să aprecieze și să-și însușească valorile morale, estetice, intelectuale. Atât de dens prin conținutul relațiilor sale interne, mediul familial se descoperă și se lasă investigat în condiții mai dificile datorită climatului său specific, a intimității relațiilor în care cel dinafara familiei pătrunde numai după ce s-a dovedit vrednic de încredere. Mediul educațional familial se deosebește de cel instituțional specializat prin faptul că acțiunea educativă este
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
decât o credință", "Românii delincvenți naturali? Dovezi practice de rasism", "Un popor de pușcăriași?", " Nu doar bone și menajere". În ce-a de-a doua parte a cărții, autorii abordează problemele ce ne vorbesc despre "români" și despre "politică". Sunt investigate mai multe aspecte cum ar fi: "Românii și politica", sau "Românii și mass-media: Oglinda deformată", "Prezentarea anumitor abordări mentale greșite ale românilor din Italia", sau "Erorile centru-stângii italiene, tăcerea Bucureștiului" și în fine "Cum se ajunge la noua cetățenie?". Bine
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
comentatori ai lui Soljenițîn, Cecilia Maticiuc este interesată în ce măsură acesta poate spune ceva despre modul cum se construiește discursul personajului la nivel tematico-motivațional, la nivel stilistic, sintactic și intonațional. Cu alte cuvinte, în locul inventarierii lexicale, autoarea cărții a ales să investigheze ceea ce Bahtin numește "vocea", căreia îi relevă specificul de emisie, conținutul ideatic și afectiv, dar și strategia de a se raporta la alte voci și de a se articula cu acestea într-un dialog deschis sau ascuns, textual, extratextual și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de sclipitoare în simplitatea și în aplicația lor la obiect. E o caracteristică ce ni se impune pe tot parcursul lucrării, dar ea ni se pare cu atât mai evidentă atunci când citim comentariile pe marginea formei scurte sau a romanului. Investigând mișcarea dinspre spațiul exterior spre spațiul interior al povestirii sau al romanului, nuanțând distanțele dintre cele două spații ca tot atâtea moduri de a ficționaliza, autoarea pune la lucru o notabilă "știință" de a citi textul, precum și o veritabilă suplețe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fragilități interne inimaginabile, a rapturilor teritoriale în folosul URSS-ului, al Ungariei și Bulgariei, prin cedarea provinciilor istorice Basarabia, Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Nord-Vest Transilvaniei și Cadrilaterului. Fără discuții, nu este cazul să intrăm în detalii, întrucât problema a fost investigată în profunzime de către istoricii români (Ioan Scurtu, Florin Constantiniu, V. F. Dobrinescu, M. Mușat, C. Hlihor, Gh. Buzatu, Ilie Manole, Anatol Petrencu ș.a.), cărora le datorăm monografii de excepție. II. 2. c. Ultimele zile pe tronul României Condițiile interne și externe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în cercurile germane”, încât în urma investigațiilor lor, serviciile germane și Legația au înțeles amestecul „personal al d-lui Mareșal Antonescu”, care a mai ordonat și „amânarea acestui proces de acuzați”. Serviciile germane supravegheau informativ și pe foștii oameni politici români, investigau activitățile lor trecute și curente, îi observau pe funcționarii superiori, dacă cumva erau ori nu simpatizanți ai Reich-ului, pe cadrele tehnice din industria românească. În acest sens, o notă informativă din 11 septembrie 1941 arată că, la cererea Legației germane
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
destinului ei, care, după cum este bine știut, a fost frânt (după cum și acela al autorului!) prin decizia absurdă a autorităților de a o elimina din circuitul științific, iar aceasta prin „topirea” parțială a tirajului! În context, se impune precizarea că, investigând condițiile complexe în care s-a produs lovitura de stat de la 23 august 1944, istoricii au abordat cu obligativitate rolul și locul serviciilor secrete, iar, în mod special, rostul Biroului II al Marelui Stat Major și al Serviciului Special de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
personal al profesorului diriginte poate fi foarte convingător pentru un elev care nu se simte Înțeles acasă și care caută un model În afara ei. Aplicând aceste sfaturi, se poate forma o bază concretă pentru discuții individuale și obiective speciale de investigat, În funcție de problemele pe care le ridică fiecare elev În parte. Trebuie să ținem seama că nicio altă etapă a vieții nu cere mai multă Înțelegere și afecțiune din partea adulților decât cea a adolescenței (11 18 ani). Deși ieșirea din conformismul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
scufundării vasului Titanic. Ambele au o semnificație profund spirituală, insuficient cercetată. Metoda propusă de Horațiu Rusu permite evaluarea cantității și calității ordinii și vitalității axiologice într-o colectivitate și o epocă dată (în mod destul de riguros), la scara unei generații ("investigăm, de fapt, pe de o parte orientări valorice pe dimenesiunea axiologică, comportamente și atitudini pe dimensiunea etnospirituală, și, pe de altă parte, reprezentări sociale", precizează autorul în capitolul VI). Metoda sa este aceea a triangulației sau, cu termenul lui Ortega
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este nu doar nerecunoscută, ci și o mare necunoscută la nivelul omului de rând. Într-un studiu efectuat în 2002, pe un eșantion reprezentativ de studenți 14, am constatat cu o oarecare surprindere faptul că pentru aproximativ 40 % din cei investigați această chestiune era străină (vezi și Morândău și Rusu, 2002). Cele mai "vizibile" și mai ușor de înțeles exemple sunt cele din sfera socio-economicului, și de acestea o să ne folosim și noi mai mult. Nu dorim să intrăm în polemica
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
iau oamenii pe continuumul optimism-pesimism. Ele explică parțial de ce pesimismul domină în general și confirmă prima ipoteză anunțată. 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? Răspunsul la această întrebare poate fi găsit dacă investigăm pe lângă nivelul personal și nivelul contextual. Parțial, putem înțelege din analizele ale căror rezultate le-am expus anterior. Datele au indicat că persoanele ce dețin resurse asociate statusurilor crescute sunt mai degrabă optimiste, iar persoanele ce dețin resurse asociate statusurilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în cel de-al doilea 2. Deși aparent simple, răspunsurile pe care le căutăm nu pot fi găsite înainte de a afla soluția teoretică la întrebarea Ce este identitatea?, în speță pentru că nivelul colectiv este cel pe care căutăm să-l investigăm, Ce este identitatea la nivel colectiv?. Având aceasta în minte, vom ridica totodată întrebarea Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?, și abia apoi vom căuta răspunsuri la întrebarea: Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
granița se pot schimba, trăsăturile culturale ale membrilor se pot de asemenea schimba, chiar și forma de organizare a grupului se poate schimba și totuși faptul diferențierii între membri și ne-membri ne permite să vorbim de continuitate și să investigăm schimbarea formei și a conținutului cultural" (Barth, 1985:203). Cultura și prezervarea sa reprezintă mai degrabă o implicație, decât o caracteristică primară: "Trăsăturile culturale care sunt luate în considerare nu reprezintă suma diferențelor obiective [între unitățile etnice], ci sunt doar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?"1. Trebuie să precizăm că, din rațiuni legate de disponibilitatea datelor, răspunsul pe care îl vom oferi va fi unul parțial 2, ceea ce înseamnă că vom investiga un număr redus de dimensiuni ale identității socioculturale. Capitolul e construit pe două mari axe: o axă metodologică și una empirică. În ceea ce privește prima direcție, inițiem o discuție a relației calitativ-cantitativ, a triangulației ca metodă de abordare a cercetării și enunțăm
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
datele de care dispunem: dimensiunea axiologică și dimensiunea etnospirituală (a miturilor, simbolurilor, tradițiilor, limbii ș.a.). În plus, urmărim pe componenta productivă a identificării imaginea pe care o au tinerii (și nu numai) vizavi de schimbările posibile în dimensiunea etnospirituală. Așadar investigăm de fapt, pe de o parte orientări valorice pe dimensiunea axiologică, comportamente și atitudini pe dimensiunea etnospirituală și, pe de altă parte, reprezentări sociale. Răspunsurile la întrebările "cum?" și "de ce?" evoluează, identificările într-un fel sau altul, deci care țin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nici sincronic, nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
devină mai puțin ferme. 6.4. Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini, iar codurile și modelele determină felul în care indivizii se percep pe ei înșiși și relaționează cu ceilalți, spunea Baudrillard (1994). În secțiunea aceasta, nu investigăm actualizările vreunei dimensiuni latente, ci abordăm problema reprezentării sociale asupra identificării tinerilor cu elemente ce țin de nucleul etnospiritual. Secțiunea dedicată reprezentărilor e construită pe aceleași principii ca și cea anterioară, incluzând o parte dedicată definirii lor, o parte metodologică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se pot constitui într-un indicator sugestiv pentru imaginea pe care o cercetăm. Întrebările utilizate pentru investigarea proceselor de reprezentare au urmărit trei aspecte ce au avut în vedere axa intern-extern: a) în primul rând, la polul extern (heteropercepția), am investigat percepțiile asupra modului în care tinerii respectă sărbătorile tradiționale (întrebare adresată numai persoanelor peste 35 de ani29); b) în al doilea rând, am urmărit evaluarea de către tineri a modului în care se respectă sărbătorile tradiționale în comunitatea de care aparțin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]