2,595 matches
-
în dreapta și-n stânga lui, ședea Vasile cu frumoasa sa nevastă, iară de amândouă lăturile mesei cei lungi ședeau deosebiți oameni, fiecare caracteristic în felul său. Vechilul moșiilor, un om cu fața arămie și cu barba castanie, își ațintea cu lăcomie ochii verzi la felurile de bucate ce le aducea sufragiul și-și ștergea degetele de surtuc or de vestă, nicicând de șervetul curat ce sta-naintea lui. Un văr al boierului, cu părul roșu amestecat cu vițe albe, cu fruntea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
intrigilor și a conformismului, care se insinua pînă în străfundul sufletelor". Descoperirea este amară: Atunci am întrevăzut eu sensul înscenărilor și al justificărilor care regizau lumea conducătorilor. Și tot atunci am văzut cum lucea în ei omeneasca, mult prea omeneasca lăcomie de onoruri și privilegii". Aceste constatări s-au convertit, fără îndoială, în capitole și pasaje din cartea de față. Serge Moscovici e primul psihosociolog important care a identificat și balizat, în corpusul psihologiei sociale, un spațiu repartizat studiului colectivităților mari
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
jurământul prezidențial, principalul utilizator al e-mailului era guvernul. Totuși, astfel de schimbări pălesc În fața evenimentelor cu care s-a confruntat lumea afacerilor În ultimii ani. Acte de terorism greu de imaginat au schimbat modul În care gândim și ceea ce prețuim. Lăcomia care tulbură mințile a sporit cinismul investitorilor și neîncrederea angajaților. PDA-urile și laptopurile Înarmate cu tehnologia Bluetooth au redefinit comunicarea. Numai În 2005 s-au trimis 7 mii de miliarde de e-mailuri În toată lumea. Pentru a dobândi instrumentele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de ordin moral și justețea care trebuia promovată În actele de comerț efectuate Între indivizi, stabilind un referențial comportamental, susținut de principiile etice și morale ale vremurilor respective. Raportându-ne la morala creștină, În textul Noului Testament este condamnată asiduu lăcomia de bani, văzută ca păcat al Închinării la idoli (Noul Testament, Efeseni, capitolul V, versetul 5ă, iar iubirea de argint este considerată rădăcina tuturor relelor (Noul Testament, Timotei, capitolul VI, versetul 10ă. Manifestându-se În toate etapele dezvoltării societății omenești, de la sclavagism
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
a valorilor morale conduce la o serie de dezechilibre și crize de ordin social, economic, politic Riscul de fraudă În auditul financiar 42 sau religios, iar lipsa de moralitate În exercitarea profesiei contabile poate determina manifestarea unor forme grotești de lăcomie mercantilă. Preîntâmpinarea situațiilor În care principiile etice de conducere a contabilității sunt Încălcate ajută la evitarea practicilor fraudei financiare și contabilității creative, cu impact asupra marilor crize financiare. 1.5. Comportamentul etic În mediul de afaceri românesc și profesia contabilă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Înnobileze jalea printr-o referință din afara spațiului său de meditație. Acela sugera o statornicie, marea (un spațiu străin) dublează sugestia insecurității și limitează perspectiva salvării. VI Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării „În sfîntul meu nesațiu, delirul meu cel mare” Pentru Ion Heliade Rădulescu a scrie Înseamnă, În sensul cel mai plin, a crea, a face. Noțiunea de gratuitate (plăcere) nu intră În limbajul său. Nici aceea de angoasă, răspîndită printre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
jugul ce Îl purtați singuri, și fiți siguri că prin științele tributare, la vocațiunea voastră de preoți, prin ocupațiunile demne de Înalta voastră misiune, veți face politica cea mai divină.” * Există În toate proiectele lui Heliade o impaciență și o lăcomie a acumulării pe care nu le găsim la alți autori din epocă, un „sfint nesațiu” trece prin versul său și nesațiul ajunge departe, pînă la „scaunul veciei” care este, totodată, și locul genezei. Deschiderea lui este enormă. Acestei extraordinare ambiții
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
el „locul securizant (valea tristă și euforizantă) este, În același timp, o sursă de neliniște. Ea ocrotește, dar nu vindecă”. În toate proiectele lui Heliade, „un spirit monstruos sincretic” - Întemeietor Între Întemeietori, Întemeietorul prin excelență - există o „impaciență și o lăcomie a acumulării pe care nu le găsim și la alți autori din epocă”: „Modelul mare al poetului e Dumnezeu Însuși Creatorul”, „Heliade este mai cu seamă un poet al grandiosului ordonat”. „În imaginarul heliadesc există totdeauna un (...) deget mustrător, În mijlocul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ușurare a spiritului. O euforie a „dulcelui”. Amorul ca izvor de Întristare. Petrecerea În singurătate. „Valea tristă” și sentimentul securității. O evaziune și un eșec. VI. Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării. Poezia Începe cu treapta zero a existenței. Tema plenitudinii, tema informului. Nevoia de ordine. Scrisul ca datorie sacră. Figura Părintelui și abolirea complexelor. Obiectul supradimensionat. „Sublimul În cele dinafară”. Un obiect poetic „În sfadă” și un subiect „În volbură
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vijelia vântului,e ca și cum ai simți cum ți se deschide mintea și devine mai ageră și mai conștientă. Namila uitase deja ce spusese, observația respectivă poate că îi scăpase în locul unui sughiț sau căscat, drept care continua să se îndoape cu lăcomie. Tommaso se opri oleacă să-și adune gândurile: Nu vreau să jignesc pe nimeni din cei de față, cu siguranță cineva are legături cu stăpânii noștri spanioli, însă condițiile ținuturilor la sud de Napoli sunt îngrozitoare. Când pătimești zile și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
voastră este să nu contrafaceți realitatea și să faceți din ea noroi și fiere. Nu pot fi condamnat pentru ceea ce n-am săvârșit numai fiindcă cineva visează să mă vadă pe rug ca pe o oaie pentru a-și satisface lăcomia răutății. Vorbește-ne de părintele Ippolito Beccaria. Oh, bătrânul era un om blând și mi-a înțeles mereu setea de cunoaștere, dar a se ajunge să să se născocească povești deșănțate despre relațiile noastre este ultimul lucru la care la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
serafic: Mario tu știi că la Napoli trăiesc cam trei sute de mii de suflete din care nu muncesc decât vreo cincizeci de mii; și ăștia trag din greu și-și ruinează sănătatea, iar trândavii pier la rândul lor prin trândăvie, lăcomie, desfrânare și camătă, și-și bat joc de mulți sărmani aservindu-i și sărăcindu-i, sau atrăgându-i să ia parte la viciile lor, astfel încât serviciul public practic nu există și poliția nu face față. Mario surâse. Știu foarte bine
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
percepea acum părea viu într-un sens omenesc. Nu mai era un zvâcnet, era o respirație. Un fel însă neobișnuit de a respira, doar pe jumă tate, cineva trăgea aerul către sine, la intervale regulate, fără a-l expira, cu lăcomia unei vieți netrăite care tocmai se trezise și voia să-și recupereze, într-un fel abrupt, melancoliile. Se simțea și el atras de forța acelei respirații care părea să golească aerul din jur cu o putere ce nu era o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tău. Deschide ochii și se uită, ca și cum noi, ăștilalți, am fi niște proiecții pe un cearșaf. Se aplecă și îi ridică pleoapa stângă, cercetând cu o mică lanternă. — Are mobilitate bună la lumină. Aș zice chiar că o privește cu lăcomie. Ceva îl dezamăgește însă, la lumina asta a noastră... Ce să-ți fac, moșule, se întoarse către bolnav, alta n-avem. Poate că acolo de unde te-ai întors, lumina era mai bună, puteai s-o mănânci cu lingura, ca pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o puse sub pernă, fără să-l întrebe ceva despre această neobișnuită dorință. Până atunci, în afară de cărți, pe care le rânduiau, odată citite, pe policioară, Coltuc nu avusese alte lucruri de care să aibă grijă, căci, în fața rătăcirilor ori a lăcomiilor de tot felul, oricum nu ar fi avut cum să apere ce era al lui. Venise vremea să se concentreze asupra cărții. Se aplecă și prinse cu limba colțul paginii, o întoarse într-un semicerc larg, ținând hârtia cu vârful
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
moaște, osemin tele, în racla lor, rămaseră stinghere. Flăcările lumânărilor adunate mănunchi se tulburară. În vâltoarea pulpanelor răsu cite, a pașilor împleticiți, a coatelor îndesându-se, multe luminițe se stinseră, dar se aprinseră altele în ochii care luceau măsurând cu lăcomie distanța până la cazanele aburinde. Mulțimile coborau dinspre Mitropolie ca un zid îmbrâncit, o lavă curgând gros din toate părțile. Primul pe care îl izbiră fu Costică Ologu. Cârjele îi săriră în lături ; rămase încă o vreme în picioare, căci trupurile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Sprâncenele erau groase și răsucite, ca niște mustăți care și-au greșit rădă cina și s-au așezat cu pleoșteala în sus. Ochii erau atât de negri, încât nu înghițeau, ci hăpăiau lumina. Și, ca să se știe de unde le vine lăcomia, coada ochilor se desfăcea într-un evantai de zbârcituri. Iar pleoapele atârnau, ca umflate de împunsătura unui ac. Trăsăturile feței suiau ascuțite, pe urmele lor rămăseseră linii adânci, ca și cum cineva îi cususe pielea neîndemânatic cu iglița, pe dedesubt. Barba nerasă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
veni?" " Totuși, e perfect adevărat!" și Ioanide reaminti doamnei Valsamaky-Farfara că la moșia Tămburești, unde era înmormîntată bunica, creștea în vecinătatea imediată a mormântului bătrânei Farfara un cireș amar, încărcat vara de fructe, pe care copiii îl jefuiau cu mare lăcomie. El mâncase de atâtea ori, cățărat în pom, din acele cireșe mustoase... "Așadar, vezi că nu mint! Asta e viața. Fructele intră în sângele nostru, iar sângele nostru hrănește fructele." Madam Valsamaky tăcu, zâmbind cu emoție, ceea ce nu se lămurea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avea acum patruzeci de ani), chiar puțin balonată, contribuind la asta și rochiile comode, croite fără căutarea liniei, cu unica excepție a câte unui guler foarte atent brodat și a unei camee. Erminia mânca abundent la masă, chiar cu oarecare lăcomie de copil, plecîndu-și capul deasupra farfuriei. Felul îngrijit cu care mânuia tacâmurile, gesturile supravegheate și discrete distrăgeau atenția celor de față, mai ales că se ridica des pentru a inspecta bunul mers al serviciului. Erminia semăna mult cu o călugăriță
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Florica și Petrișor țineau morțiș să meargă cu toții împreună, ceea ce nu convenea orientalistului, de teamă să nu se afle despre vânzare, spre a fi silit să dea copiilor jumătate din bani. În fond, Hagienuș nu era avar și nu din lăcomie proceda astfel, voia doar să aibă un ascendent asupra progeniturii sale, să se lase extorcat în rate, cu maxim de profit moral și fizic. Tratamentele de soiul aceluia din ziua cu șampanie și prăjituri îi făceau deosebită plăcere. Hagienuș era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Lipovetsky, 2007, p. 288). Ea este ca un curent de lavă topită care cuprinde și înghite tot ce atinge (Lippman, 2009). b. Apoi, între democrație și invidie este o strânsă legătură întrucât, susțin specialiștii, în societatea actuală asistăm "la spectacolul lăcomiei nestăvilite" (Savater, 2008, p. 173). Vrem din ce în ce mai mai mult, chiar totul, doar pentru noi (Prose, 2008)58. Invidia s-a generalizat și se întinde tot mai mult pe durata vieții noastre. În societatea hipermodernă, hiperinformatizată, hiperconcurențială, hiperconsumistă, invidia reprezintă dorința
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne-a dăruit ceva. În compasiune, suntem recunoscători pentru că celălalt a primit ceva de la noi (idem, p. 133). Compasiunea este dragostea purificată, calmă, este o binecuvântare. Ea ne transformă într-un lotus; începem "să ne înălțăm deasupra mlaștinii de dorințe, lăcomie și furie" (idem, p. 5). În această înălțătoare stare sufletească, îl respectăm pe celălalt ca pe scop în sine. Ea dezactivează dorințele de dominare și de delimitare, pentru a ne plasa într-o poziție frățească și orizontală, "axată mai mult
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a II-a, Iași, Editura Polirom. Pink, D. (2011), Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat, București, Editura Publica. Pinker, S. (2009), Cum funcționează mintea, București, Editura ALLFA. Popova, E. (2006), Psihologia învingătorilor, București, Editura EuroPress Group. Prose, Fr. (2008), Lăcomia, Iași, Editura TipoMoldova. Rheingold, H. (2005), Găști inteligente. Următoarea revoluție socială, București, Editura Andreco Educational. Rimé, B. (2008), Comunicarea socială a emoțiilor, București, Editura Trei. Russell, B. (f.a.), Education & the Social Order, London, Unwin Paperbaks. Salomé, J. (2003), Mamă, tată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
greu încărcat cu minele de câmp ale invidiei" (p. 25). Se simte în aer mirosul invidiei la Harvard, Yale, Princeton, Chicago, Berkeley, Stanford, Oxford sau Sorbona... 58 În celebra ei carte Condiția umană, H. Arendt (2007) consideră că invidia și lăcomia sunt alături de voința de putere viciile celor slabi (p. 169). 59 Prin urmare, nu este vorba numai de spectacolul lăcomiei nelimitate, dar și de mirajul puterii nelimitate... 60 Negând finitudinea, imperfecțiunea și limitele ființei umane, oamenii timpurilor noastre (începând, pare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Chicago, Berkeley, Stanford, Oxford sau Sorbona... 58 În celebra ei carte Condiția umană, H. Arendt (2007) consideră că invidia și lăcomia sunt alături de voința de putere viciile celor slabi (p. 169). 59 Prin urmare, nu este vorba numai de spectacolul lăcomiei nelimitate, dar și de mirajul puterii nelimitate... 60 Negând finitudinea, imperfecțiunea și limitele ființei umane, oamenii timpurilor noastre (începând, pare-se, cu anii '80 ai secolului al XX-lea), înțeleg să-și extindă perfecțiunea în toate domeniile: intelectual, fizic, emoțional
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]