7,839 matches
-
o strachină ceva ouă la caldul bucătăriei pentru pască. În toiul nopții, eu le pusesem pe masă cu strașnic plan asupra lor. Găbjisem printre acele înfipte-n pernița spânzurată la-ndemână de tocul ușii acanul folosit la cârpitul ciorapilor de lână. Luându-l, m-am împuns hotărât în degetul mijlociu al mâinii stângi și, gata! boabele roșii țâșniră! Fiecare ou își primea botezul cu câte o picătură din sângele meu. Cu dreapta îl cuprindeam în căuș, încercând temeinică vopsire... Canon mare
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
se stropși la el și ochii ei verzi, frumoși scânteiară contrariați, pleoapele colorându-i-se ușor, semn că nivelul adrenalinei îi crescuse în corp, provocată de insinuările lui. Gheorghe râse satisfăcut pe sub mustață, își aruncă pe umeri cojocul vechi de lână să-l apere de răcoarea dimineții, își încălță cizmele de gumă și ieși binedispus la treburile lui. Florica lui era bună la suflet și se ținea încă bine. În ciuda anilor rămăsese tot o femeie atrăgătoare, care știa să-și poarte
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
din colț. Punând mâna pe ei, văzu că nu erau prea grei. Erau prinși pe margine cu aceeași bandă și văzu jos o rolă neagră de bandă adezivă. Domnul Tică dezlipi banda adezivă de pe unul din saci. În ei era lână de oaie. Văzând lâna, domnul Tică îl întrebă pe Ghiță Suciu: - Băi Suciule, ce dracu faci cu lâna asta și cu banda adezivă? Din lână faci sfori ca s-o legi pe nevastă-mea? Și banda adezivă o ai ca să
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
pe ei, văzu că nu erau prea grei. Erau prinși pe margine cu aceeași bandă și văzu jos o rolă neagră de bandă adezivă. Domnul Tică dezlipi banda adezivă de pe unul din saci. În ei era lână de oaie. Văzând lâna, domnul Tică îl întrebă pe Ghiță Suciu: - Băi Suciule, ce dracu faci cu lâna asta și cu banda adezivă? Din lână faci sfori ca s-o legi pe nevastă-mea? Și banda adezivă o ai ca să-i închizi gura? Lasă
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
bandă și văzu jos o rolă neagră de bandă adezivă. Domnul Tică dezlipi banda adezivă de pe unul din saci. În ei era lână de oaie. Văzând lâna, domnul Tică îl întrebă pe Ghiță Suciu: - Băi Suciule, ce dracu faci cu lâna asta și cu banda adezivă? Din lână faci sfori ca s-o legi pe nevastă-mea? Și banda adezivă o ai ca să-i închizi gura? Lasă că-ți arăt eu sfori și benzi adezive. - Ceee!? întrebă comisarul mirat, lână de
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
de bandă adezivă. Domnul Tică dezlipi banda adezivă de pe unul din saci. În ei era lână de oaie. Văzând lâna, domnul Tică îl întrebă pe Ghiță Suciu: - Băi Suciule, ce dracu faci cu lâna asta și cu banda adezivă? Din lână faci sfori ca s-o legi pe nevastă-mea? Și banda adezivă o ai ca să-i închizi gura? Lasă că-ți arăt eu sfori și benzi adezive. - Ceee!? întrebă comisarul mirat, lână de oaie? Dar domnul Tică nu mai răspunse
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
cu lâna asta și cu banda adezivă? Din lână faci sfori ca s-o legi pe nevastă-mea? Și banda adezivă o ai ca să-i închizi gura? Lasă că-ți arăt eu sfori și benzi adezive. - Ceee!? întrebă comisarul mirat, lână de oaie? Dar domnul Tică nu mai răspunse. Se apropie și dânsul de Suciu și începu să-i dea cu picioarele în cap. Comisarul îi trăgea câte un pumn și soțul doamnei Mariana, câte un picior. -Băi râpule! Băi jigodie
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
e rândul meu! El m-a răpit și m-a legat în halul ăsta! Se ridică încet în picioare și se duse până la saci. Băgă mâna dreaptă în sacul pe care îl desfăcuse soțul ei și smulse o bucată de lână. Cu cealaltă mână luă de jos rola de bandă adezivă, se apropie de cei trei bărbați și spuse: - Eu n-am luat niciodată o palmă de la vreun bărbat și tu Tică, ești cel mai bun bărbat din lume! Te iubesc
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
palme, după care îi spuse: - Deschide gura, jegos infect și penal, ce ești! Suciu nu mai avea nici cea mai mică putere de-a se apăra, după pumnii și picioarele primite. Deschise gura și doamna Mariana îi băgă bucata de lână în gură, îndesându-i-o până în gât lui Suciu. După care ceru briceagul și comisarul il dădu de jos. Tăie o bucată de bandă adezivă și i-o puse pe gură, exact cum făcuse el și oamenii lui cu ea
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
mit Tanz! LEGENDĂ GREIERILOR Dumnezeu, cu gândurile sale, coborî pe Pământ și mergând, și mergând, nu observă ca-n cale toți și toate i se închinau și-l preamăreau. Obosit cum era și cum noaptea cobora, isi întinse mantia de lâna și se lungi, cu capul pe o mână, sub un copac. Dar liniștea prea mare, deși nu era zi de sărbătoare, era întreruptă de zgomotele mii din jur, de prin câmpii. Și-atunci, lua o mână de întuneric din spectacolul
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > O MĂICUȚĂ BĂTRÂNĂ Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului în odaia întunecoasă, fără foc, fără lumină stă o măicuță bătrână, torcând caierul de lână, ochii ei n-au cum să plângă, lacrimile s-au uscat, este singură bătrâna, fiindcă fata i-a plecat, i-a murit și bătrânelul, într-o noapte dintre ani și își toarce acum din caier, anii ei, tăcuți, sărmani, pe
O MĂICUŢĂ BĂTRÂNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379154_a_380483]
-
știu ce-nseamnă grija casei, a bărbatului și a copiilor, pe lângă muncile necesare subzistenței, care le rup o halcă substanțială de timp. Nu avea un anume serviciu cu program fix. Alături de tata, ea se ocupa cu mașinile agricole (dărac de lână și bumbac, mașină de egrenat bumbac, mașină de decorticat ricin, trioare de selecționat grâul, bașca lucrările agricole pe patru hectare și o vie de 25 de ari. Iar printre toate astea...eu și copilăria mea fericită. Când am crescut mai
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
ar fi trebuit să-i spună, așa că rămase tăcut lângă ea, mângâindu-i mâinile slabe, aproape străvezii. I se părea că mobila înaltă, atât de modernă altădată, era gata să se prăbușească peste ei, mâncată de carii ascunse. Cuverturile din lână roșie, mițoase, cu care erau acoperite cele două canapele, își schimbaseră demult culoarea aprinsă pe care o ținea el minte, iar covorul era atât de rărit pe margini, încât acum arăta ca o rogojină. Pendula veche se mișca mecanic, măsurând
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
cal cu urechile ascuțite și înhămat la un car hodorogit. Pe scândura pusă în fața carului ședea un țăran cu hățurile și cu biciușca în mâini, cu o pălărie verzulie spălăcită și pleoștită cocoțată pe cap, cu o flanea soioasă de lână peticită și ponosită în spinare și cu niște ciubote rele și largi în picioare. Ajungând în dreptul meu, după ce-mi răspunse la "bună ziua" și după ce-mi cercetă bagajele, căruțașul clătină din cap apoi, trăgând de hățurile calului, strigă: - Ho
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
așezat la masă. După ce am mâncat și am băut câte ceva, am fost poftit într-o odaie alăturată, ce părea mai aranjată, în care se aflau pe pat perne stivuite una peste alta, alături de o altă stivă înaltă cu cergi de lână și tot felul de alte țoale frumoase. Probabil că era zestrea fetei, mi-am zis. Că, oricum, fata părea de măritat, și poate chiar își găsese vreun fecior prin sat. Patul mi l-a aranjat chiar stăpâna casei, punându-mi
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
părinții lor. În acea dimineață de iarnă, cu multă zăpadă, au ieșit la săniuș și ei însoțiți de bunicul lor și de Ianoș. Buni Florica i-a petrecut până la poartă la drum, în timp ce le recomanda să-și țină mânușile de lână în mâini și fularele la gură ca să nu prindă vreun guturai, până i-a pierdut din vedere în grupul de copii care porniseră cu săniuțele pe drum la deal către poiana din mijlocul satului, fiind acela, locul ideal dintotdeauna pentru
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua umplută cu paie de orz, că nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci, nu se foloseau ca acum, covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând, ca să nu se plictisească. Când se coceau strugurii mai bine, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite, că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei, să-i spele în putina cu apă. Mama îi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei, să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori bunicii câte un caier de lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
de astăzi, apoi îi aducea la bordei, să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori bunicii câte un caier de lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V-
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
șanț scrise pe frunte destine Cặ-i dorul de acasặ un cântec uitat Cặ patria-i acolo unde ne este mai bine. Pe mặri și pe-oceane pribege, pierdute Se risipesc semințiile că spumă pe val Mulți au plecat ĵn cặutarea lânii de aur Puține corặbii se vor ĵntoarce la mal. Dar astặzi când nu e nimic nou sub soare Când eu de la naștere n-am mai surâs nimặnuia Pornesc sặ gust din lumina zặpezii De nu o gặsesc, Aleluia ! Referință Bibliografica
EXIL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382006_a_383335]
-
ODĂ TINEREȚII Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tinerețe, haine strâmte strângi în brațe ani, nu minte, horele le prinzi pe brațe câmpu-l strângi pe sub cojoace, muști din noapte fir de lână, stele prinzi arcuș pe strună, apelor le țeși covoare speli ogoare-n ochi de soare, vântu-ți zboară-n iasca lunii strângând bărbii rar, tăciunii. Tinerețe,mândră floare munți-i strângi la cingătoare, faci din cer săgeată lată țărmu-l storci în
ODĂ TINEREȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379342_a_380671]
-
I-se închina, ci pentru a-L ucide (Iuliana Băncescu, Cultură Populară și Misiune Creștină, vol. II. Ed. C.N.I. Coresi, Buc., 2013; Pamfile, 1997, p. 364). -Ceată de urători: copii, tineri, maturi ori bătrâni, însoțiți de o traistă, săculeț din lână și de un băț (toiag) cu care se lovește în poartă, în pridvor, în ușă, cântând și urând celor din casă cele bune, de spor, de sănătate, de cununie, de belșug, de ani mulți, de darul colindețelor (mere, nuci, colaci
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Fiu Frumos și Sfânt, Maică Preacurată,/ ceruri și pământ/ preamăresc cântând/ Taina minunată.// Înfășat în scutecaș/ de inuț subțire,/ vine Sfântul Copilaș,/ Miel pentru jertfire.// În grăjduț cu mielușei,/ păstorași de stână/ dar călduț I-aduc și ei,/ cojocel de lână.// Dulce Copilaș Ceresc/ și Măicuță bună,/ ceruri și pământ privesc/ Taina împreună.// Noi cu îngerii venim/ înălțând osane/ și din coruri împletim/ dragostei coroane.,, (Traian Dorz, Minune și Taină-imne, colinde, cântece și plângeri cu Maica Domnului. Ed. Oastea Domnului, Sibiu-2006
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Râni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturnă în găletar... Un junghi îi fulgeră mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lână întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea mea, care-o să mă ia?!...” Împlinise de de curând 77 de ani dar asta nu era chiar un motiv ca s-o termine cu viața; erau încă femei
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]