24,388 matches
-
prea mult și mult prea deodată, dar dinții ei nu au de gând să piardă buza de sus a bărbatului în care se topește. Dinții Sophiei stau încleștați în buza lui și molfăie din ea ca și cum ar bea dintr-un izvor tămăduitor. El are mintea anesteziată. Prin creierul lui trec ju mă tăți de cuvinte, jumătăți de silabe, pseudo-sunete care, imediat cum se formează, dispar. Pentru două secunde, reușește să lege un gând cu cap și coadă. Mi-e tare frică
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
mult. O să-i spun că ai murit înainte ca eu să mă nasc. O să fac dragoste cu bărbatul meu în fiecare noapte. O să simt cum băr batul ăsta e doar al meu și o să simt că toate sucurile mele sunt izvorul vieții lui și remediul pentru orice rău care îl pândește. O să-i dezmierd trupul cu balsamul buzelor mele. O să-i fiu devotată. O să știe că îl vreau doar pentru mine. N-o să-i spun asta. Dar el o să simtă că
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și el o să simtă cum mă strecor în visul lui și o să știe că nu mai există altă femeie pe lume în afară de mine. O să-i strivesc buzele cu sexul meu și o să-l las să bea pe sătu rate din izvorul meu. O să merg lângă el, până când el nu va mai putea merge. O să îl sprijin de mine atunci când va cădea. O să îl dau înapoi pământului atunci când va înceta să mai respire. Iar tu nu vei mai exista. Și va fi
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
sufletu-mi întreg,\Că s-au uscat și florile amintirii...\ Dar glasul sfânt și tainic al iubirii\ Eu îl aud și încă-l înțeleg." Aici mai dăinuie predicția poetului Adrian Beldeanu: „Doar la albul văl de pânze\ Mugurii-au venit izvor\ Va sosi un cal de frunze\Miez de soare rotitor.” Turistul regăsește cu emoție fosta clădire a Prefecturii județului Tutova,ce adapostește Teatrul „ V.I.Popa” și Muzeul „Vasile Pârvan”,dar constată dispariția clădirii vechi a poștei reper în perioada postbelică
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
mm (utilizând și conducte existente). Ob.1.4 Rețea de canalizare aferentă colectorului principal 2 - C.P. 2 Rețeaua de canalizare aferentă colectorului principal 2 - C.P. 2, cuprinde următoarele colectoare secundare: - colectorul secundar C.S. 6 - existent (1485 m - 13 Decembrie, str. Izvor și str. D. Leonida) din punctul 57 al rețelei, până în punctul 104 (aferent colectorului principal 2); - colectorul secundar C.S. 6.1 - existent (910 m - str. Unirii) din punctul 228 al rețelei, până în punctul 551 (aferent colectorului secundar 6);- colectorul secundar
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
noi cumva, cândva, apartenența la el, că vom fi și noi premiați sau, cel puțin, vom fi în preajma celor premiați. Consider că, în principiu, premiile instituie valori (de fapt le certifică); într-o epocă în care ne-am postulat drept izvorul tuturor valorilor avem nevoie de acest mecanism de selecție și recunoaștere a lor. Omul contemporan tinde să se orienteze după modelele sociale; trecerea la o astfel de raportare cred că au făcut-o sfinții. Gândirea prin definiții este departe de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a indicarea obiectelor matematice drept intermediari între Idei și lucrurile sensibile, la paralelismul dintre Ființă și Unul la care recurge Aristotel (Metafizica), și dacă luăm în considerare faptul că știința este bazată pe matematică, am putea vedea în Grecia Antică izvoarele științei contemporane. De altfel, discursul despre științe și domeniile lor este unul des întâlnit la Aristotel. Cel ce urmărește să aibă succes într-o discuție poate fi considerat în universul de discurs antic un sofist. Spre deosebire de sofist, filosoful vine să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de capcana viitorului și restabilire a demnității prezentului. Viitorul ca progres reprezintă forma de mântuire pe care ne-o propune modernitatea. Dragostea de care dă dovadă o mamă față de copilul ei devine deseori sursă a nedreptății, acoperirea greșelilor acestuia fiind izvorul unor nedreptăți față de alți copii. E ca și cum iubirea pentru propriul copil ar fi un tărâm situat undeva departe, unde rațiunea nu are ce căuta. Oare câte tărâmuri de acest fel mai există? Revin la gândul că orice om rău (considerat
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de fiecare dată, neesențialul, dă seama de alternativele noastre de-a fi pe care nu le alegem, de posibilii pe care nu-i împlinim. În definitiv, anumite condiții ne pot aduce în situația de a vedea în moarte tot un izvor de plăcere, ca oprire a chinului; ceea ce conturează existența unei zone de ambiguitate între principiul plăcerii și principiul morții. Să fie ipoteza inconștientului unul din rezultatele perspectivei metafizice? Într-o zi se va descoperi că "orientarea metafizică" a persoanei este
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
statului care a educat urmași mai calitativi, în antichitate era clar înțeleasă de către oameni. Dar motivul principal constă în transferarea conflictelor dintre comune în lupte pașnice, fapt care a menținut viața multor oameni. Și aceasta, la rândul său, a devenit izvorul închinării în fața sportivilor și zeificarea învingătorilor competițiilor. Succesul individului la nivel internațional demonstrează posibilitățile statului care l-a educat și posibilitățile nu atât din punct de vedere economic, cât particularitățile pur genetice. Cu cât obțin mai multe succese reprezentanții țării
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
necunoscut Într-o poieniță. Se apropie Încet și privi printre ramurile verzi. Un flăcău voinic, cu pletele până pe umăr, Își lăsase liber calul să pască iarba Încă cu rouă, Își suflecase mânecile și aplecându-se Își spălă fața În apa izvorului. Fluiera ușor un cântec pe care Îl știa din copilărie.Zâna privea și nu putea să-și ia privirea de la voinicul acela care avea sabia la brâu. Păsările cântau Întrecându-se În triluri, iarba era presărată cu flori Înmiresmate. Flăcăul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
parte vine urgia păgână.Ștefan cel Mare se Învoi ca voinicul să stea de pază și chiar merse alături de el o bucată de drum vorbindu-i părintește. Brad știa toate cărările și potecile, toate văile și fundăturile, toate râpele și izvoarele. Merse două zile și două nopți fără Încetare, oprindu-se doar pentru a-și stâmpăra setea și foamea, merse și merse până ajunse sus, pe vârful muntelui, aproape de cer.Privi În vale și văzu pădurile, ogoarele verzi și satele mărunte
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
neluându-l În seamă. La amiază se lungea pe o pocladă, Își scotea din traistă o bucată de brânză și ceapă, mânca și le da și câinilor.Și se gândea! Cine a făcut lumea asta? Cine a făcut pădurea, stâncile, izvoarele, iarba? Cine l-a făcut pe om? De ce este omul - om? Cine a făcut cerul? De ce l-a făcut albastru? Albastre sunt apele, albastre sunt florile, albaștrii erau ochii mamei lui. -Cine? Întreba el.Spune tu, Cuțulache.Sau tu, Ursilă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
capete, aveau aripi pline de solzi tăioși, ochii sticloși și ghiare mai ceva ca de urs. Mereu mereu făceau câte ceva rău... Odată, Într-o vară, zmeii și balaurii s-au gândit să fure toată apa de pe pământ. Unde găseau un izvor, un pârâu, râu sau mare, se Înghesuiau buluc și sorbeau toată apa, până la ultima picătură.Mergeau pe sub pământ, zburau pe deasupra pământului În căutarea apei.Zmulgeau pădurile, sfărâmau munțti, doar doar or găsi un firicel de apă.De prin sate furau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-l ia și pe el pe deal, să-l Învețe a ține coasa. Au cosit toată ziua, Ion fluierând și râzănd de fiul boierului căci rămânea În urmă. Au mâncat brânza și slănina cu ceapă, au băut apă rece de izvor. Când au terminat și ultima brazdă, sau odihnit pe un braț de iarbă proaspăt cosită, au ascultat ciripitul păsărilor și au privit albastru cerului, Înțelegând ce frumoasă este viața. Spre seară obosiți și lihniți de foame, au intrat În bucătărie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ori de lupi, iarna tremura de frig și nu găsea deloc mâncare, căci prea se Înfruptase cândva și din varză și din castraveți și din roșii și din mere și din struguri. Iar vara, În zilele de arșiță, umblă după izvoare, Însetat, căci băuse din vinul cel ales al boierului. LUNA Ștefan cel Mare ajunsese la o Întelegere cu turcii care suna așa: nu va mai aduce nici o pagubă oștirii otomane dacă și ei, otomanii o să-și vadă de treburile lor
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
omul Își luă desaga cu de-ale gurii și plecă Însoțit de Cucu, la pădure, să taie lemne. Și era ziua aceea neasemuit de frumoasă: soarele strălucea bucuros, fluturii se opreau pe florile parfumate, păsările se Întreceau În triluri și izvoarele curgeau șușotind, de parcă povesteau ceva. La amiază bărbatul Își spălă palmele aspre și muncite și după ce se ospătă Împreună cu Cucu cu pâine și cu brânză, Își puse mâinile sub cap, să doarmă de amiază. Dar lui Cucu nu-i era
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ca ars când văzu că băiețelul lui drag, copilul său iubit nu este lângă el. Alergă Încolo și Încoace căutându-l. Poate culege flori. Sau poate vrea să umple cosul cu ciuperci. Poate e la zmeură. Poate se joaca la izvor. Poate e in dumbravă. Dar Cucu nu era nicăieri. În inima tatălui intrase Îngrijorarea. Mergea prin pădure strigându-l: -Cu cu!Cu-cu! Dar nimeni nu-i răspundea. Fluturii dispăruseră, păsările nu mai cântau. Numai părintele bătea pădurea În lung
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
albi ca spuma mării, cu potcoave de argint, cu coama Împletită-n șase. Erau caii soarelui luminoși, blânzi și frumoși de ziceai că sunt coborâți dintr-un tablou. Prințul Îi adăpa cu mâna lui și le dădea numai apă de izvor, apă neîncepută. Prințul Îi hrănea cu mâna lui, le dădea numai fân curat și ovăs ales. Prințul Îi țesăla privindu-i cu drag, vorbindu-le ca unor copii și chemându-i pe nume. Însă Într-o noapte furtunoasă niște hoți
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele de alun, nuielele fiind când bune, când rele.Fântânarii furau și foloseau pe rând nuiaua de alun, când vroiau să facă o fântână, cu ajutorul ei găsind izvoarele cu apă bună de băut. Dar cum a apărut alunul? La nașterea lui Alun, singurul fecior al unei Împărătese credincioase, uristoarele i-au spus pe rând: una -să fie frumos ca soarele, a doua-să fie sănătos și zdravăn , alta - să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
în secolul al XIII-lea. LESPEZI este centrul de comună, datat pentru prima oară la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini - teren puternic erodat de izvoarele care se adună la marginea de est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai numește „Între pâraie”; - Bahna - loc mlăștinos acoperit cu iarbă sau stuf;Barbu - loc de pământ fertil, în continuarea lotului de După Biserică, până la D.J.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
digului viitorului lac de pe Siret; - Secătura - loc cu tufișuri și mărăcini din nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, pe creasta terasei medii, în prelungirea spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
geomorfologice apar pe versanții văilor și pe frunțile teraselor favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor între 200 și 400 m.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în locul unde sunt biserica și școala. Între timp, locuințele s-au extins și în Lunca Siretului, dincolo de calea ferată, mai ales după al doilea război mondial. Pârâul Trestioara oferea apă pentru animale, păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică actuală a lui Vasile Boroiană, de lângă Căminul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de fântâni. Stratele acvifere din terasa medie a Siretului, de la Heci, cu debite bogate și calități fizicochimice bune, sunt captate în două locuri: la Gorcilă, de unde prin pompare se alimentează cu apă potabilă partea dinspre Pașcani a satului Heci; din izvoarele de la Vatajanu, prin cădere liberă, se aprovizionează cu apă zona școală-biserică-gară. Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]