27,002 matches
-
starea locului poate avea în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat întrun accident de circulație. ... V.3. Departamentul de drept public din cadrul Facultății de Drept a Universității Titu Maiorescu, în opinia exprimată, având ca punct de pornire a analizei principiul legalității incriminării, prevăzut de art. 1 alin. (1) din Codul penal, a arătat că în cazul normei de la art. 338 alin. (2) din Codul penal a fost utilizată tehnica formulării descriptive, fiind enumerate comportamentele interzise, a căror îndeplinire realizează elementul
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
suplinită prin includerea situațiilor de schimbare a poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație din care au rezultat consecințele mai sus menționate în noțiunea de modificare a stării locului accidentului, fiindcă ar avea loc o analogie în defavoarea inculpatului. Principiul legalității incriminării impune interdicția analogiei în dreptul penal și obligația de a interpreta normele penale în mod strict. Analogia în defavoarea inculpatului a fost în mod constant considerată inadmisibilă în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Infracțiunile prevăzute la art. 338
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
tipicității unei infracțiuni de către interpretul normei juridice, în detrimentul configurării legale a tipicității și a excepțiilor de la aceasta efectuate expres de către legiuitor. În argumentarea tezei menționate s-a mai afirmat că s-ar încălca principiul fundamental al legalității incriminării prevăzut de art. 1 alin. (1) din Codul penal, câtă vreme legiuitorul enumeră doar în art. 77 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice obligația oricărei persoane de a nu schimba
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
dintr-o lege nepenală, respectiv din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, capitolul V intitulat Reguli de circulație, secțiunea a 5-a referitoare la Obligații în caz de accident. Noul Cod penal a consacrat principiul legalității incriminării în art. 1 alin. (1), statuând că legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni, spre deosebire de Codul penal anterior care prevedea în art. 2 că legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infractorilor și măsurile
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
noua formulare este corectă, deoarece subliniază că legea penală și nu legea, în general, prevede care fapte constituie infracțiuni. ^1 Antoniu G., în Explicații preliminare ale Noului Cod penal, vol. I, pag. 20, Ed. Universul Juridic, București, 2010. Așadar, principiul legalității incriminării a fost adus în discuție în mod inadecvat, prin definiția sa legală impunând expres că doar legea penală prevede care fapte constituie infracțiuni. Pe această cale, s-a ajuns la formularea concluziei eronate că, prin art. 77 alin. (3
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. “ ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate invocă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
în special în vederea asigurării ordinii publice. În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat, în jurisprudența sa, că orice privare de libertate a unei persoane trebuie să fie dispusă numai „în condițiile prevăzute de lege“. Cât privește „legalitatea“ detenției, dispozițiile art. 5 din Convenție se referă, în esență, la legislația națională și prevăd obligația de a se conforma normelor de fond și de procedură. Totuși, conformitatea cu legislația națională nu este suficientă: paragraful 1 al acestui text din
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
de garanția împotriva arbitrarului. Dispozițiile art. 23 din Constituție obligă legiuitorul să prevadă cazurile și procedurile prin care libertatea individuală este grevată pentru a asigura persoanelor nevinovate o protecție judiciară. Or, dispozițiile legale nu stabilesc un criteriu esențial în stabilirea legalității măsurii, și anume durata aplicării acesteia, astfel ca polițistul - în exercitarea atribuțiilor sale legale - să nu poată lua această măsură decât pentru o anumită durată de timp, stabilită de lege. ... 12. Se mai arată că pentru a stabili dacă cineva
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
important să se respecte principiul general al securității juridice. În consecință, este esențial să fie clar definite condițiile lipsirii de libertate în temeiul dreptului intern și ca legea însăși să fie previzibilă în aplicarea sa, spre a întruni criteriul de „legalitate“ stabilit de Convenție, care impune ca orice lege să fie suficient de precisă pentru a permite individului - înconjurându-se la nevoie de consilieri pregătiți - să prevadă, într-un mod rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce pot deriva dintr-un anume
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
evaluată „calitatea legii“ - denumite uneori „garanții împotriva arbitrarului“ - includ, în special, existența unor dispoziții legale clare privind dispunerea detenției, menținerea acestei măsuri și stabilirea duratei acesteia, precum și existența unei căi de atac efective prin care reclamantul să poată contesta „legalitatea“ și „durata“ detenției (a se vedea Hotărârea din 19 mai 2016 pronunțată în Cauza J.N. împotriva Regatului Unit, paragraful 77). ... 20. În consecință, Avocatul Poporului apreciază că dispunerea măsurii conducerii administrative a persoanei la sediul poliției trebuie să se realizeze
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că textul de lege criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, deoarece nu se poate ști cu certitudine care a fost voința legiuitorului în ceea ce privește sfera persoanelor exceptate de la beneficiul intrării în legalitate. În concret, se arată că nu este clar dacă situația în care se află autorii excepției, cărora le-a fost anulată, în anul 2012, pe cale judecătorească, o autorizație de construire legal obținută și în baza căreia fusese deja edificată
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
anul 2010, o construcție, se încadrează în cele două ipoteze ale textului - construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire - care atrag imposibilitatea inițierii sau aprobării unei documentații de urbanism cu scopul intrării în legalitate. Prin urmare, în contextul aplicării a aceleiași sancțiuni a imposibilității intrării în legalitate, indiferent de circumstanțe cum este cea în care se află autorii excepției, textul legal criticat instituie și un regim discriminatoriu între persoanele care au construit cu respectarea
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire - care atrag imposibilitatea inițierii sau aprobării unei documentații de urbanism cu scopul intrării în legalitate. Prin urmare, în contextul aplicării a aceleiași sancțiuni a imposibilității intrării în legalitate, indiferent de circumstanțe cum este cea în care se află autorii excepției, textul legal criticat instituie și un regim discriminatoriu între persoanele care au construit cu respectarea autorizației de construire și cele care au edificat de la bun început fără
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
clarității termenilor folosiți, instanța de judecată nu ar putea pronunța o hotărâre legală și temeinică, exprimarea legiuitorului fiind una echivocă“. În speță, textul legal criticat a fost invocat constant de pârât pentru a justifica refuzul de a permite intrarea în legalitate, prin emiterea unei noi autorizații de construire. ... 7. În contextul carențelor de calitate a dispozițiilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001, se mai susține că, pentru a fi respectată, o lege trebuie să normeze o anumită conduită într-un mod
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
egalității în drepturi, autorii mai arată că prin introducerea interdicției prevăzute de art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 s-a creat un regim privilegiat pentru cei care, fiind în aceeași situație cu autorii excepției, au intrat din orice motiv în legalitate anterior apariției acestei modificări legislative. Practic, dreptul de a intra în legalitate, permis de Legea nr. 350/200 până la introducerea, în anul 2011, a interdicției prevăzute de art. 56^1, a fost afectat de condiția suspensivă a intentării unei acțiuni în
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 s-a creat un regim privilegiat pentru cei care, fiind în aceeași situație cu autorii excepției, au intrat din orice motiv în legalitate anterior apariției acestei modificări legislative. Practic, dreptul de a intra în legalitate, permis de Legea nr. 350/200 până la introducerea, în anul 2011, a interdicției prevăzute de art. 56^1, a fost afectat de condiția suspensivă a intentării unei acțiuni în justiție și de celeritatea procedurilor judiciare, ceea ce determină ca două situații
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 10 iulie 2013. Dispozițiile legale criticate au următorul conținut: Articolul 56^1 Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire. ... 14. În opinia autorilor excepției, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), cu privire la exigențele de calitate a
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
16. Cu referire la pretinsa nerespectare a exigențelor de calitate a legii, impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea, respingând excepția ca neîntemeiată, a reținut, în esență, că inexistența unor excepții de la interdicția de a intra în legalitate nu poate avea semnificația imprevizibilității normei juridice criticate sau a lipsei sale de claritate, ci exprimă fără echivoc voința legiuitorului român de a elimina în mod imperativ orice posibilitate de derogare de la regimul legal al executării construcțiilor, asigurând, astfel
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
un regim discriminatoriu pentru persoanele care, pentru a obține autorizație de construire pentru clădiri edificate în lipsa acesteia, trebuie să obțină aprobarea unei documentații de urbanism și cele care, anterior modificărilor introduse prin textul de lege criticat, au intrat în legalitate fără a fi obligate să facă astfel de demersuri (Decizia nr. 734 din 21 noiembrie 2019, paragraful 22, precitată). ... 18. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței în această materie a Curții Constituționale, soluția pronunțată în
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
României, Partea I, nr. 148 din 14 februarie 2022, paragraful 34). ... 20. Față de susținerile autorilor privind lipsa de claritate a textului criticat și, în consecință, discriminarea destinatarilor legii din perspectiva intrării în vigoare a interdicției de a intra în legalitate prevăzute de art. 56^1 din Legea nr. 350/2001, Curtea observă că prin art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011, legiuitorul a amânat intrarea în vigoare a prevederilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001, cu modificările și completările
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
rezultă că legiuitorul a acordat persoanelor beneficiare ale unor documentații de urbanism eliberate anterior datei intrării în vigoare a modificării legislative un anumit interval de timp - cuprins între 11 februarie 2011 și 1 ianuarie 2012 - tocmai în scopul intrării în legalitate, în sensul de a-și valorifica drepturile conferite de aceste documentații potrivit legii aplicabile la data emiterii lor. Prin urmare, nu se poate pretinde o lipsă de previzibilitate a textului legal criticat în sensul neînțelegerii conduitei de urmat de către
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
previzibilitate a textului legal criticat în sensul neînțelegerii conduitei de urmat de către destinatarii acestuia și nici necunoașterea voinței legiuitorului în această materie, care a acordat o perioadă tranzitorie în care persoanele interesate puteau lua măsurile corespunzătoare pentru intrarea în legalitate. Lipsa de diligență sau necunoașterea legii nu pot fi invocate cu titlu de viciu de neconstituționalitate a legii. ... 21. Totodată, Curtea observă că susținerile autorilor vizează modalitatea de aplicare concretă a legii la speța lor individual determinată, aspect ce ține
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
de vârstă acordată deputaților și senatorilor. ... 47. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiile legalității și securității juridice, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 64 privind organizarea internă a Camerelor, ale art. 65 alin. (2) lit.
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012). În aceste condiții, Curtea a constatat că legea criticată nu încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul principiului legalității (Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2019, paragraful 216). ... 58. Limitarea/restrângerea termenelor prevăzute de Regulament afectează dezbaterea reală a inițiativei legislative, fiind, astfel, aduse în discuție
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
legiferare sunt valabile și în cauzele care au făcut obiectul deciziilor nr. 633 din 12 octombrie 2018 și nr. 650 din 25 octombrie 2018 și, astfel, legile criticate nu încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul principiului legalității. ... 64. Aceste considerente menționate la paragraful anterior au vizat o lege aflată în procedură de urgență, aprobată ca atare, astfel că, prin respectarea art. 76 alin. (3) din Constituție, termenele au putut fi scurtate, iar modul în care au fost
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]