2,787 matches
-
alcătuită din români și unguri, și era gata de plecare spre Buda, mai ales că i-a venit vestea că mongolii lui Batu-khan au distrus cetatea Agria (Eger, la sud de Miskolț, pe dreapta Tisei), au ucis populația și au jefuit tezaurul catedralei. Dar, la ieșirea din cetate, văzând unitățile mongole ale lui Cadan și Buri urcând dinspre șes în regiunea deluroasă și împădurită, a trebuit să organizeze apărarea orașului pe înălțimi. Ca întotdeauna, tătarii s-au prefăcut că fug. Și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe toți bărbații și femeile din ea. Cadavrele au rămas neîngropate timp de 20 de zile, pentru că nici unul din locuitorii satelor din jur, adăpostiți prin păduri, nu îndrăznea să iasă din ascunzișuri de teama lor. Nemaiavând pe cine omorî și jefui în regiunea Bihorului, fiindcă locuitorii satelor umpluseră codrii, mongolii au început a străbate desișurile pădurilor, văgăunile munților și adâncurile văilor, timp de mai bine de o lună de zile și, fiind la vremea secerișului - deci după mijlocul lui iunie -, prinzând
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
14 martie, Dionisie ajunse într-o goană nebună să anunțe pe rege de această nenorocire. În ziua următoare, oștile mongole pustiesc voievodatul românesc al Beregului, Unghvarul, Borsod și Heves, apoi Casau și Mișcolț, ucid întreaga populație, distrug Agria (Eger, Erlau), jefuiesc catedrala și ajung, parcurgând zilnic câte 73 de km, în duminica din 17 martie, în fața Pestei și până la Vaț. În acest timp, Bela al IV-lea convocase la Buda pe toți arhiepiscopii și episcopii, pe mai marii regatului, cerând și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întins corturile în pustă, pe malul stâng al marelui fluviu, în dreptul Strigoniului, până în decembrie, când, după un ger năpraznic, înghețând apa, au trecut-o cu toți caii și cu 30 de mașini de război (aruncătoare de pietre). Orașul a fost jefuit, cartierele arse și populația ucisă, numai într-un palat fiind măcelărite 3.000 de fete mari. Cetatea fiind puternică și bine apărată, sub conducerea viteazului Simion de Spania, nu a putut fi luată. Insuccesul de aici l-a determinat pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ai turcilor oguzi din Dobrogea. Cu forțele astfel unite, el pătrunse repede până în Tracia, unde surprinde armata imperială plecată împotriva bulgarilor, o împrăștie și puse pe fugă pe Mihail al VIII-lea. După ce eliberează din închisoarea Ainos pe Izz-ed-din, el jefui Tracia în mod sistematic, până în iulie anul 1265, când împăratul bizantin începu tratativele. O pradă imensă din prizonieri, turme nenumărate de vite și oi, trecute la nord de Istru, odată cu Izz-ed-din, a fost consecința acestor complicații politice din Orientul Apropiat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
persoană, în toamna anului 1299, însuși Nogai. El a poruncit ca toți partizanii săi să părăsească orașul cu toate averile lor, iar adepții lui Toctai să rămână pe loc. A dat apoi ordin trupelor sale să înconjoare orașul, l-a jefuit de bogății și, după ce a ucis întreaga populație, a aprins clădirile, lăsându-le să ardă până la mistuire. Distrugerea Caffei și Sudacului, cele mai mari centre comerciale ale Hoardei de Aur la Marea Neagră și masacrarea a mii de locuitori nevinovați din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de păcate, dacă s-ar întâmpla să moară pentru apărarea credinței, împotriva „tătarilor păgâni” și a „schismaticilor” români. Bineînțeles că nimeni nu s-a mișcat. Apelul papei a răsunat ca un strigăt în pustie și aceiași bulgari își permiteau să jefuiască în voie pe negustorii genovezi, în martie 1316, în același oraș de pe teritoriul Moldovei. În Imposicio Officii Gazariae, printre daunele cauzate genovezilor în țările împăratului mongol, sunt amintite și acele de la Cetatea Albă. Ele au contribuit, în cele din urmă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu Kipciakul, oferind conaționalilor, permisiunea de a-și descărca mărfurile în cetatea lor până la obținerea daunelor. Aflând de inițiativa genovezilor, Gianibek înconjură Caffa cu peste 100.000 de luptători și începu asediul. În 11 mai 1344, oamenii oglanului din Solhat jefuiră o corabie a lui Guicuccio de Voltri aproape de Saldaia (Sudak) din ordinul marelui han. Dar, cetatea bine fortificată și apărată de luptători destoinici rezista la toate asalturile. Gianibek pierdu peste 5.000 de oameni în încercările sale de a forța
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fiului lui Mamak, din ordinul lui Ștefan cel Mare, nu a fost uitată. La începutul lunii martie 1471, în timp ce oștile Moldovei luptau cu Radu cel Frumos, la Soci, Eminek Mârza, fratele lui Mamak întreprinde o expediție de pedepsire a Moldovei, jefuind totul în cale până la târgul Siret. În retragerea sa, de teamă să nu fie ajuns de cavaleria moldovenească, el a trecut Nistrul, în Podolia, și a jefuit acolo și pe ruteni. În 16 mai același an, operațiunea era terminată. Consulul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Soci, Eminek Mârza, fratele lui Mamak întreprinde o expediție de pedepsire a Moldovei, jefuind totul în cale până la târgul Siret. În retragerea sa, de teamă să nu fie ajuns de cavaleria moldovenească, el a trecut Nistrul, în Podolia, și a jefuit acolo și pe ruteni. În 16 mai același an, operațiunea era terminată. Consulul și massarii Caffei scriu protectorilor Băncii San-Giorgio că prada adusă era alcătuită dintr-un mare număr de vite și cam de 1.000 de oameni, bărbați și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fapt Anjou-Plantagenet. 98 Sir Francis Drake (1540-1596). Corsar, navigator, negustor de sclavi și inginer englez din perioada elisabetană. A fost înnobilat de regina Elisabeta I cu rangul de cavaler (1581). A atacat și scufundat numeroase vase spaniole, după ce le-a jefuit în prealabil de aurul pe care îl transportau din Lumea Noua în Spania. A fost al doilea comandant al flotei engleze în lupta victorioasă dusă împotriva Armadei spaniole (1588). A făcut înconjurul lumii, după Magellan, în intervalul 1577-1580. Regele Spaniei
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
casele lor și pe stradă; alte mii au fost arestați de patrule de soldați români și germani și duși la sediile poliției. Lazăr Rozin, care avea doar paisprezece ani în iunie 1941, relata: „Au intrat în casa noastră, urlând și jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au poruncit să ieșim cu toții din casă, inclusiv mama și surorile mele. Am ajuns la secția de poliție și pe drum am văzut cum oamenii erau bătuți și cadavre de evrei erau înșirate pe străzi”. În
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
la Chestură, unde ne aștepta priveliștea îngrozitoare a unui strat de oameni morți ce zăceau pe pietrele din curte. Două rânduri de soldați români și germani îi primeau cu lovituri de lemne de 1 m pe nefericiții ce erau întâi jefuiți de obiecte de valoare „de care nu mai aveau nevoie acolo unde mergeau”. După câteva rafale de mitralieră în urma cărora tatăl meu și un frate au fost răniți, cei sănătoși, sub stimulentul ducerii la domiciliu, au fost încolonați și duși
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
rău ca pușcăriașii pe viață...” Iosif Sclear, născut în 1917, strada Nicolina, vânzător „În ziua de 29 iunie 1941, am fost luat de acasă cu forța și bătut tot timpul până ce am ajuns la Chestură și la Chestură am fost jefuit de suma de 50 000 lei, un ceas de mână și un stilou, și am fost lovit cu răngi de fier la corp și rănit grav la cap după ce ne-a băgat în vagoane și am mers 8 zile pe
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
nume Soutzo, îndrăgostit nebunește de ea, o cere în căsătorie în 1880. Însă tânăra, căreia îi displac averea lui insuficientă și inteligența mediocră, îl respinge disprețuitoare. Cuvintele pe care i le adresează sunt biciuitoare: Nu vă iubesc, așa că faceți avere, jefuiți o bancă sau mergeți acasă și zburați-vă creierii". Din 1878, înțelegând fără îndoială că ambițiile sale matrimoniale nu aveau sorți de izbândă, tânăra decide să se consacre pe deplin picturii, carierei. Muncește pe brânci, își expune creațiile, iar ziarele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ruși. Lucram din greu, 14 ore pe zi, iar mâncare ne dădea odată în zi, o porție de arpacaș, și acela vai de capul lui cât de necomestibil și neigenic era pregătit. În acest timp, infanteria rusă a tot înaintat, jefuind tot ce se găsea de mâncare și de luat de la populație, ajungând la tunelul de la calea ferată de la Caral ița, unde, în timp de noapte, grupa de geniști nemți voia să distrugă tunelul. Între timp, nemții au și organizat o
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
seară acasă, găsesc totul devastat, camerele goaleăgoale, doar niște țoale pe două paturi pe care le-a folosit pentru învelirea copiilor, că celelalte fuseseră confiscate de ruși odată cu căruța și boii. Înseam nă că, în urmă, consătenii se puseseră pe jefuit, dar pe cine să învinovățești, când nici condiții pentru aceast a nu existau? Au venit anii 1946-1950, ani de secetă și foame , anii grăbitei, insistentei și asprei colectivizări, a transformării socialiste a agriculturii - cum ziceau ziarele și activiștii trimiși să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
spus, cuvântul "ocraina" înseamnă în limba rusă "margine, periferie", așadar "Ucraina" era pentru ruși un ținut de margine, un fel de periferie a Rusiei unde se refugiau fel de fel de nemulțumiți de stăpânirea țarilor, se adunau apoi în bande, jefuiau sau luptau ca mercenari în armatele unor state, între care, de exemplu, și Moldova. Cei mai cunoscuți dintre aceștia au fost cazacii. Dar trecutul și câștigurile "fără muncă" se răzbună. Astfel, Ucraina este astăzi profund divizată. Linia aproximativă de demarcație
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi jefuit de poamele verzi, acre, nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira), împingând-o în grajd, ea făcând fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle... deși odată ajunsă acolo, începea să rumege lent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
băștinașilor, luau cu forța vitele sau bunurile gospodarilor sau, dacă opuneau rezistență, le dădeau chiar foc la casă. Din poveștile lor nu lipseau nici faptele cetelor de haiduci, care mai făceau dreptate, atacând fulgerător chiar și unități militare ce-i jefuiseră pe locuitorii pașnici. În spiritul lor de dreptate și adevăr, povestitorii separau clar pe haiduci de hoți, care, de asemenea, mișunau de a lungul drumului și al graniței și pe care îi numeau "hoți de două țări". Memoria lor nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
făcea o vizită în bucătărie, să discute despre rețete. Penuria, deja resimțită, obliga la ajustarea felurilor de mâncare. "Nici nu știi ce trimitem în Germania, spunea vecina, fratele meu lucrează la poștă și ne-a spus. Zahăr, făină, legume uscate, jefuiesc tot!..." Se instalaseră comod ca să stea oleacă la taclale. Nel ieși din ascunzătoare și se duse la fereastră să se uite afară: tatăl ei se îndrepta cu pas iute spre rampa de încărcare, îi trebuia timp să se ducă și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Herța, cu dorința mamei în suflet să ajung doctor sau învățătoare. Dar n-a fost să fie așa și în primăvara lui 1944 au apărut din nou rușii, care au ocupat satul. Au năvălit ca hunii în casele oamenilor, au jefuit, au furat animalele, au sechestrat mai ales tineri, ducându-i apoi în Rusia. Eu nu m-am refugiat odată cu retragerea armatei, am rămas din 1944 până în 1945 sub ocupația sovietică. Această perioadă a fost groaznică, săptămânal deportau tineri în Dombas
POVESTE TRISTĂ DAR ADEVĂRATĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ianos () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1689]
-
o corporație gigantică, computer pe care îl vor folosi în viitoarea lor misiune. Această mașinărie, "Dixie Flatline", este o replică a inteligenței celui care l-a instruit pe Case pentru operațiunile de furt de informații; aceasta îi va ajuta să jefuiască o altă corporație, mai importantă. Cea de-a doua aventură a celor doi presupune o călătorie pînă în Freeland (Tărîmul libertății)13 , o planetă aflată în întregime în proprietatea familiei Tessier-Ashpool, a cărei reședință conține mai sus-menționata IA (Inteligență Artificială
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
venind la domiciliu, au găsit ușa casei deschisă, deși înăuntru trebuia să fie chiriașa lor, Maria Popovici. Imediat, au făcut o scenă de deznădejde, au ieșit în stradă și au chemat lumea spre a spune și dovedi că au fost jefuiți de tâlhari. În urmă a fost descoperit și cadavrul victimei într-una din odăi. Toate dovezile au venit în sarcina soților Miulescu. Ca vechi polițist, Nae Miulescu luase tot felul de precauțiuni și a căutat să-și creeze numeroase alibiuri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și nu mai erau decât sânge și țipete de groază. * * * Călărise zi și noapte spre miazănoapte. Trecuse Dunărea pe podul umblător și neliniștea Începuse să-l cuprindă ca o boală. Pe la popasuri, oamenii povesteau Îngrijorați: alte puhoaie de barbari năvăliseră jefuind și distrugând totul În calea lor. Se știa de la puținii care scăpaseră că erau galbeni la chip, cu ochi pieziși, că purtau mustăți mari ca niște semilune În jurul gurii cu buze subțiri și că se Îmbrăcau În piei de animale
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]