4,083 matches
-
cartea nu ar fi existat. Deci ar fi fost perfect justificat ca pe copertă să se scrie: Ilie Rad, Scrisori de la Geo Bogza. Un alt caz. Cu ajutorul unor colegi din țară, Mihai Coman a publicat două volume din Manualul de jurnalism, el apărând pe copertă În calitate de coordonator. Opțiunea mi se pare perfect justificată. La fel au procedat și Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, care și-au trecut numele pe Dicționarul scriitorilor români În calitate de coordonatori. Cu altă ocazie, Mircea Zaciu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
rezumat al acesteia (așa-numitul abstract). Se poate Întâmpla ca rezumatul să fie util și unui cititor grăbit, care Își poate face o idee despre conținutul articolului respectiv. În revista Ephemerides (nr. 1, 1996, p. 87), editată de Secția de Jurnalism a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Emil Boc a publicat studiul Libertatea de exprimare și calomnia prin presă, studiu care a fost precedat de următorul abstract: The article is focused on the relations between the freedom of
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a cărții lui Iorgu Iordan, Memorii, vol. II, Editura Eminescu, București, 1977. Se precizează aici numele lectorului, al tehnoredactorului, anul apariției, bunul de tipar și tirajul, numele tipografiei și adresa acesteia. FIGURĂ!!! Caseta redacțională a cărții lui Marian Petcu, Istoria jurnalismului și a publicității În România, cuvânt Înainte de Mihai Coman, Editura Polirom, Iași, 2007. Este precizat numele redactorului, al tehnoredactorului, al autorului copertei, anul apariției, adresa editurii și a tipografiei. Nu este menționat tirajul cărții O trimitere bibliografică trebuie să conțină
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la un studiu apărut Într-un volum colectiv, vom preciza: autorul, titlul studiului, prepoziția În, numele coordonatorului (dacă acesta este menționat pe foaia de titlu), locul, editura, anul și pagina: Ilie Rad, „Titlul jurnalistic”, În Mihai Coman (coordonator), Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. II, Polirom, Iași, 1999, p. 46. Când trimiterea se va face la un articol apărut Într-o revistă, vom preciza: numele autorului, titlul articolului, anul de apariție, anul curent, numărul și pagina: Ilie Rad, „Aron
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cantității de informație oferite În cazul unui titlu, există două tipuri de bibliografie: signaletică și analitică. 2.3. Bibliografia signaletică Este cea mai răspândită și se rezumă la prezentarea fișei cărții respective (sau a articolului, studiului etc.): Marian Petcu, Istoria jurnalismului și a publicității În România, cuvânt Înainte de Mihai Coman, Polirom, Iași, 2007; Ilie Rad, „Journalistic Education at the «Babeș-Bolyai» University in Cluj-Napoca”, În Perpectives in Higher Education Reform, vol. 13-14, pp. 166-173, Russel J. Meyer (ed.), Colorado State University-Pueblo, The
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
al ediției princeps, dar, În cazul unei traduceri, nu s-a menționat numele traducătorului: - BUZAN T., Une tęte bien faite: exploiter vos resources intelletuelles, trad. fr., Paris, Éd. d’organisation, 1979 (prima ediție În limba engleză: 1974). FIGURĂ!!! Val Vâlcu, Jurnalismul social, Polirom, Iași, 2007, p. 284. 1. Numele autorilor sunt scrise la fel ca restul textului, iar „intrările” folosesc ordinea nume + prenume, despărțite prin virgulă: Mărginean, Ioan, 2004, Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași. 2. În cazul cărților cu mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a lucrării conform prezentului Ghid (cu accent pe modul de tratare a referințelor bibliografice) 1,5 puncte 4. Prezentarea lucrării și răspunsurile la Întrebări 5 puncte Anexe UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd Cluj-Napoca Iunie 2008 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism Presa românească sub zodia proletcultismului Coordonator științific: Prof. univ. dr.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd Cluj-Napoca Iunie 2008 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism Presa românească sub zodia proletcultismului Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd ***, 1993 Abrége du Code typographique a l’usage de la presse, CFPJ, Paris. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, The MLA Style Manual, Modern Language Association of
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1986. Beldescu, G., Punctuația În limba română, Editura Procion, București, 1995. Bernstein, Theodore M., The Careful Writer. A Modern Guide to English Usage, Atheneum, New York, 1977. Bertrand, Claude-Jean, Sfaturi practice privind elaborarea unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, București, 1993. Exemplu de bibliografie http://analizesifapte.wordpress.com press.com America, New York, 1985. DE PRELUAT ȘI CELELALTE SITE-URI!!! Exemplu de site-ografie IMAGINEA CU DECLARAȚIA SCANATĂ + LEGENDA!!! Bibliografie generală ***, 1954 Tehnoredactarea. Noțiuni elementare de prezentare grafică
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Beldescu, G., 1995, Punctuația În limba română, Editura Procion, București. Bernstein, Theodore M., 1977, The Careful Writer. A Modern Guide to English Usage, Atheneum, New York. Bertrand, Claude-Jean, 1993, Sfaturi practice privind elaborarea unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, București. Biriș, Vasile, 2003, Tehnoredactare. Cărți, reviste, ziare, Editura Axy Impex, București. Bogdan-Dascălu, Doina, 1997, Principii și norme de tehnoredactare a lucrării de diplomă, Editura Augusta, Timișoara. Booth, Wayne C.; Colomb, Gregory C.; Williams, Joseph M., 1995
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ruptură profesională dramatică: Dacă e să fiu sincer, trebuie să spun că, În afară de activitatea de antreprenor, nu aveam nicio altă posibilitate... institutul la care lucram a fost lichidat”, spune un profesor de la școala de Cadre a Partidului. Alte cariere (Învățământ, jurnalism) ar fi fost mai atractive, dar erau blocate. (Cazul 3, Cehia) Chiar și În 1992, acest statut este greu de asimilat pentru niște oameni care, În mod paradoxal, nu consideră că ar fi trecut de la un vârf al ierarhiei sociale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
economică, precum și cea jurnalistică. Ultima reformă notabilă a instituției se produce În 1977, când Academia ajunge să dețină monopolul În trei domenii: sociologie (prin studii postuniversitare), comerț exerior (prin Facultatea de Comerț Exterior, care trece În alcătuirea „ștefan Gheorghiu”) și jurnalism. Elementele de istorie a școlii capătă cu adevărat relevanță dacă sunt legate de funcțiile sale, așa cum vor fi detaliate În capitolul următor, tocmai pentru că așază instituția În context acțional, cu resurse pentru a delimita efecte ale sale asupra mobilității elitelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
redacție a făcut parte, alături de M. H. Maxy (director), Ion Călugăru, Ilarie Voronca -, „Contimporanul”, „unu”. Influențat de principiile avangardei privind revelația realului și a vieții moderne, explorate brut, neliteraturizat, va evolua spre condiția „super-reporterului” invocat de manifestele mișcării. Atracția spre jurnalism îl conduce în redacția marilor ziare de stânga, găsind la „Adevărul” un mentor în C. Mille. Vocația fiind descoperită, se dedică unei cariere gazetărești prodigioase. Strălucirea profesională o dobândește ca redactor la „Dimineața” (1925-1937) și „Adevărul” (1932-1937; revine colaborator între
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
cu teza Puterea paternă asupra persoanei copiilor în dreptul roman și român, 1901). Fruntaș al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, susține energic programul mișcării, implicat în activități de organizare curentă (e numit, în 1896, secretar al Comitetului general). Practică jurnalismul militant, atent și prob în observarea faptului social, inițiază anchete, campanii de presă, polemici; e, în egală măsură, publicist literar și cronicar de spectacol. Cu Iosif Nădejde și I. C. Frimu se va situa, în 1898, printre „radicali”, stăruind pentru prevenirea
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
afirmă că scopul revistei este acela „de a informa cu obiectivitate și de a îndruma cu bunăvoință și prudență”. Dintre articolele publicate se rețin: Destinația literaturii și răspunderea scriitorului, Sărbătoarea Unirii și problema revizuirii tratatelor, Sângele care curge în Spania, Jurnalismul în câteva din aspectele lui particulare, Arta și morala, Legea lui Tartuffe ș.a. Fără colaboratori de anvergură, publicația rămâne interesantă pentru ilustrarea tendințelor democratice ale presei românești din perioada interbelică. I.R.-N.
CAIETE SAPTAMANALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286007_a_287336]
-
romantice ale poeziei europene a epocii, cunoscător, cum singur mărturisește, al folclorului autohton, precum și al legendelor și tradițiilor istorice naționale, el îmbină în scrierile sale beletristice toate aceste direcții, iar ideologia sa literară încearcă să le împace. Sub toate aspectele - jurnalism, teatru, literatură, dar și în alte domenii, ca și I. Heliade-Rădulescu, Asachi este un inițiator. Până la 1840, viața intelectuală din Iași și din întreaga Moldovă se desfășoară, în bună măsură, sub îndrumarea sa și prin intermediul A.r. După ce M. Kogălniceanu
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
ființa scriitorului biruiește până la urmă în pagină. Autoarea este un amestec exploziv de melancolii colerice, frondă inocentă și înțelepciune profitabilă, hrănindu-se, așadar, din propriile contrarii. Abilitate, vehemențe derutante și capitulări inexplicabile. Însă oricât patos ar cheltui în politicale și jurnalism, autoarea rămâne scriitor, astfel încât ceea ce se reține este substanța nucleului confesiv: autoscopia copilăriei și a adolescenței, malformate de obsesia „dosarul prost”, tinerețea citită „ca o abulie instinctiv premeditată”, „un somnambulism” ocrotitor în planul relațiilor sociale, revelațiile despre rătăcirile politice din
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
central-sud-orientală a continentului care, deși înaintează cu greu, dialoghează cu Occidentul. Așadar, plecând de la Paul Hazard, voi întoarce ocheanul spre a vedea mersul conștiințelor dinspre Răsărit spre Apus. Retrasând lungul drum al istoriei ideii europene, Bernard Voyenne, unul dintre profesorii jurnalismului francez contemporan, ne împărtășește câteva dintre rațiunile superioare ale vieții continentale. Am reținut din ambițioasa sa lucrare, Histoire de l’idée européenne, istoria procesului istoric în care conștiința se reflectă în principiile și scopurile comunității, în voința obscură sau clarvăzătoare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Tehnici de redactare în presa scrisă SUMAR PRIMA PARTE Contextul demersului jurnalistic 1. a. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
multe altele, rigoare și disciplină. Text sub control. Când spui disciplină, te gândești la exercițiu și îndrumare. De unde să deprindă tânărul exigențele scriiturii de presă? La școală, profesorii de română (bine intenționați, dar lipsiți de experiență) predau cursuri opționale de jurnalism, realizând doar un melanj incert de noțiuni și reguli fie minore, fie de-a dreptul greșite: scrieți numai propoziții scurte și la obiect, folosiți neologismele fără teamă și nu vă abateți de la planul clasic: introducere - cuprins - încheiere. Pentru acești profesori
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
valori, tânărul trăiește o derută și mai mare. Privindu-l cu asprimea cuvenită, șeful de secție îi comunică imperativ prima regulă a meseriei: „Uită tot ce ai învățat la școală. Cititorul nu vrea teorii, ci fapte”. Orice debutant în ale jurnalismului a cunoscut pe pielea lui ce înseamnă orgoliul, complexele și suficiența unor colegi titrați doar la școala vieții. În meseria de ziarist, orice este posibil - inclusiv să crezi că știi, neștiind de fapt mare lucru. Nevoia și experiența te învață
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
venit timpul cuvântului responsabil, viguros și folosit în deplină cunoștință de cauză. Mulți se cred ziariști, dar puțini dovedesc prin scrisul lor că merită să se considere ca atare. În lumea presei persistă de prea mult timp păguboasa idee că jurnalismul nu poate fi deprins din cărți. Este suficient să ai o fire dinamică și curioasă, să fii băgăreț și să ai surse privilegiate de informație într-un domeniu sau altul. Mare eroare! Scriitura de presă nu este doar o problemă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
utilă atât profesioniștilor scrisului, cât și tinerilor aflați la început de drum jurnalistic. Ne propunem, de asemenea, să venim în ajutorul acelor profesori de limbă și literatură română care, îndemnați de cele mai bune intenții, propun elevilor cursuri opționale de jurnalism, având convingerea total eronată că scriitura de presă este o variantă mai săracă și plină de locuri comune a scriiturii literare sau - și mai rău - că jurnalismul se reduce doar la știre, la exprimare simplă, obiectivă, bântuită de formule standardizate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
română care, îndemnați de cele mai bune intenții, propun elevilor cursuri opționale de jurnalism, având convingerea total eronată că scriitura de presă este o variantă mai săracă și plină de locuri comune a scriiturii literare sau - și mai rău - că jurnalismul se reduce doar la știre, la exprimare simplă, obiectivă, bântuită de formule standardizate: „ieri a avut loc...”, „o crimă oribilă s-a petrecut...”, „alegerile au intrat pe ultima sută de metri”. 1.1.1. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
jurnalismul se reduce doar la știre, la exprimare simplă, obiectivă, bântuită de formule standardizate: „ieri a avut loc...”, „o crimă oribilă s-a petrecut...”, „alegerile au intrat pe ultima sută de metri”. 1.1.1. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism? Ca să înțelegem ce este textul jurnalistic, trebuie mai întâi să lămurim cărui domeniu aparține: literaturii sau comunicării? Intrăm astfel într-un domeniu extrem de alunecos și prea puțin cercetat de către specialiști. Chiar dacă lucrările unor lingviști moderni ne oferă o multitudine de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]