1,670 matches
-
Aripile de liliac hărțuie oamenii, se agită fără zgomot în jurul muribunzilor, răspândesc pretutindeni întunericul"18, conchide cercetătorul deformărilor. Dacă la început doar aripile liliacului sunt împrumutate de făpturile necuratului, ulterior și proprietarul lor de drept își va face apariția, ca legatar și misionar al Diavolului. Deși în Antichitate imaginea sa nu era neapărat atribuită puterilor malefice, Liliacul devine, în Evul Mediu, o victimă a imaginației oamenilor. Multe dintre fantasmele escatologice ale acestora sunt legate de anatomia sa. Iconografia creștină îi stabilește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
personalități franceze din toate mediile, precum și cu strălucite personalități de origine română: scriitorul și dramaturgul Eugen Ionesco, actrița Elvira Popescu, pictorița Magdalena Rădulescu, scriitoarea Martha Bibescu, sculptorița Irène Codreanu (eleva lui Constantin Brâncuși), scriitorul Virgil Gheorghiu, soții Istrate, artiști plastici, legatarii testamentari ai lui Constantin Brâncuși. La sfârșitul anului 1969, a fost numit Ambasador în Austria, precum și Reprezentant Permanent al României la Agenția Internațională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) și la Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
imaginea lui Aug. Buzura. Posibil să se amestece în conducerea cititorului (tiptil!) către o anume concluzie și ecouri ale inerentelor rivalități locale. Complet necunoscută (cel puțin pentru sus-semnatul) este informația potrivit căreia Buzura a fost desemnat de Gogu Rădulescu drept legatar testamentar și, în această calitate, membrul CPEX i-a încredințat Jurnalul. Spre simplă păstrare, sau spre publicare? Tipărirea acestui text sunt sigur c-ar echivala cu un cutremur în lumea literelor române!... Când treci și de ultima filă a cărții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
În fiu, semnele vizibile ale respectivului patrimoniu identitar. Icoane și fotografii prăfuite, diplome, sigilii, scrisori de demult, toate acestea au ajuns până la mine, Împreună cu povestirile bunicilor, edificându-mă ca ardelean nu doar În sensul unei opțiuni asumate, ci și ca legatar al unei tradiții istorice concrete. Am avut și norocul să mă nasc Într-o provincie civilizată, În care obișnuința scrisului este destul de veche și de puternică pentru ca un individ din zilele noastre să poată descoperi cu relativă ușurință urmele străbunicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de limbă și literatura italiană. În 1937 e ales membru al Societății Scriitorilor Români, iar în 1941 membru corespondent al Academiei Regale Spaniole. Student fiind, P.-Ț. debutează, în 1912, la „Vieața nouă”, revista condusă de Ovid Densusianu, al cărui legatar va deveni și despre care va publica, în 1934, o amplă cercetare, prima monografie în domeniu. Aici el abordează sistematic opera de lingvist, de critic, de poet și de animator literar a fostului său profesor. Poate și la îndemnul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
peste balcoane (Ed. eumanitas, 1999), unde Sanda Stolojan notează secvențe interesante și despre Ioan Petru Culianu. în martie 1986, pleacă la Chicago. Va fi numit Visiting Professor and eiram Thomas Guest Lecturer. După moartea lui Eliade (22.04.1986), devine “legatarul” operei marelui savant. în iunie, același an, revine în Olanda. își pregătește teza de doctorat d’État, pe care o va susține, la Sorbona, pe 10 ianuarie 1987, cu titlul „Recherches sur les dualismes d’Occident”. După acest moment, Culianu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a operelor Părinților deșertului egiptean, dar mai ales a lui Evagrie Ponticul. Punctul culminant al muncii lui Antoine Guillaumont l-a constituit descoperirea în câteva manuscrise siriace (păstrate la Londra) a Capetelor Gnostice; editarea lor a urmat în anul 1962. Legatarul operei savantului francez, fostul titular al catedrei de „Creștinism și gnoză în Orientul preislamic” la Collège de France (1977-1986) este filologul Paul Géhin3, responsabil pentru continuarea editării operei lui Evagrie. Reaplicând categoriile consacrate de Pierre Hadot 1 în interpretarea istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acea comună”. Acest document aduce unele lămuriri importante asupra banilor lăsați de defunctul Castroian. Iată ce mai scria contabilul șef: „...prin Decretele-Lege promulgate și în urma Ordinului Ministerului (probabil, al cultelor, n.n.) de către Primărie s’a predat toate bunurile lăsate de legatari pentru a fi administrate de Primărie, Eforiei Sanitare a Spitalului comunei Huși”. Finalul acestui document poate fi ghicit cu ușurință. Iată-l: „...Primăria Huși nu mai are nici un angajament față de această Biserică, urmând a se adresa Eforiei Huși”. Pe 21
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care sunt pomenite majoritatea personajelor din scrisori: pseudonime, supranume, porecle, nume de alint. Anexa cuprinde fotografii inedite și fotocopii ale documentelor, în ordinea în care se face trimitere la ele în notele de subsol. Editoarea mulțumește: Doamnei Ioana Pârvulescu și legatarilor testamentari ai Monicăi Lovinescu, domnii Gabriel Liiceanu și Mihnea Berindei, pentru încrederea acordată. Luciditatea domnului Mihnea Berindei cu privire la necesitatea și stringența recuperării arhivei Lovinescu-Ierunca a fost determinantă. Prezenta ediție nu ar fi fost posibilă fără hotărârea inspirată a domnului Gabriel
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Predecesul legatorului (a celui care beneficiază de legat, de bunul lăsat de testator prin dispoziția testamentului). Când acesta moare înaintea testatorului, legatul devine caduc, dacă testatorul nu a dispus ca în această situație legatul (bunul) să fie cules de moștenitorii legatarului: 2. Incapacitatea legatorului de a primi legatul intervenită după întocmirea testamentului; 3. Neîndeplinirea condiției suspensive; 4. Refuzul legatorului de a primi legatul, intervenit după moartea testatorului; 5. Pieirea în întregime a bunului ce este obiect al legatului, sub condiția ca
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
exemplu o casă, un teren) sau determinat generic -produse agricole în kilograme. Din a doua categorie de legate fac parte, așa cum s-a arătat: - legatul pur și simplu care își produce efectele de la data morții testatorului, prin exercitarea drepturilor de către legatar; - legatul la termen se execută sau se stinge la împlinirea unui termen (un eveniment viitor sigur); - legatul sub condiție este acel legat care depinde de un eveniment viitor, nesigur că se va întâmpla; - legatul cu sarcină este cel în care
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
aplica pentru depășirea limitei pe care legea o prevede în cazul când se dispune cu titlu gratuit. În acest caz, liberalitățile, precum donațiile și legatele sunt readuse la limitele cotității disponibile, dacă depășesc limitele acesteia. Reducțiunea este un drept al legatarului ce nu este dobândit de la defunct. El ia naștere odată cu deschiderea succesiunii ca un drept propriu, personal. Mediatorul poate oricând să fie investit cu soluționarea unui conflict privind reducțiunea și liberalitățile excesive, întrucât, potrivit art. 1094 din Codul civil
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
sau de la data la care moștenitorii legali au pierdut posesia bunurilor ce fac obiectul liberalităților. De asemenea, în această secțiune este reglementată ordinea reducțiunii, cât și efectele ei, care diferă după cum este legat sau donație. OPȚIUNEA SUCCESORALĂ A MOȘTENITORILOR ȘI LEGATARILOR Patrimoniul defunctului se transmite moștenitorilor săi din clipa morții, dar acest lucru nu înseamnă că moștenitorii sunt obligați să accepte moștenirea din acea clipă sau pot să n-o accepte niciodată. Este opțiunea moștenitorilor legali dacă acceptă sau nu. Deci
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de a accepta sau de a renunța este și urmarea faptului că acesta răspunde pentru datoriile defunctului, atât cu bunurile moștenite, cât și cu cele proprii, exceptând faptul când au optat pentru acceptare sub beneficiul de inventar. Când moștenește statul, legatarii, donatarii, situația este alta, răspunderea este doar cu bunurile succesorale. Este important de știut că, chiar dacă sunt mai mulți moștenitori legali, nu vor primi toți neapărat moștenirea, fiindcă se are în vedere ordinea claselor din care fac parte moștenitorii; dacă
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
În vederea dobândirii posesiunii moștenirii, legea împarte moștenitorii în trei categorii: care au de drept posesiunea moștenirii (care au sezină sau sezinari); care nu au sezină și trebuie să ceară trimiterea în posesie în baza unui certificat de moștenitor și categoria legatarilor, care trebuie să ceară predarea legatului. În ceea ce privește cele trei categorii de moștenitori, menționăm: 1. Au posesia de drept asupra bunurilor succesorale numai moștenitorii legali care sunt rude în linie dreaptă cu defunctul (descendenții și ascendenții săi), cărora li se mai
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
ascendenții săi), cărora li se mai spune și sezinari. Aceștia iau în stăpânirea lor bunurile, fără nici o formalitate. 2. Celelalte rude ale defunctului (colaterale și soțul supraviețuitor) sunt moștenitori nesezinari, trebuind să ceară punerea în posesie. 3. Predarea legatelor. Nici legatarii nu sunt moștenitori sezinari, de aceea trebuie să ceară predarea legatelor pentru a intra în posesia lor, cu care au fost gratificați. Până la momentul predării nu poate exercita nici un drept împotriva terților care dețin bunurile. Posesiunea bunurilor ce fac obiectul
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de bună voie sau din ziua cererii de predare. Predarea legatului se face de către moștenitorii rezervatari care au posesiunea de drept a moștenirii. Când soțul este moștenitor rezervatar, se face predarea numai după ce primește certificatul de moștenitor. Când nu există legatari rezervatari și predarea se face de legatarul universal, dacă a dobândit mai întâi el însuși moștenirea, iar în lipsa și a legatarului universal, predarea se va face moștenitorilor legali nerezervatari. Despre dovada calității de succesor (art. 11321134 Cod civil) Dovada calității
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de predare. Predarea legatului se face de către moștenitorii rezervatari care au posesiunea de drept a moștenirii. Când soțul este moștenitor rezervatar, se face predarea numai după ce primește certificatul de moștenitor. Când nu există legatari rezervatari și predarea se face de legatarul universal, dacă a dobândit mai întâi el însuși moștenirea, iar în lipsa și a legatarului universal, predarea se va face moștenitorilor legali nerezervatari. Despre dovada calității de succesor (art. 11321134 Cod civil) Dovada calității de moștenitor se face prin certificatul de
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a moștenirii. Când soțul este moștenitor rezervatar, se face predarea numai după ce primește certificatul de moștenitor. Când nu există legatari rezervatari și predarea se face de legatarul universal, dacă a dobândit mai întâi el însuși moștenirea, iar în lipsa și a legatarului universal, predarea se va face moștenitorilor legali nerezervatari. Despre dovada calității de succesor (art. 11321134 Cod civil) Dovada calității de moștenitor se face prin certificatul de moștenitor legal sau testamentar, cât și a dreptului de proprietar a moștenitorului asupra bunurilor
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
proprietate a MAE. Pe unde or mai fi astăzi nu știu, știu doar că într-un an, venit în țară în concediu și vizitând Muzeul Cotroceni, le-am găsit acolo, "împrumutate" de la MAE de nu știu când. Considerându-mă un "legatar", am făcut ceva investigații, cei de la MAE nu mai aveau habar de ele și a trebuit să fac ceva demersuri "la nivel" pentru a le recupera. La sfârșitul lui noiembrie 1991, plecam din nou alături de Adrian Dohotaru pe urmele românilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ceză a denumirii unor locuri publice, „Confiserie”, „Grand „Hôtel” etc. și reflexul mentalitar, necenzurarea curiozității în fața noului, spre exemplu, care legitimează indigenatul, localul. Noutatea viziunii lui Caragiale derivă din faptul că naratorul nu mai este exclusiv purtătorul de cuvânt și legatarul moral al superiorității Centrului (Parisulă față cu o Periferie ăun oraș de provincie din România finiseculară) care cade automat sub semnul derizoriului. Ecartul tem- poral se suprapune peste cel spațial, însă nici aici distanța în timp nu este relevantă, ea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
juridic de asociere între părți în vederea atingerii obiectivelor organizaționale. În raporturile juridice, acționariatul are statut privilegiat. Teoriile economice neoclasice despre proprietate argumentează dreptul acționarilor de a-și apăra/proteja instituția și practicile ei status quo precum și dreptul de a numi legatari directori, ofițeri pentru gestionarea capitalurilor și raportarea modului de derulare a funcțiilor firmei. Problema guvernării se referă, în principiu, la regularizarea comportamentelor celor care dirijează, la "regulile jocului managerial". Deși este abordată din puncte diferite de vedere (guvernare juridică, economică
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și jumătate.“ Ionel consultă îndată pe M. Pherekyde, care, ca om de lege, fu de părerea lui. Raportă regelui. Acesta nu-și schimbă părerea și procedă după convingerea ce-și făcuse, nu după litera legii, deși era în detrimentul lui ca legatar universal. [Apoi, în februarie 1916, moartea reginei Elisabeta, atât de demnă și delicată în rolul ingrat de regină văduvă, retrasă din lume, înconjurată de respectul și iubirea celor ce o cunoscuseră și doritoare numai de a se duce acolo unde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu deosebire în anii ’30, critica literară înaintată, condusă sau apropiată de PCR [...] Mai întotdeauna cercetătorii burghezi s-au străduit să ascundă însă cu grijă funcția socială a curentului junimist [...], junimismul a adus dincolo de laturile retrograde real aport [s.n.] pozitiv [...]. Legatarul maiorescianismului [E. Lovinescu] ignora însă existența criticii științifice apărută în presa legală a PCR [...], laturile retrograde ale grupării ieșene sunt datorate în primul rând activității proprietarului moșiei de la Țibănești”, nimeni altul decât Conu Petrache (P.P. Carp). îl citează și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vlădaia, iar această întocmire și frăție să nu fie nicidecum, ci să țină cine ce-a avut moștenire”. Aceste diate ni le recomandă uneori pe văduve în ipostaza de executori testamentari. în afară de înmormântarea („pogribania”) soțului defunct (obligație a văduvei), acești legatari trebuiau să împlinească, în primul rând, ritualurile postfunerare - componentă a atitudinii creștine în fața morții (căci era vorba de „perpetuarea amintirii” defunctului) - praznicele, sărindarele, pomenirile - (Cămărașul Sima: „Nimenea cu nimic treabă să n-aibă, iar soțul mieu, Marica, să aibă a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]