5,860 matches
-
ieșire la mare, cum zicea unul, odinioară. Încerc să mă tratez de piocianic (cu speranțe mici de reușită), să mă reechilibrez, să nu-mi scriu încă testamentul, ba mai mult, să-mi scriu și cea de-a 12-a carte. Izbuti-voi? Roagă-te de cer să izbutesc, că și eu mă voi ruga pentru izbânda ta poetică, și nu numai. În speranța că va fi așa cum vrem noi (și vrem binele, evident!), te îmbrătișez frățește și-ți trimit toate gândurile
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Încerc să mă tratez de piocianic (cu speranțe mici de reușită), să mă reechilibrez, să nu-mi scriu încă testamentul, ba mai mult, să-mi scriu și cea de-a 12-a carte. Izbuti-voi? Roagă-te de cer să izbutesc, că și eu mă voi ruga pentru izbânda ta poetică, și nu numai. În speranța că va fi așa cum vrem noi (și vrem binele, evident!), te îmbrătișez frățește și-ți trimit toate gândurile mele bune, Mircea Horia Simionescu, 8 decembrie
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
hârtie de refuz și acum îmi zic că sunt tembel. Leneș, tembel și prost. I.I.V. - Pentru acest an, 2000, atât de incert, de controversat și bârfit, care sunt proiectele dumneavoastră? Lucrați la ceva, în mod special, acum? M.H.S. - După ce am izbutit 19 pagini dintr-o povestire și le-am dat la „Național” mi-am dat seama că din acea povestire, destul de fructuoasă, poate să iasă încă mai multe replici și chiar un roman. Din nefericire, următoarea piesă, de 5-6 pagini, am
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Toate Articolele Autorului Îmbracă-mi inima cu tine, C-au înghețat-o atâtea ierni, Și fă-o iar să bată nebunește, Căldura-ți, peste ea să cerni. Sărută-mi pleoapa obosită, E sclava lacrimilor reci, Și fă-o iar să izbutească, Batista-ți, peste ea să treci. Mângâie-mi tâmpla greoaie, Plină de gânduri amărui, Și fă-o iar să înflorească, Palma-ți, peste ea să pui. Îmbrățișează-mi făptura, Ce-a iubit numai trufași, Și fă-o iar să strălucească
ÎMBRACĂ-MI INIMA CU TINE... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365398_a_366727]
-
TU CINE-I CREATORUL?, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1122 din 26 ianuarie 2014. ȘTII TU CINE-I CREATORUL? Doamne ce frumoși-s trandafirii! Ce petale, ce culori... Nici pe culmile gîndirii , Prin strădaniile firii, Nu am izbuti creerea, Celei mai mărunte flori. Ce vorbesc de flori mărunte, O petala poți să faci? Cu parfum să fie-umplute Și cu fire nevăzute, Tainic să fie țesute Și culori să îi adaugi? Poți să faci tomate sau un spine? Sau
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
creezi? Doar o boabă eu știu bine, Nu poți face , nu-o poți prinde. Citește mai mult ȘTII TU CINE-I CREATORUL?Doamne ce frumoși-s trandafirii! Ce petale, ce culori...Nici pe culmile gîndirii ,Prin strădaniile firii,Nu am izbuti creerea,Celei mai mărunte flori.Ce vorbesc de flori mărunte,O petala poți să faci? Cu parfum să fie-umpluteși cu fire nevăzute,Tainic să fie țesuteși culori să îi adaugi? Poți să faci tomate sau un spine? Sau o frunză
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
miră? - Că trebuie să conviețuim cu ei în bună înțelegere, accept dar... - Marea majoritate sunt altfel de cum îi percepem noi, găsesc că sunt oameni deosebiți, că merită prietenia și considerația noastră. Suntem făcuți să percepem mai mult răul și răul izbutește întodeauna să iasă în față. - Nu prea știu ce să cred. - Ai avut necazuri în viață? - Ohoo, fără de număr. - Bucurii ai avut? - Mult prea puține. - La ce te gândești mai mult, la bucurii sau la necazuri? - La necazuri bineînțeles. - Faptul
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
-l trăiesc după chipul și spiritul lor (prin fapte memorabile de cultură și civilizație), ci la rândul lui timpul și factorii săi de presiune externă acționează neîntrerupt asupra oamenilor și popoarelor pe direcția adaptării lor la noi împrejurări, doar astfel izbutind să-și împlinească rostul trecerii pe Pământ. De prisos să mai adaug că unii, cei puțini, o fac în sens ofensiv (prin agresiuni și expansiuni militare, strategice, politice, financiare, economice, lingvistice), ei devenind adevărații stăpâni ai planetei, și că grosul
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
timpul războiului, în acea vreme de cumplită restriște, refugiat în Moldova, a trebuit să mă zbat și să mă lupt cu tot felul de greutăți, fiind singur pe lume. Mă mir și eu cum am scăpat teafăr și cum am izbutit ca numai prin propriile mele puteri să ajung la liman și să-mi fac un rost în viață. Cu multă trudă, am reușit să-mi însușesc o temeinică cultură generală și de specialitate, să citesc, să studiez și să scriu
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
iarnă și te voi lăsa în praguri liniștite căci a venit doamna Amiază. *Mi-am dorit mulțumire și-am dat peste fericire. *Florile-mi vorbesc tot timpul. Numai eu nu le aud. De mi-aș îngreuna povara din umeri, Aș izbuti dincolo de lumina cerului. Nu mă ascund că sunt copil! Ci mă ascund c-am devenit mare. Cred într-un tremur de sunete fără cuvinte Sunet ce nu se-ndură să mă lase Mă suflecă Mă critică Mă bântuie Mă dezleagă
COPII NEDORMIŢI (POEME/NOTE) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364875_a_366204]
-
Istoria ne demonstrează că arta autentică niciodată nu se confundă cu realitatea, pentru că în ea se evidențiază contribuția transfiguratoare a artistului, respectiv fantezia încărcată de farmec și inefabil cu care acesta, grație harului cu care a fost înzestrat de Dumnezeu, izbutește să redea în chip cuceritor secvența de viață asupra căreia s-a aplecat. Cu completarea că operele care se îndepărtează prea mult de realitate, deseori întâmpină rezistența receptorilor consumatori. 3. Cum se apreciază opera de artă? Citind o carte, privind
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
târgoveții o văd, o cred cârciumă, dar Don Quijote o știe că e castel - e lumea lui. Operația de curățire nu cere așadar o recreație, ci numai o exorcizare, o dezvrăjire. Dovadă e contactul cu toate capodoperele artei care și ele izbutesc a descânta, a stabili legătura directă cu dumnezeirea. Vălul vrăjit atunci dispare și lumea - tot aceeași fiind, dar preschimbată, scuturată de farmece - redevine creația dintâi și dă senzația fericirii. Domnul, de altfel, în convorbirea cu Nicodim nu cere omului o
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
toropit, “confiscat” de-o febrilă confesiune. Însușirea de bază a versurilor o constituie simplitatea energică; pe parcursul lecturii, impresiile se “complică” treptat, de la o metaforă la alta. Cu toate că rima (binevenită și chiar necesară, în unele cazuri) e aproape absentă, autoarea a izbutit să-și structureze “muzical” trăirile, să le “ritmeze” substanțial. Textul are o zvâcnire a sa, intimă, independent de considerațiile pur tehnice, imaginea jucând un rol esențial. “Zborul” - un motiv recurent-e asociat subtil cu rugăciunea, cu iubirea, cu însuși verbul poetic
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
mânioase vin până sus, Mătură-n cale din la răsărit pân'la apus... Se tulbură vremea ,cum mai văd orbii, Că soarele bătrân sălășluiește-n scorburi? Bădie....... pe pământ vorbesc și corbii! Da bunătatea și răbdarea nu mai sunt, O izbutit Satana Bădie pe pământ.. Unde-i lumea cea din satul de-altădată, Unde povestea mea era o inocentă fată? Iar versul dumitale pasăre măiastră! În vremuri ,,turburi ''cum să mai rămâi? Da dumitale bădie nu te superi și să știi
BĂDIE ÎNCĂ ÎȚI MAI SCRIU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366487_a_367816]
-
toropit, “confiscat” de-o febrila confesiune. Însușirea de bază a versurilor o constituie simplitatea energică; pe parcursul lecturii, impresiile se “complică” treptat, de la o metaforă la alta. Cu toate ca rimă (binevenită și chiar necesară, în unele cazuri) e aproape absența, autoarea a izbutit să-și structureze “muzical” trăirile, să le “ritmeze” substanțial. Textul are o zvâcnire a sa, intimă, independent de considerațiile pur tehnice, imaginea jucând un rol esențial. “Zborul” - un motiv recurent-e asociat subtil cu rugăciunea, cu iubirea, cu însuși verbul poetic
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
toropit, “confiscat” de-o febrila confesiune. Însușirea de bază a versurilor o constituie simplitatea energică; pe parcursul lecturii, impresiile se “complică” treptat, de la o metaforă la alta. Cu toate ca rimă (binevenită și chiar necesară, în unele cazuri) e aproape absența, autoarea a izbutit să-și structureze “muzical” trăirile, să le “ritmeze” substanțial. Textul are o zvâcnire a sa, intimă, independent de considerațiile pur tehnice, imaginea jucând un rol esențial. “Zborul” - un motiv recurent-e asociat subtil cu rugăciunea, cu iubirea, cu însuși verbul poetic
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
cândva, s-au pierdut, poate, fără să rămână nimic real din partea lor. Reiko-san se atașează de oameni și locuri, nepărăsindu-i și nepărăsindu-le cel puțin din gînd și amintire. În afară de om de presă este un om de suflet care izbutește să atragă prin sine și prin ceea ce o preocupă, toata încuviințarea sufletească a unui prieten. La Reiko-san se întrevede de la prima întâlnire cu ea, o profunzime umană, căreia fiecare zi îi adaugă o descoperire pentru cei ce încep să o
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
se elibera dintr-o sinoptică și riguroasă criptare. Dar și admisă ca paleativ al supraviețuirii, pentru a nu fi suspectat de neloialitate și nonconformism. Așezarea calculată a mâinilor și desenul acestora prin aer, în fața pieptului sau deasupra capului - pentru a izbuti un anumit gen de aplauze („prelungi” sau „furtunoase”, după cum erau planificate de derularea și specificul ședințelor, calitatea și funcțiile personalităților participante, a oratorilor), deschiderea buzelor și simetria așezării lor în căușu-le natural, rictusul „în sus sau în jos” denotând seriozitate
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
convorbirii cu Majestatea Sa Regele Mihai, apărută pe DVD-ul film „Regele Mihai. Nimic fără Dumnezeu - Nihil Sine Deo”, ea spune: „Mi-am zis că am să fac acest film cu sufletul. Că în rest e treaba istoricilor. N-am izbutit însă nici eu să nu-i trezesc amintiri dureroase Majestății Sale. Și mă gândesc acum, mai mult decât oricând, ce ființă cinică trebuie că e jurnalistul, chiar și atunci când omul din el nu e. Un destin tragic nu poate fi
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
mai puțin, toți cititorii romanului, dar abordarea frontală și examinarea ei sistematică (oricât ar părea de surprinzător acest fapt, știindu-se cât de cuprinzătoare este exegeza cervantină nu a fost făcută până acum atât de clar, direct și cuprinzător cum izbutește s-o facă Andreea Olaru Cervatiuc.” Și într-adevăr, cartea beneficiază de o bibliografie impresionantă ce dovedește parcurgerea quasi totalității problematicii cervantine înainte de abordarea tematicii pe care și-a propus s-o lumineze, aceasta fiind raportul dintre marele roman al
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
reperăm pe ideea că artista Maria Mocanu își preordonează viața pe un ax al principiului exactității și verificării. Începe toate lucrurile fără a se arunca într-un pozitivism ilogic, la timpul convenabil și numai dacă e sigură pe sine, apoi izbutește. Alege din viață ce e adevărat, nu se înșeală și nu minte. Viața a contopit-o în raza ei într-o zi de sfârșit de an iar înregistrarea nașterii s-a făcut la început. Întocmai, tot ce a trăit crucial
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
decadenței romane, au oferit de atâtea ori prilejuri de fabulație, de meditație critică asupra istoriei iar autorul conturează în cartea sa un personaj care își dă toată silința să pară ceea ce nu e, imitând petreceri și măscării deșănțate și nu izbutește să intre pe de-a-ntregul în pielea lui Nero. Caricatură a lui Nero, personajul pare pătruns însă de realitatea rolului său, dar cei din jur surâd cu tâlc pentru că ei întrevăd cabotinul, care, într-o conjuctură prielnică poate amăgi o
FĂŢĂRNICIA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366133_a_367462]
-
superba simfonie. Dar m-au atras șueta, anecdota - Nu mi-au cerut nici stil, nici fantezie: Le-au oferit toți cu mărinimie - În scrisul lor găsit-am toată dota. E ca în jocuri de copilărie Care surprind caracteristici, ticuri Și izbutesc cu mare bucurie Din vorbe, din cadențe, din nimicuri, Turnate într-o simplă geometrie, O poezie fără șiretlicuri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Parodia / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 369, Anul II, 04 ianuarie 2012. Drepturi de
PARODIA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361677_a_363006]
-
rară frumusețe ș.a.m.d. Deși o fire fragilă, plăpânda uneori, în poezie se răzvrătește cu cele mai crunte arme împotriva destinului format din forțe și oameni potrivnici trăirilor sale, de altfel înălțătoare; amplifica revoltă, dându-i proporții incomensurabile, dar izbutite din punct de vedere artistic. Deși conștientă de limitele omului, totuși, poeta lupta cu optimism împotriva aneantizarii cu mijloacele poeziei, amintind omului apropierea limitei și destinul sisific al acestuia de a continua existența făcând ceva pentru a nu fi uitat
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
în lumea asta ce a mers și ce n-a mers?/un zid de oase e vamă înserării/ în doi, tango în pas de univers? “( Un vis trecător).Întrebările devin răspunsuri, nu rămân retorice, ele vibrează în imagini pregnant. Poeta izbutește, nu o dată, reprezentări memorabile ale fondului ancestral și metafizic: “Serile își poartă pe umerii goi ,/ timpul e însetat:/ bea sângele mieilor calzi.“( O punte invizibilă). Referință Bibliografică: Poezia ca viziune în geometria metaforei, cronică de Al.Florin Țene / Al Florin
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351980_a_353309]