3,223 matches
-
pe cititori de asemenea detalii înfiorătoare, dar amintesc de interzicerea îngropării cum se cuvine (de ex., Livy 29.9.10; 29.18.14). Totuși, chestiunea în cauză aici este presupunerea câtorva cercetători că sutele, chiar miile, de evrei răstigniți și lăsați să atârne de cruce în afara zidurilor Ierusalimului în timpul asediului din 69-70 d.C. confirmă practica obișnuită a romanilor în Palestina. Analiza lui Josephus sugerează, din contra, că lăsarea trupurilor celor executați neîngropați nu era o normă, ci o excepție. De fapt
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
această tendință, se dezvoltă direcția intențională a secularizării și a folosirii profane a mesajului mântuirii. Teologia se prezintă astăzi tot mai mult ca o filosofie, și oarecum, după ce și-a însușit metodologii specifice gândirii filosofice contemporane, începe să ocupe spații lăsate libere de dizolvarea filosofiei speculative. Totuși, reflecția filosofică nu este reflecție teologică și poate să-i revină astăzi filosofiei creștine misiunea de a reaminti teologiei să respecte propriile limite epistemologice. Acest apel este un aspect particular al acelei faze metodologice
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
între Elisabeta și o bătrână sălbăticită rău, cu pareză facială. Tanti Laura are un colț al gurii lăsat până la bărbie și clipește doar dintr-un singur ochi. Pe celălalt și-l închide cu degetul când vrea să doarmă. Din colțul lăsat al gurii i se prelinge continuu un fir de salivă, în rest, e o cochetă bătrână, fardată strident, care nu vorbește cu nimeni, stă mereu în capul oaselor, cu ochii într-o oglinjoară de buzunar, și zâmbește cu jumătate de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
indică: căsătorit, celibatar. Menționează numărul copiilor, eventual vîrsta, dar niciodată nu-mele lor. O nouă slujbă nu exclude viața personală, așadar continuă-ți viața de zi cu zi în limitele ei normale: familie, prieteni, hobby. Munca este impor-tantă, dar nu trebuie lăsată să devină o obsesie. De aceea, acceptarea unei slujbe part-time poate fi o soluție fericită la începutul carierei, pentru că-ți oferă posibilitatea unei autoevaluări corecte și, în special, ocazia de a-ți examina precis rezultatele și oportunitățile de promovare. B
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
vorbească... Când ajunge la ei, parc-ajunge în rai, așa le-a și zis, de-acu trei ani de zile de când s-a mutat, și cumnată-sa tot cârtea : ba că nu se-nchid ferestrele bine, ba că-i ușa lăsată, ba că-i departe. — Să taci din gură, i-a strigat ea, să taci din gură, să nu-l mânii pe Dumnezeu, c-aici la voi e raiu pe pământ, nu alta... Și uite, parc-avu gura pocită : că bietu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că io tot nu veneam, că n-am răbdare la copilu mic și nici la bătrân n-am răbdare. Și nici nu-mi trebe mie stăpân pe cap. D-apăi să tot stai atâtea ore în ditamai căsoiu pustiu, și obloanele lăsate, și peste tot întuneric, numai candela ce mai arde în camera lu madam Ioaniu. Arde candela ca-ntr un cavou, și tot timpu mai troznește ceva, și să stai cu momâia în fotoliu, lângă tine, care nici nu mișcă și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
două sfeșnice de argint, înnegrite și acoperite de praf. Când o veni Leana, o să trebuiască să i le dea să le curețe. Ivona stinge aplicele, stinge lampa și rămâne doar o dungă subțire de lumină care se strecoară prin jaluzelele lăsate. E o penumbră dulce, care te liniștește. Se întoarce la oglindă și caută febril printre obiectele de pe toaletă, dă la o parte caseta de argint din care, cu o neglijență căutată, ies șiragurile de perle și chihlimbar, dă la o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și, oh, cât de obosit, ai să treci pe lângă mesele de joc. Gravitatea fețelor, siguranța de sine pe care o emană cel care în clipa aceea va cere carte. Neobservat de nimeni, ai să ieși chiar pe această ușă, dinadins lăsată întredeschisă, ca să iei o gură de aer, și ai să faci câțiva pași pe terasă, printre corolele clematitelor, mărite de umbra catifelată. Mirosul pământului cald încă, răbufnind dintre frunzele îngroșate ale brusturilor, dintre tufele sălbatice ale glicinului, țesute de păianjenii
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pas atât de ușor încât s-ar părea că pe scară coboară o pisică. Nu mai urmează însă niciun alt țârâit... Poate a fost un ștrengar atras de misterul soneriei electrice și care, după ce a intrat fără inconveniente pe poarta lăsată ca totdeauna deschisă, a apăsat o dată pe buton și a luat-o la goană spre maidanul din vecini, ca să se fudulească printre tovarășii de pozne cu vitejia lui și să-și vadă mai departe de țurcă și de arșice. Mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
are să reușească în lunile următoare s-o întunece... Cu halatul de casă aruncat neglijent pe umeri și cu părul strâns grijuliu în plasă (respecta acum intervalul la care îl potrivea cu fierul), mângâindu-și cu un gest devenit familiar mustățile lăsate să crească, se va afunda în fotel, ca de atâtea ori, pradă amintirii. Un abur lasciv are să îi încețoșeze mintea, vuietul dezlănțuit în urechi, valul de sânge care va face oasele să-i devină tot mai ușoare, tot mai spongioase
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
azvârlita cu panerul de trandafiri păliți, să bat din picior și să țip, să țip și să urlu chiar, și apoi să leșin. Să mă trezesc după mult-mult timp, între draperii răcoroase, mirosind a sulfină, într-o cameră cu storurile lăsate, cu fruntea și tâmplele legate într-un tulpan muiat în oțet aromatic. Și chiar lângă pat să găsesc o sorbetieră plină cu înghețată de cafea, pusă într-un hârdău plin de gheață, de care să-mi răcesc mâna înfierbântată. M-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se cheamă Teorema... nu știu ce l-a pătruns mai tare, stilul neorealist de sub care se Întrevede o metaforă ciudată sau somnul. Pentru că micuțul Patrana nu are ochi, are niște pleoape, care sînt În cea mai mare parte a timpului pe jumătate lăsate, așa că pare că doarme chiar și cînd e treaz (la fel cum pare că e treaz cînd doarme). În ultimele două săptămîni, la Hefaistos În atelier s-a gătit non-stop, pe un reșou. Au fost zile cînd, de sub plasa de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și în lumina farurilor mașinii, care se îndrepta spre garaj, se conturau bicicleta, gardul viu, galben, și zidul lateral al casei, zugrăvit în roz. Coborâră din mașină, Adam și Zet alergând primii prin gang către ușa bucătăriei, care era întotdeauna lăsată descuiată. Și, într-adevăr, în bucătărie se afla - nu pentru prima oară - preotul-lipitoare. Când intrară și Brian cu Gabriel, părintele Bernard își reluase obișnuitele și degajatele lui relații de prietenie cu Adam și cu Zet, ținând cățelul sus de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
limpede, curgând în ceainic și umplându-l, se simțea pură și proaspătă. Deprinsese de la Adam una dintre caracteristicile fortăreței ei interioare, anume, un soi de animism care se aplica la orice, nu numai la muștele care trebuiau prinse și apoi lăsate să zboare pe fereastră, nu numai la gândacii care erau eliberați, cu duioșie, în grădină, sau la păianjenii care trebuiau respectați în ungherele lor, dar și la cuțite, furculițe, linguri, cești, farfurii și căni de apă, la pantofi, la sărmanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
eu i-am adus! Hattie trase cu furie și celălalt stor și îl propti cu o bară de lemn. Rămase locului privind în ochii pictați ai etern tânărului frate al lui Alex. Pe urmă, începu să plângă. Cu toate storurile lăsate, pajiștea se cufundă în întuneric, tocmai când George își croia drum prin grădină. Cineva se ridică de pe iarbă și-i oferi un pahar cu vin. Pearl îi spuse lui Hattie: Uite ce-i, dacă ești atât de amărâtă mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o secundă, deși lumina radiată de fața lui nu suferise nici o eclipsă, degetele lui George se înfipseră ca niște gheare aprige în umerii lui Tom. Băiatul se răsuci pe călcâie, străbătu vestibulul dintr-un salt și o zbughi pe ușa lăsată deschisă. Pe scări se împiedică de pardesiul și pălăria lui Greg. Le ridică, ieși în stradă și trânti ușa după el. După câțiva pași, se opri în tăcerea străzii iluminate de felinare. Rămase locului, așteptând cu groază să audă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
reacție cresc exponențial imaginea sistemului. Am vorbit, la una din acțiunile anterioare pe care trebuie să le îndeplinească orice consilier PR, despre promptitudine în oferirea de informații și de faptul că nici un client, fie el jurnalist sau nu, nu trebuie lăsat să aștepte. În continuare, vom vorbi despre două modalități care au menirea de a ridica viteza de reacție a celor ce oferă informații despre sistem. Fiecare dintre oamenii de la stand, care dau informații, trebuie să aibă în permanență la ei
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a tinerei generații, este bine să și aduceți la cunoștința opiniei publice prin intermediul mass-media aceste lucruri. În cazul implicării fundației în domenii mai sensibile, cum ar fi cei în vîrstă, sau handicapații, nu se recomandă să faceți prea mult zgomot, lăsați ca gesturile dumneavoastră umanitare să fie aflate de la alții. 34. Participarea la conferințe. Sistemele mari au obiceiul de a organiza conferințe și congrese. Pe lîngă imaginea pe care și-o creează un sistem în acest mod, specialiștii săi trebuie să
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a lăsa”, „a lăsa să cadă”, „a reface”) și îl vei abandona pentru ca să mănânce săracii care sunt împreună cu tine și animalele sălbatice să se hrănească din ceea ce ei lasă”. De la aceeași rădăcină vine și substantivul šĕmițțăh, termen tehnic pentru terenul lăsat necultivat pentru un an conform acestei porunci (Mulder 1995). LXX traduce cuvântul, în accepțiunea cultico-socială, áphesin poiḗseis, „vei face o iertare, o întrerupere”, în timp ce Vulgata latină îl redă cu expresia requiescere facis, „vei face să se odihnească”. Conform acestei norme
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
1995). LXX traduce cuvântul, în accepțiunea cultico-socială, áphesin poiḗseis, „vei face o iertare, o întrerupere”, în timp ce Vulgata latină îl redă cu expresia requiescere facis, „vei face să se odihnească”. Conform acestei norme, un an odată la șapte ani, pământul trebuia lăsat să se odihnească și nu era cultivat; deoarece era vorba mereu de al șaptelea an, se obișnuiește să fie numit „an sabatic”, în ebraică šĕnat šabbătôn (cf. Lev 25,5). a) Conceptul de an sabatic se aseamănă cu norma despre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
erau pisici. Cât despre chepeng, nimeni nu se învrednicea să-l închidă, în schimb toată lumea stătea cu sufletul la gură nu cumva să se prăvălească fetița în beci. Păsările din curte intrau și ieșeau din odaie, oricând doreau, pe ușa lăsată veșnic deschisă, ca la ele acasă, și nimeni nu le alunga. Între gura de beci și pat spațiul era strâmt și tocmai acolo s-a găsit să se oprească într-o zi un curcan încăpățânat. Alexandra voia să iasă din
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Îi puseseră un costum pufos, dintr-o singură piesă, tricotat din lână angora, alb-strălucitor, rotunjit ca un butoiaș, din care îi ieșeau brațele și picioarele goale, subțiri ca niște bețe. Pe cap purta o tichiuță, tot de lână angora, pufoasă, lăsată mult pe frunte și legată pe sub bărbie cu o panglică albă. Doamna Chivu îl trase spre ea apucându-l cu o mână pe după ceafă și cu o mișcare fermă îi trecu peste buze bețigașul de ruj. "Fulg-de-Nea" făcu o grimasă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
trebuia să deducă singur și să tragă învățăminte din cele ce spuneau cei mari: să nu te lași niciodată indus în eroare de îmbrăcămintea arătoasă a unei femei. Melisa purta o panglică înfășurată în jurul calotei pălăriei de pai, înnodată și lăsată să atârne cu capetele până către mijlocul spatelui. Iar la gât își lega uneori o bentiță neagră, precum Katherine Hepburn în Femeia zilei. Iepele se îmbrăcau elegant, ba chiar extravagant pentru acele vremuri. Rochiile lor puteai să le găsești în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
oraș de la poligonul de tir sportiv, în timp ce fetele rămăseseră ceva mai în urmă pe drumul de țară. Dar erau semne că nu numai elevii din clasele superioare făceau trageri acolo, ci și armata. Cuzino văzuse într-o margine de taluz, lăsate să zacă în iarbă, vreo două panouri dreptunghiulare, de carton gros, destinate a servi drept ținte pentru trageri, vopsite în verde închis, militar, cu contururi pictate de siluete umane, ciuruite de gloanțe. Muniție de război! spunea el c-un soi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nimic în lume viitorul. Permiteți-mi un sfat! Nu te lăsa pradă stărilor euforice provocate de droguri sau ierburi, ci acceptă-te așa cum ești! Caută să faci ceva util pentru propria persoană în loc să practici “beția” consumând aceste substanțe dăunătoare. Nu lăsați ca visele voastre să fie comercializate la plic. Urmați-vă visele adevărate care pot fi realizate cu adevărat în realitate. Nu neglija informația pentru că ești om, persoana care știe exact ce vrea de la viață.
Drogurile, de la curiozitate la dependenţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Miron Elena Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1917]