1,726 matches
-
noaptea "coboară din nori, pe aripi de fiori", un june zboară, ca gîndul, pe un cal, care, "cu nara-i arzînd și cu coama pe vînt", saltă peste creștete de stînci și prăpăstii adînci, "ca cerbul urmat de săgeat' arzătoare". Junele poartă sub manta-i o mandolină. Astfel, el ajunge la fereastra unui vechi castel, care este luminat de mii de lumini și răsună de mare cîntare de barzi. Înăuntru dansează niște ființe albe, parcă purtate de zefirii de prin grădini
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aprod apropiindu-se, niște boieri sosind acum cer voie să se înfățișeze la maria-ta. — Vie, răspunse Alexandru. Curând intrară sub cortul unde el ședea încungiurat de boierii și căpitanii săi, patru boieri, din care doi mai bătrâni, iar doi juni. Aceștii erau vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță, spatarul Spancioc și Stroici. Apropiindu-se de Alexandru-vodă, se închinară până la pămînt, fără a-i săruta poala după obicei. — Bine-ați venit, boieri! zise acesta silindu-se a zâmbi. — Să fii măria-ta sănătos
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
natură al omului și depozitarul mitologic al soartei sale [...]." Există o serie de cazuri în care fata de împărat rămâne însărcinată doar văzându-și alesul. În basmul Voinicul cel fără de tată [Ispirescu], o fată de împărat, uitându-se "la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă"; însărcinată "din vedere", atrage asupra ei mânia părinților și este alungată într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se întâmplă în basmul Busuioc și Musuioc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în alb și negru”. B. s-a afirmat, în paralel, printr-o suită de studii de critică și istorie literară, mai întâi în calitate de colaborator la volume colective (Dicționar de personaje literare, 1998, Romanian Poets of the ’80s and ’90s, 1999, Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, 2003, apoi cu lucrări personale. Mircea Cărtărescu (2000) și George Coșbuc (2002) sunt monografii concepute după structura impusă de colecția „Canon” a Editurii Aula din Brașov: studiu sintetic, antologie din opera scriitorului comentat, dosar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
moarte, Pitești, 2000; Jurnalexpress Europa 2000, pref. Ion Bogdan Lefter, Pitești, 2001; George Coșbuc, Brașov, 2002; Șapte teme ale romanului postpașoptist, Pitești, 2002. Antologii: Romanian Poets of the ’80s and ’90s, introd. edit. în colaborare cu Romulus Bucur, Pitești, 1999; Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. edit., Brașov, 2003 (în colaborare cu Caius Dobrescu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Mircea Mihăieș, Turneul candidaților, O, 1988, 23; Al. Cistelecan, Poezia de mâine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
dovedește pertinentă, întrucât se bazează pe funciara durabilitate a eului creator arghezian și pe tensiunile niciodată stinse ale acesteia - deși tinzând spre o concordia discors. Comentariul taxonomic al criticului recurge la tipologia carnavalescului uman, făpturile hibride, simbolistica măștilor, creaturi ca „junele decrepit”, „prostul solemn”, tehnica „desenului complex”, a zoomorfismului și reificării, poetica abstracțiunii etc., selectând din proza lui Arghezi tot ceea ce se raliază unui stil al exagerării, diformului, iregularului, grotescului, „absolutizării detaliului” etc. Achizițiile cercetării rezervate prozei se extind, explicit și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
București: Univers.] . 1984. Revolution in Poetic Language. Trad. Margaret Waller. New York: Columbia University Press. Labov, William. 1972. Language in the Inner City. Philadelphia: University of Pensylvania Press. Labov, William, Joshua Waletzky. 1967. Narrative Analysis: Oral Version of Personal Experience. In June Helm, coord. Essays on the Verbal and Visual Arts: Proceedings of the 1966 Annual Spring Meeting, pp. 12-44. Seattle: University of Washington Press. [Labov, Waletzky. 1981. Analiza narativă: versiuni orale ale experienței personale. Trad. Constanța Crișan-Simu. In Mircea Borcilă, Richard
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Litere și Drept. Pentru un timp, va fi profesor și director la școala din localitatea natală, profesor la gimnaziul din Ianina, interpret la Consulatul general rusesc din Salonic (1904), mufetiș (inspector școlar) al vilaetelor Kosovo și Salonic. Cu sprijinul partidului Junilor turci, la care aderă din 1907, este numit senator (1908), iar din 1912, ministru al Lucrărilor Publice. Va face parte din delegația statului turc la Londra, cu prilejul semnării tratatului de pace din 1913, dar, evoluția politică devenindu-i nefavorabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
trăit. Prima carte se menține în zona amănuntului biografic, enumerând cu acuratețe episoade picarești extrase din experiența tânărului profesor, călător în munții Macedoniei sau ai Albaniei. Cea de a doua se constituie într-o tentativă ambițioasă de prezentare a mișcării Junilor turci. Sunt retrăite peripețiile unei revoluții, evenimentele fiind judecate din perspectiva unui participant care minimalizează totuși ceea ce nu consună cu interesele aromânești și căruia, nu o dată, îi scapă sensul faptelor. Între protagoniști se află prietenii săi - tânărul maior Enver, viitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
e capabil decît un om fără inimă și cu spiritul îngust, un om care niciodată nu se poate uita pe sine, care nu poate avea nici o ridicare de suflet pe deasupra egoismului strîmt, nici o emoție, cum să zic?, impersonală." În 1906, junele Mihail Dragomirescu este felicitat că a divorțat de Maiorescu căruia i se face un portret caricat cu mijloacele pe care le indică în finalul scrisorii chiar Caragiale: "Trebuia odată onestul june ageamiu să-și deschidă ochii și să vază cît
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
strîmt, nici o emoție, cum să zic?, impersonală." În 1906, junele Mihail Dragomirescu este felicitat că a divorțat de Maiorescu căruia i se face un portret caricat cu mijloacele pe care le indică în finalul scrisorii chiar Caragiale: "Trebuia odată onestul june ageamiu să-și deschidă ochii și să vază cît e de falsă bătrîna proxenetă sulemenită, cănită și magiunită și să se hotărască odată a-i da un categoric adio-oriental, precum merită o așa paciaură lipsită de cea mai elementară omenie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cea a tînărului Emil Isac care îi solicita în anii 1911 o prefață: "O fată, intrînd în bal împodobită cu toate grațiile frumoasei vîrste, nu mai are nevoie de recomandația unei mătuși." Unii contemporani au notat despre Caragiale impresii contradictorii ("June pesimist, sceptic și cinic" Iacob Negruzzi, "totdeauna vesel, sarcastic, glumeț" Pantazi Ghica) sau l-au stigmatizat ("Caragiale, ăla, berarul") așa cum la rîndu-i a procedat nu de puține ori: "Nu-l mai da în gazetă îi scria lui Zarifopol despre un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sau Prâslea, Delavrancea Frate Barbule, C. D. Gherea Costică dar și Moscalul iar ginerele acestuia, Paul Zarifopol, coane Păvălucă sau Her Doktor, în apropierea lui Horia Petra-Petrescu care susținuse o teză de doctorat chiar cu subiectul Caragiale: ilustrul meu criticant, Junele Doktor (lipscan) Horică. Prin rebotezare rezultă că Nicu Gane nu îi era la fel de simpatic (Liki Ganef), relație de care se bucura actorul Anestin: Frate Anestine, dragă Tizule, frate Iancule sau foarte tînăra Cella Delavrancea de care a fost și îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
adevărat mit sub stindardul formulei Noi suntem urmașii Romei! În Despre cometă ne întîmpină Marius Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model "Ulpiu Traian", distinsa matroană română din Bacalaureat are trei fii numiți Virgil, Horațiu și Ovidiu, junele Mișu Guvidi (Cele trei zeițe) e protejat de Juno, mamița lui, Minerva sora mai mare a mamiții, Venus sora ei mai mică, în Cronica de joi se propun ca nume pentru doi gemeni Castor și Polux sau Romulus și Remus
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
este admis în mod excepțional, pentru meritele sale, ca membru al Academiei de Medicină în 1877, for academic pe care spre finalul vieții (între 103-110) îl va conduce în calitate de președinte (Jean Jacques Peumery - Societe Francaise d’Histoire de la Medecine, 24 june 18). Etienne Lancereaux - mentorul lui Paulescu Dar cea mai mare ofensă care se poate aduce acestui dascăl de excepție, care avea să marcheze definitiv evoluția științifică a compatriotului nostru, este eludarea voită a ceea ce a însemnat el pentru medicină în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
and Continental Authors Reviews of American Authors and American Literature. Magazines and Criticism. The Literary and Social Scene. Articles and Marginalia, adunate și editate de Gary Richard Thompson, Library of America, New York, 1984. Poe, Edgar Allan, "Marginalia", Southern Literary Messenger, June 1849, în Edgar Allan Poe, Essays and Reviews. Theory of Poetry. Reviews of British and Continental Authors Reviews of American Authors and American Literature. Magazines and Criticism. The Literary and Social Scene. Articles and Marginalia, adunate și editate de Gary
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
such topic are those of a bereaved lover". 32 Claude Richard, Edgar Allan Poe, journaliste et critique¸ 1978, p. 496. 33 Ion Barbu, "Răsăritul crailor", în Versuri și proza, 1984, p. 176. 34 Edgar Allan Poe, "Marginalia, Southern Literary Messenger, June 1849", Essays and, 1984, p.1458: "Were I called on to define, very briefly, the term " art", I should call it the "reproduction of what the senses perceive în nature through the veil of the soul". The mere imitation, however
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
trad. n.) 106 Priscilla Martin, op. cit., p. 229. 107 Caleb Cushing, Boccaccio's Decameron, în „The North American Review”, vol. XIX, nr. XLIV, July 1824, p. 86. 108 Lucy Hardy, The Women of Boccaccio, în „Belgravia”, vol. XCIX, nr. 391, June, 1899, p. 719. 45 Personajul feminin din operele celor doi mari scriitori ia mereu inițiativa în relația amoroasă, inventează de fiecare dată un șiretlic de cucerire, o adevărată strategie, se impune prin inteligență, dezinvoltură, putere de decizie. Uneori reușește chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
orașului o face pe femeie să judece lucid, până când Diomede îi cucerește inima schimbătoare. Tragedia personajului se ivește din tragedia situației, a contextului.” Ibidem, p. 121. (trad. n.) 982 Aldous Huxley, Chaucer, în „The London Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
PMLA”, vol. LXIX, nr. 4, September 1954, pp. 928-936. 26. Dufresne, Laura Rinaldi, Women warriors: a special case from the fifteenth century, 'The City of Ladies', în „Women's Studies”, March 1994, vol. 23, nr. 2, pp. 111-132. 27. Dwyer, June, Protocols of violence: hunters, the Wife of Bath, and Pam Houston's Cowboys Are My Weakness, în „Studies in Short Fiction”, fall 1998, vol. 35, nr. 4, pp. 307-320. 28. Edminster, Warren, Fairies and feminism: recurrent patterns in Chaucer's
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
of the Duchess, the Squire's Tale, and Troilus and Criseyde, în „The Journal of English and Germanic Philology”, April 1994, vol. 93, nr. 2, pp. 204-228. 42. Hardy, Lucy, The Women of Boccaccio, în „Belgravia”, vol. XCIX, nr. 391, June, 1899, pp. 719-724. 43. Harty, Kevin J., Chaucer, the liturgy (again), and Constance's ever-increasing pathos: The Man of Law's Tale, în „Studies in Short Fiction”, summer 1994, vol. 31, nr. 3, pp. 489 491. 44. Harwood, Britton J.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
146-161. 50. Hum, Sue, Knowledge, belief, and lack of agency: the dreams of Geoffrey, Troilus, Criseyde, and Chauntecleer, în „Style”, fall 1997, vol. 31, nr. 3, pp. 500-523. 51. Huxley, Aldous, Chaucer, în „The London Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, pp. 179 189. 52. Hyatte, Reginalde, Boccaccio's Decameron and de Ferrières's Songe de pestilence, în „Explicator”, vol. 53, nr. 1, fall 1994, pp. 3 5. 53. Ingham, Patricia Clare, Pastoral histories: utopia, conquest, and the Wife of
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
not): Narrators and Gazes in Chaucer's Clerk's Tale and in Two Analogues, în „Philological Quarterly”, winter 2000, vol. 79, nr. 1, pp. 1 sq. 118. Wenzel, Siegfried, Another analogue to The Pardoner's Tale, în „Notes and Queries”, June 1996, vol. 43, nr. 2, pp. 134-137. 119. Whitaker, Elaine E, John of Arderne and Chaucer's physician, în „ANQ”, winter 1995, vol. 8, nr. 1, pp. 3-9. 120. Wilsbacher, Greg, Lumiansky's paradox: ethics, aesthetics and Chaucer's Prioress
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Să lecuiești pe cutare / Din cap până-n picioare, / Cu leac, / Cu sănătate și veac".58 Apa umanizată are și leacul frumuseții, care poate fi dobândit prin puterea cuvântului: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac eu junilor / Ca laptele pruncilor, / Ca vinul boierilor; / Să fiu ca sfântu Soare / Când răsare / Ca mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată."59 "Apa curgătoare", din zorii zilei, poate ostoi dragostea unei fete, dacă a luat chip
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe Ludwig în anii liceului și la începutul studiilor sale tehnice. Celor din familie, ca și din afara ei, le apărea drept un tânăr ascultător față de cei mai mari și conciliant, dornic să nu iasă din cuvântul tatălui său, așadar un june cumsecade, dar, evident, fără o personalitate puternică și însușiri ieșite din comun. Wittgenstein însuși își amintea că a fost un copil și un adolescent lipsit de încredere în sine și, de aceea, foarte preocupat să facă o bună impresie celor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]