1,578 matches
-
set comun de prefixe în bază zecimală, care au efectul înmulțirii sau împărțirii cu o putere întreagă a lui zece se poate aplicat la unitățile care sunt prea mari sau prea mici pentru utilizarea practică. Conceptul utilizării numelor clasice consecvente (latinești sau grecești) pentru prefixe a fost propus pentru prima dată într-un raport al Comisiei [Revoluționare Franceze] pentru Greutăți și Măsuri în mai 1793. Prefixul "kilo", de exemplu, este folosit pentru a multiplica unitatea cu 1000, iar prefixul "milli" este
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez "idiome", la rândul său din latinescul "idioma" provenind din cuvântul grecesc "ἰδίωμα - idíōma") înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „"lingua franca"”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei
Idiom () [Corola-website/Science/331640_a_332969]
-
în portugheză) ca urmare a exploatării de lemn nativ brazilian, în acel moment singura resursă care este exportată de pe acele pământuri. În portugheză, lemnul brazilian este numit pau-brasil, cuvântul "brasil" având sensul etimologic de "roșu ca un tăciune", format din latinescul "brasa" ("tăciune/jar") și sufixul "-il" (din "-iculum" ori "-ilium"). Hărți maritime au identificat o insulă numită "Bracile" în largul coastei de vest a Irlandei, în Oceanul Atlantic, începând cu 1325, într-un portulan realizat de Angelino Dulcert. Mai târziu, a
Brasil (insulă mitologică) () [Corola-website/Science/331668_a_332997]
-
un suprastrat în formarea limbii franceze. În ceea ce privește fonetismul, din francă se preia, de exemplu, consoana [w] împreună cu un cuvânt ca "werra". Ulterior, această consoană va evolua în [gʷ], apoi în [ɡ]: "werra" > "gwerra" > fr. mod. "guerre" „război”. Și în cuvinte latinești, [v] inițial de cuvânt este interpretat sub influență germanică drept [w]: > "wespa" > fr. mod. "guêpe" „viespe”. Alt vestigiu germanic este h aspirat, pronunțat în perioada împrumutării [h] și dispărut ulterior din pronunțare, de exemplu în cuvântul "la hache" „toporul”. H
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
fiind că secolele VIII-IX sunt perioada așa-numitei „renașteri carolingiene”, în care s-a studiat intens latina clasică. Atunci devine latina un izvor important de împrumuturi, care nu va seca în toată istoria limbii franceze (vezi Lexicul limbii franceze, Împrumuturi latinești). În secolul al IX-lea se încheie procesul de diferențiere netă a dialectelor din nord, "oïl", de cele din sud, "oc". Între acestea se interpune o grupare de trecere, cea a dialectelor francoprovensale. Dialectele "oïl" sunt la început relativ puțin
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
du vin") „pat și locuință și pâine și carne și vin” ("Viața Sfântului Alexis"); "paien chevalchent" (fr. mod. "les païens chevauchent" „păgânii călăresc” ("Cântecul lui Roland"). Genul neutru a dispărut, în afară de cazul câtorva pronume, încă în perioada anterioară, majoritatea substantivelor latinești neutre devenind masculine. O trăsătură caracteristică francezei vechi este existența adjectivelor terminate în consoană cu formă unică, mai ales provenite din participiul prezent ("luisant" „lucitor, -oare”, "vaillant" „viteaz, -ă”) dar și adjective la origine: "grant" „mare”, "mortel" „muritor, -oare”. În
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
a pronunțării, ca de exemplu Louis Meigret, cu tradiționaliștii precum Robert Estienne, care țin la păstrarea grafiilor încetățenite în Evul Mediu, ce nu mai corespund pronunțării, de exemplu redarea vocalelor provenite din diftongi și triftongi. Totodată, ei preconizează oglindirea originii latinești sau grecești a cuvintelor, prin litere care nu se pronunță sau care corespund unor sunete redate și de altă literă (vezi Ortografia limbii franceze, În epoca Renașterii). Încă nu se ajunge la normarea ortografiei, dar deja învinge caracterul etimologic al
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
și bolnavii”. N’importe este un element component nehotărât provenind din formă impersonala "îl n’importe" „nu e important” a verbului "importer", care face parte din mai multe locuțiuni nehotărâte: On este un pronume personal nehotărât care provine din substantivul latinesc "homo" „om”. Poate fi numai subiect persoană și are mai multe sensuri. Inițial, "on" este subiectul nedefinit. În această calitate are două nuanțe de sens: În registrul familiar, "on" înlocuiește pronumele personal "nous", deci este definit, dar și în acest
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
PbCO. Prima descriere modernă a fost făcută în anul 1747 de către chimistul Wallerius care i-a dat numele de "Minera plumbi spathacea", dar a fost numit și descris de către Wilhelm Karl Ritter von Haidinger în anul 1845. Numele provine din latinescul „cerussa” care înseamnă „alb de plumb”, nume dat de Pliniu cel Bătrân carbonatului de plumb sintetic. ul se prezintă cristalizat în sistemul rombic, sub formă de cristale sau de mase grăunțoase, de stalactite etc. Este alb sau cenușiu, are luciu
Ceruzit () [Corola-website/Science/332881_a_334210]
-
o aliterație a cuvântului religios [Ha]llelu[iah], așa cum menționează "Dicționarul" "limbii române", tom VII Limba folosită de Cantemir în "Hronic" este un amestec de limbă veche românească în dialect moldovenesc din veacul al XVIII-lea, cu cuvinte grecești și latinești, cu forma frazei retorice, ceea ce apare ca ceva hibrid și neestetic. În "Hronic" se află multe pagini care se pot citi relativ ușor, fraze cu ritm și cu ordonanță logică a subordonatelor ideii principale, totuși deseori se întâlnesc lungi perioade
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
fiu de domn este ucis de Gheorghe Duca cu o lovitură de buzdugan, iar nunta domnească își urmează cursul. Titlul romanului are o semnificație dublă. O primă semnificație provine din faptul că Zodia Cancerului este denumirea populară a Zodiei Racului (latinescul „cancer” însemnând „rac” în limba română); mersul înapoi al racului poate fi o aluzie la regresul țării în timpul domniei lui Duca-Vodă. O a doua semnificație se referă la cancer, o boală ce macină organismul dinspre interior înspre exterior, aceasta fiind
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
insulele centrale ale Veneției, de care este separată prin Canalul Giudecca. Ea se învecinează în partea de est cu insula San Giorgio Maggiore. Giudecca era cunoscută în antichitate ca "Spinalunga" (însemnând "Spinul lung"). Numele "Giudecca" poate reprezenta o corupere a latinescului "Judaica" ("evreiesc") și poate fi tradus astfel drept "cartierul evreiesc": o serie de orașe din sudul Italiei și din Sicilia au cartiere evreiești cunoscute cu numele de "Giudecca" sau "Judeca". Cu toate acestea, ghetoul venețian se afla inițial în Cannaregio
Giudecca () [Corola-website/Science/333367_a_334696]
-
prin poduri, și ajung la numere cu patru cifre. Acest sistem special de numerotare, combinat cu complexitatea naturală a sistemului de străzi venețiene, determină existența aceluiași număr în diferite locuri aflate la mică distanță unul de celălalt. Termenul provine din latinescul "", care înseamnă « a șasea parte ». În limba italiană, termenul care există din secolul al XII-lea se scrie ' la singular (pronunțat ) și ' la plural (). Veneția este formată din șase sestiere, trei pe malul stâng al Canal Grande (', « de aici ») și
Sestiere (Veneția) () [Corola-website/Science/333400_a_334729]
-
este un golf închis al Mării Adriatice în care este situat orașul Veneția. Numele său în limbile italiană și venețiană, ' - înrudit cu latinescul ', "lac" - a furnizat numele internațional de lagună pentru un golf cu apă sărată, închis și puțin adânc. se întinde de la râul Sile în partea de nord la râul Brenta în partea de sud, cu o suprafață de aproximativ 550 km
Laguna Venețiană () [Corola-website/Science/333390_a_334719]
-
în ”Fiziolog” se dă o descriere sumară a speciei, pentru a trece la lecția morală. Să exemplificăm cu elefantul (”pilul”) și cu două specii himerice: ”inorogul”( bazată pe rinocer) și ”stratocamilul” (o combinație între struț și cămilă, după apelativul științific latinesc al struțului: struthio camelus): „Pilda de pil. Pilul nu are încheeturi la picioare, ce când va el să se odihnească, el se razimă de un copaci și stă într-un picior, iară vânătorii merg la acel copac ce se razimă
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
prosperitate sau înfloritoare. Camelia provine din latină și s-ar traduce prin enoriaș sau ajutor al preotului, deși mulți dau că semnificație secundară cea a florii japoneze, camelie. Margareta vine din greacă și înseamnă mărgăritar sau perla. Crina derivă din latinescul "Christiana" și se traduce prin "urmașul lui Hristos". Iris vine din greacă și semnifică curcubeu. Narcis provine din personajul Narkissos, menționat în mitologia greacă, cel care se îndrăgostise de chipul sau. Lăcrămioara este un nume ce provine din latinescul "lacrima
Duminica Floriilor. Cine trebuie să mănânce pește în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102161_a_103453]
-
din latinescul "Christiana" și se traduce prin "urmașul lui Hristos". Iris vine din greacă și semnifică curcubeu. Narcis provine din personajul Narkissos, menționat în mitologia greacă, cel care se îndrăgostise de chipul sau. Lăcrămioara este un nume ce provine din latinescul "lacrima" și înseamnă gingășie, sensibilitate.
Duminica Floriilor. Cine trebuie să mănânce pește în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102161_a_103453]
-
a (din latinescul: "gratia"; "gratiae"; "gratus"; însemnând de la "frumusețe", "farmec", trecând prin "binefacere", "recunoștință", "favoare", până la "iertare", "indulgență") este un act de clemență (iertare), dictat din considerente social-politice și de politică penală, prin care puterea de stat (Președintele României sau Parlamentului României) dispune
Grațiere () [Corola-website/Science/337584_a_338913]
-
este de asemenea menționat și în texte din Egiptul Antic, Sumer și Asiria. Populațiile native americane, precum Cherokee, foloseau o infuzie a scoarței pentru tratarea febrei, aceasta având și alte scopuri medicale. Substanța activă a scoarței, numită "salicină", de la numele latinesc al salciei albe ("Salix alba"), a fost izolată și denumită de chimistul german Johann Andreas Buchner în 1828. O cantitate mai mare din acest compus a fost izolată de farmacistul francez Henri Leroux în 1829. Acidul salicilic a fost izolat
Acid salicilic () [Corola-website/Science/336174_a_337503]
-
de pe continent, dacă nu cea mai veche). Motivul ar putea fi poziția sa geografică. Oamenii basci au trăit mereu în izolare din cauza munților și coastelor. În acest fel, limba a supraviețuit chiar și după invazia indo-europeană. Termenul "basc" provine din latinescul "vascones". Bascii se autonumesc "Euskaldunak", adică cei ce vorbesc basca. Asta arată cât de mult se identifică cu limba lor, "Euskara". "Euskara" a fost transmisă în primul rând pe cale orală, timp de secole. Prin urmare, există doar câteva surse scrise
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
la teama de spații mici. Un studiu indică faptul că aproximativ 5-7% din populația lumii suferă de claustrofobie severă, dar numai o mică parte din aceste persoane au parte de un tratament pentru combatarea acestei tulburări. Termenul "claustrofobie" provine din latinescul "claustrum" („spațiu închis”) și din grecescul "", "phóbos" („frică”).
Claustrofobie () [Corola-website/Science/336782_a_338111]
-
fiind icoana situată în retablul altarului principal al bisericii, icoana baroca ce îl reprezintă pe Sfanțul Anton de Padova țindu-l în brațe pe Pruncul Isus. Apoi o dovadă clară ce ne menționează anul exact al construirii bisericii este inscripția medievală latineasca gravata de pe peretele vestic al bisericii ,"anno... 1581"<nowiki>"</nowiki>. În stânga inscripției medievale latinești de pe peretele vestic al bisericii se poate observa și o placă funerară care datează tot din anul construirii bisericii adică anul 1851, lucru ce ne demonstrează
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
pe Sfanțul Anton de Padova țindu-l în brațe pe Pruncul Isus. Apoi o dovadă clară ce ne menționează anul exact al construirii bisericii este inscripția medievală latineasca gravata de pe peretele vestic al bisericii ,"anno... 1581"<nowiki>"</nowiki>. În stânga inscripției medievale latinești de pe peretele vestic al bisericii se poate observa și o placă funerară care datează tot din anul construirii bisericii adică anul 1851, lucru ce ne demonstrează în mod cert că aici este vorba de un mormânt feudal săpat tocmai în
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
cruce care la rândul ei este bine poziționata în acel postament . Tot pe această troița se mai poate observa și o placheta realizată tot din metal, a fost prinsă de troița și poartă scrisă cu culoarea neagră antică inscripția biblică latineasca I.N.R.I.(Iesus Nazarenus Rex Iudaorem - tradus în limba română: Isus Nazarenianul Regele Iudeilor). Această troița a fost ridicată în anul 1879 de către un meșter tâmplar priceput ce locuia în satul Ilia. Mai târziu în anul 1901 lângă această troița existența
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
de "Dubrovnik" provine de la cuvântul "dubrava", „dumbravă”; printr-o neobișnuită etimologie populară, turcii au modificat acest nume în "Dobro-Venedik", adică Veneția-Bună. Denumirea a început să fie folosită în paralel cu cea de "Ragusa" încă din secolul al XIV-lea. Numele latinesc, italian și dalmat "Ragusa" provine de la "Lausa" (din grecescul ξαυ: "xau", „prăpastie”); ulterior acestea a fost modificat în "Rausium", "Rhagusium" sau "Ragusium" (Appendini afirmă că până pe la anul 1100, marea trecea peste locul unde se află "Ragusa "astăzi, și dacă
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]