28,495 matches
-
2.213D/2020, arată că Legea nr. 52/2020 este contrară art. 1 alin. (5) din Constituție, având în vedere că lipsește avizul Băncii Naționale a României, obligatoriu într-un domeniu tehnic și care aparține domeniilor pentru care această instituție are atribuții, potrivit jurisprudenței Curții. Prevederile art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 sunt contrare standardelor constituționale de claritate a legii, deoarece acestea sunt susceptibile de multiple și arbitrare posibilități de interpretare. Prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
au legătură cu cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât aceste dispoziții vizează faza executării silite, iar din analiza dosarelor instanțelor judecătorești a quo nu rezultă că acestea ar fi în fază de executare silită. Or, potrivit jurisprudenței Curții, legătura cu cauza presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
ca devenită inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 46 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 29 iunie 2022, paragrafele 10 și 34-37). ... 104. Prin urmare, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale anterior citată, Curtea respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia „Curtea
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora. ... 105. Prin Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021, paragrafele 50 și 51, Curtea a respins critica referitoare la lipsa avizului Băncii Naționale a României în procesul de elaborare a Legii nr. 52/2020, arătând, pe de
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
paragraful 62 al Deciziei nr. 431 din 17 iunie 2021, că autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a subliniat că, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, Curtea a reținut că noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
sa [legală/judiciară] nu denotă o aplicare retroactivă a instituției în sine. De altfel, nici consecințele intervenirii sale nu sunt novatoare față de regulile generale existente în materie [adaptarea/încetarea contractului]. ... 113. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 114. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
o cale de atac neprevăzută de lege, ceea ce contravine dispozițiilor art. 129 din Constituție. ... 10. Se mai susține că se încalcă și art. 44 din Constituție, precum și principiul securității raporturilor juridice și cel al încrederii legitime, consacrate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat totodată că o decizie administrativă prin care i se recunoaște părții interesate dreptul de a primi despăgubiri reprezintă un bun, conform art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
Decizia nr. 298 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016, paragraful 19). ... 21. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
comunist în România“ (Decizia nr. 865 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, paragrafele 19 și 20). ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
beneficiarii pensiilor de invaliditate acordate în baza Legii nr. 3/1977. ... 25. Din acest motiv, prezenta excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă, autorul acesteia punând în discuție interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, activitate care, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, este de competența instanțelor judecătorești. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă
DECIZIA nr. 213 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272330]
-
precum și de valorificarea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
valutară și de protecția concurenței loiale. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componentele antereferite. ... 25. Referitor la principiul egalității în drepturi, menționat în susținerea excepției de neconstituționalitate, printr-o jurisprudență constantă, Curtea a statuat că acesta >presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Ca urmare, >situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență >pentru a
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
specific în cazul constatării neconstituționalității discriminării îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
dreptului internațional. Dispozițiile menționate nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru reglementarea folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor. Totodată, și jurisprudența Curții (Comisiei) Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 10 martie 1981, pronunțată în Cauza X împotriva Belgiei, este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
-se că reglementarea expresă este singura modalitate în care ar fi putut să ia naștere un nou drept la acordarea compensației lunare, întrucât acest drept a încetat în cazul reclamantului în momentul încheierii contractului de credit. ... 22. De asemenea, nici jurisprudența Curții Constituționale a României, potrivit căreia legea nouă s-ar aplica tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
aspectul destinatarilor normei în discuție, având drept consecință pronunțarea unor soluții potrivnice. ... 55. În concret, s-au conturat cele două orientări jurisprudențiale diferite vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor expuse anterior, care justifică pronunțarea unei decizii menite să asigure unitatea de jurisprudență. ... 56. Ca atare, constatând îndeplinite condițiile de sesizare prevăzute de art. 514 din Codul de procedură civilă, precum și condițiile de ordin formal, reglementate de art. 515 din același cod, luând în considerare rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
în timp a legii, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată pe calea mecanismului de unificare al recursului în interesul legii. ... 109. În acest context, se cuvine a se aminti că însăși Curtea Constituțională, făcând trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului^ (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23), a arătat, pe de o parte, că diferitele ajutoare, indemnizații și alte beneficii acordate personalului plătit din fondurile publice nu fac parte
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
fundamentale, referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepselor și ale art. 49 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la contestarea constituționalității normelor în interpretarea dată acestora prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a dezvoltat o analiză în două trepte, prima vizând respectarea de către instanța supremă a competenței sale prevăzute de Constituție, iar
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești. ... 15. Referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a pronunța soluții cu caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești prin deciziile de soluționare a unui recurs în interesul legii, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că această competență este prevăzută de art. 126 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale“, și că, în exercitarea
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Potrivit aceleiași jurisprudențe, competența Înaltei Curți de Casație și Justiție privind soluționarea recursului în interesul legii este dublu circumstanțiată - numai cu privire la „interpretarea și aplicarea unitară a legii“ și numai cu privire la „celelalte instanțe judecătorești“ (a se vedea Decizia Curții Constituționale
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
Partea I, nr. 957 din 19 octombrie 2020, paragraful 13, Curtea a reținut că recursul în interesul legii este un element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, ce poate fi folosit în situațiile în care există o jurisprudență neunitară de o anumită consistență, și că acesta acoperă situațiile pentru viitor, în vederea unificării jurisprudenței. Așadar, recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac, a cărei rațiune izvorăște din necesitatea asigurării interpretării și aplicării unitare a legii
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
interesul legii este un element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, ce poate fi folosit în situațiile în care există o jurisprudență neunitară de o anumită consistență, și că acesta acoperă situațiile pentru viitor, în vederea unificării jurisprudenței. Așadar, recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac, a cărei rațiune izvorăște din necesitatea asigurării interpretării și aplicării unitare a legii, ce are ca temei juridic dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție. În scopul anterior menționat
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
acest omor a fost amnistiat ori dacă a intervenit prescripția, aceasta întrucât o astfel de cauză nu exclude existența faptei anterioare în materialitatea ei, iar legea nu prevede nicio excepție de la incidența acestei agravante. În aceste condiții, existența unei jurisprudențe a instanței supreme publicate asigură previzibilitatea interpretării dispozițiilor legale care reglementează elementul circumstanțial agravant, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale statuând constant asupra rolului instanțelor judecătorești în
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
cauză nu exclude existența faptei anterioare în materialitatea ei, iar legea nu prevede nicio excepție de la incidența acestei agravante. În aceste condiții, existența unei jurisprudențe a instanței supreme publicate asigură previzibilitatea interpretării dispozițiilor legale care reglementează elementul circumstanțial agravant, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale statuând constant asupra rolului instanțelor judecătorești în interpretarea și aplicarea normelor de incriminare, jurisprudență însușită și de Curtea Constituțională. ... 22. În concluzie
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
interpretării dispozițiilor legale care reglementează elementul circumstanțial agravant, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale statuând constant asupra rolului instanțelor judecătorești în interpretarea și aplicarea normelor de incriminare, jurisprudență însușită și de Curtea Constituțională. ... 22. În concluzie, în acord cu cele statuate de instanța supremă, Curtea constată că interpretarea autentică dată de legiuitor sintagmei „de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]