1,772 matches
-
care să poată revendica drepturile noastre atât de lung timp nesocotite. Prin truda lor, revendicările femeii s-au făcut cunoscute; au putut convinge de dreptatea lor și interesa spiritualicește conștiințele epocii. Dar truda nu s-a sfârșit. Avem de revendicat legiferarea „căutării paternității” pe care Codul Civil o va înscrie, sperăm în curând, printre cuceririle de care va fi demn să se mândrească un popor civilizat. Pornim, deci, la luptă, cu credința că prin unirea noastră, prin voința noastră, prin munca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
a-și spune cuvântul în chestiunea tutelei și a cercetării paternității etc. Cerem modificarea legii de procedură penală, ca femeile să fie ajutoare de judecători la tribunalele de minori și să facă parte din membrii la Curțile cu juri. Cerem legiferarea și organizarea poliției feminine. Gazeta femeilor 1, nr. 146-147, din 1 decembrie 1936. 53TC "53" Marea întrunire antirevizionistă a femeilor românetc "Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române" Din inițiativa asociațiilor feminine române, a avut loc duminică 22 noiembrie a.c. ș1936
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
serie de reforme izvorâte din consensul sufletesc al tuturor cetățenilor. Ceream reforma Senatului pe temei corporativ, care în gândul nostru trebuia să devie o adunare a elitei intelectuale, în care să nu străbată interese de partid și numai grija de legiferare pentru apărarea intereselor superioare ale Statului. Ce drum parcurs și câtă dreptate ne-au dat evenimentele consfințind o parte din ideile și programul nostru. Femeile au căpătat în principiu drept de vot la Cameră și Senat și drept de eligibilitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
privesc femeile nu ne putem închipui că ele se pot decreta fără ca femeile să fi fost și ele consultate, ca de pildă legea de mobilizare a femeilor ce se pregătește. Este bine să se știe că noi am cerut această legiferare în 1936, printr-o adresă către d-l Prim Ministru șGh. Tătărescuț, care glăsuia astfel: Cerem în preajma deschiderii Parlamentului să se facă o lege prin care să se încadreze și să se reglementeze activitatea femeilor pentru apărarea țării ca ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
salva aceste interese și nu în ultimul rând era de părere că publicarea Concordatului nu putea influența alcătuirea legii pentru regimul cultelor 57. În anii 1925/1926 problema cultelor religioase a reținut atenția prin largi dezbateri publice, determinate de nevoia legiferării acestora. Alexandru Lapedatu, încă din 1923 preciza în legătură cu această chestiune: ,,Problema cultelor și raportul cu noul stat românesc trebuie legiferate. Atunci se va ține seama și de dezvoltarea istorică a acestor culturi și de faptul că noua constituție prevede egalitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Constantin Schiferneț, op.cit., p. XXI. 64 Ibidem, p. XXV. 60 Ortodoxă Română 65. Cu privire la chestiunea averilor bisericești, el apreciază că trebuie văzută doctrinar, juridic și politic. Fiind un aspect ce ține de dreptul canonic, crede că ar fi o greșeală legiferarea lui, dar sugerează aplicarea dispozițiilor dreptului comun privitor la patrimoniului persoanelor juridice și al organizațiilor bisericești ca persoane juridice 66. Proiectul legii regimului cultelor a fost dezbătut și în Adunarea Deputaților, în zilele de 4/6 aprilie 1928, fiind adoptat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
noul ales: ,,Să readuci Biserica de aici la vechea ei tradiție moldovenească, să cultivi spiritul cultural, moral și național, în care marii ierarhi de odinioară au ținut să conducă pe credincioșii încredințați datoriei lor”69. În concluzie, dirijând lucrări de legiferare, veghind la asigurarea financiară a diverselor componente ale culturii, artei și cultelor, rămânând în permanentă legătură cu numeroși factori responsabili din întreaga țară, Alexandru Lapedatu a demonstrat înțelegere față de nevoile domeniului de care a răspuns. 3. -5 ianuarie 1934-29 august
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
înțeleptul mahomedan spune: „Ne întoarcem, acum, de la «micul război» la «marele război» (jihad), cel de toate zilele, cu netreb niciile dinăuntrul nostru.“ Nici lăcomia, nici invidia, nici disperarea, nici inaptitudinea de a-ți găsi rostul nu se pot rezolva prin legiferare, prim „măsuri“ guvernamentale. Statul poate interveni când ele se manifestă în afara legalității și în detrimentul celorlalți. E obligat, de asemenea, să asigure contextul necesar unei vieți decente și echitabile. Dar nu poate modela suflete, nu poate „livra“ rețete euforizante, nu se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în proiectul de lege din 1933 a lui Dimitrie Gusti, în Legea cu privire la învățământul primar și primar-normal din 1939 a lui Petre Andrei, dar și în alte asemenea prescripțiuni de ordin legal. În spiritul ,,școlii active” s-a încercat o legiferare sau o propunere privind experimentarea ,,centrelor de interes” prin gruparea cunoștințelor, utilizarea unor metode activ-participative în învățământul primar și secundar, conducerea autonomă a elevilor, crearea comunităților de muncă etc. În sprijinul activității de orientare școlară și profesională s-a luat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
socialist Giacomo Matteotti a fost asasinat, după ce a cerut anularea alegerilor datorită numeroaselor abuzuri din timpul procesului electoral. După moartea colegului lor, deputații socialiști au părăsit lucrările parlamentului, ceea ce i-a dat lui Mussolini o libertate și mai mare în legiferarea unor hotărâri abuzive. În 1925, Mussolini și-a asumat public responsabilitatea pentru violențele din 1924, după care a proclamat dictatura fascistă, care îi permitea să conducă Italia fără opoziție și fără să fie responsabil în fața regelui. Cultura, propaganda, societatea După
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
joc util și eficient când are de-a face cu politicieni responsabili. Când puterea sau opoziția abuzează de pârghiile ei cu rea-credință, sistemul se gripează. Pe de-o parte, guvernul Boc forțează regulile jocului, visând la o mică dictatură a legiferării în forță, fără dezbateri sănătoase în domenii-cheie. Pe de altă parte, PSD și PNL apasă brutal și irațional pe toate butoanele parlamentare, aruncă orice piedică în calea Guvernului pentru a bloca orice reformă, că vorbim de educație, salarizare sau pensii
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de timp pentru toți competitorii electorali, iar timpii de antenă oferiți acestora trebuie să fie proporționali cu cei practicați de posturile publice. În concluzie, se poate afirma că partidele parlamentare din România și-au folosit în mod repetat capacitatea de legiferare pentru a-și asigura accesul privilegiat la serviciile publice de televiziune și radiodifuziune în defavoarea partidelor neparlamentare. Rezultatele analizei ne oferă o viziune clară asupra acțiunii unor factori caracteristici existenței unui cartel la nivelul sistemului de partide românesc: înăsprirea succesivă a
Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
corpul legislativ, cu toate că dependența de fondurile publice este mai puțin accentuată decât în cazul Ungariei. Normele privind accesul partidelor politice la mass-media servesc în aceeași măsură cartelului, întrucât partidele parlamentare din România și-au folosit în mod repetat capacitatea de legiferare pentru a-și asigura accesul privilegiat la serviciile publice de televiziune și radiodifuziune în defavoarea partidelor neparlamentare. Mai mult, trebuie remarcat că, prin intermediul prevederilor legislației electorale, partidele din corpul legislativ și au asigurat accesul privilegiat și în cazul posturilor de radio
Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
socotea undeva - întemeindu-se pe datele furnizate de Anton Maria del Chiaro și, mai târziu, de Raicevich - că, dacă s-ar fi fixat un impozit pe prostituție, s-ar fi adunat mai mult de 100.000 de lei pe an368. Legiferarea unui astfel de impozit ar fi însemnat, însă, legalizarea, oficializarea instituției. Or, în lumea românească veche și premodernă (unde înființarea unor prostibulum publicum, ca în Vest, nu era de imaginat), prostituția a fost una de tip clandestin, evident temporară 369
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alimentar. Politica UE în materie de siguranță alimentară a revenit odată cu instaurarea PAC-ului, prima reglementare a piețelor de la nivelul UE, unde s-a tratat domeniul alimentar într-o formă sau alta la nivel de producție, procesare, comercializare și consum. Legiferarea domeniului alimentar a început de la mijlocul secolului XIX-lea, iar abolirea tuturor restricțiilor în schimburile intracomunitare, impuse de Tratatul de la Roma s-au implementat la nivelul tuturor sectoarelor agroalimentare. Comisia Europeană a urmărit armonizarea legislativă fondată pe art.100 CEE
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
dus la raționalizarea consumului populației, împrumuturile de la diferite organisme internaționale fiind rambursate cu mari eforturi; deși România a anunțat, în martie 1989, că a fost plătită datoria externă, criza atinsese cote maxime. o colectivizarea agiculturii românești primul pas a fost legiferarea noii reforme agrare (23 martie 1945), de către guvernul Petru Groza, care a dus la expropriera a aproximativ 1 ⁄ 9 din suprafața agricolă a țării: foștii proprietari își puteau păstra doar 50 ha teren; au fost împroprietărite aproximativ 900.000 familii
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cu ocazia împlinirii a 70 de ani, precum și reîntâlnirea la USR, pe 30 decembrie 1989, cu Dumitru Țepeneag, părintele onirismului (alături de Dimov, Daniel Turcea, Emil Brumaru, Virgil Mazilescu, Sorin Titel) despre care Dimisianu scrisese cel dintâi. Din acest curent al legiferării visului se vor nutri optzeciștii până la Corin Braga (n. 1961). Spre a nu fi bănuiți de apologie, nu ne putem reprima două observații: 1) omisiunea din propria biografie a perioadei 1964 - 1965, când aflăm de pe Internet criticul a lucrat la
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 367/30 mai 2007 s-a hotărât în sensul că «(...) urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare». Cu privire la a doua condiție, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 738/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 690 din 8/10/2012, a statuat că: «(...) sunt instituții fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituție, în
TRAIAN BĂSESCU, scrisoare către AVOCATUL POPORULUI, VICTOR CIORBEA. Președintele cere sesizarea CCR pentru OUG 49/2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28672_a_29997]
-
Fostul internațional român Gavril Pele Balint va promova Ziua Tatălui în Republica Moldova, în perspectiva legiferării Zilelor Părinților și în această țară, după ce anul trecut a susținut legea privind instituirea Zilei Tatălui și Zilei Mamei în România. Balint a devenit joia trecută membru de onoare al Alianței Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor - T.A.T.A. El
Gabi Balint va promova Ziua Tatălui în Republica Moldova () [Corola-journal/Journalistic/71013_a_72338]
-
și s-a legiferat și mai târziu. Ea depinde de statuarea și definirea a cel puțin două realități obiective: proprietatea intelectuală și conceptul de autor. O istorie a plagiatului nu se poate face, în mod corect, fără o istorie a legiferării proprietății intelectuale și nici fără o istorie a noțiunii de autor. Alexandru Dobrescu o întreprinde, totuși, cu mâinile libere și fără a face apel la cele două istorii paralele, într-un prim volum din Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz și se afla pe masa șefului statului. Totodată, deși președintele a invocat art. 86 (consultarea guvernului cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită), juriștii spun că acesta nu se referă și la legiferare, care face obiectul secțiunii 3, art. 73 - 79. În legiferare președintele are prevăzută doar promulgarea. Discuțiile de la Cotroceni au semănat mai degrabă un un test al președintelui Băsescu, dar juriștii spun că prin consultare președintele nu examinează guvernul, ci este
Interceptări la Cotroceni: Juriștii explică de ce Ponta nu trebuia să dea curs invitației lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28337_a_29662]
-
afla pe masa șefului statului. Totodată, deși președintele a invocat art. 86 (consultarea guvernului cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită), juriștii spun că acesta nu se referă și la legiferare, care face obiectul secțiunii 3, art. 73 - 79. În legiferare președintele are prevăzută doar promulgarea. Discuțiile de la Cotroceni au semănat mai degrabă un un test al președintelui Băsescu, dar juriștii spun că prin consultare președintele nu examinează guvernul, ci este lămurit de guvern. Locul consultării nu este precizat în Constituție
Interceptări la Cotroceni: Juriștii explică de ce Ponta nu trebuia să dea curs invitației lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28337_a_29662]
-
același timp tuturor cerințelor legale. 6.2. Părțile garantează una celeilalte că acest contract reprezintă o obligație valida, legală, opozabilă în justiție în termenii acestui contract. Articolul 7 Modificarea circumstanțelor 7.1. În contextul acestui contract, modificarea de circumstanțe semnifica: legiferarea, intrarea în vigoare, modificarea textului sau modificarea interpretării privind: (i) orice cerința legală, inclusiv încetarea valabilității unei cerințe legale, retragerea sau neînnoirea acesteia, sau aplicarea unei noi cerințe legale care nu era în vigoare la data semnării acestui contract, cerută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124888_a_126217]
-
documentațiile, datele sau cunoștințele necesare bunei derulări a contractului și care sunt accesibile conform reglementărilor în vigoare tuturor autorităților statului, instituțiilor financiar-bancare, consultanților și contractanților. Modificarea circumstanțelor Articolul 7 (1) În contextul acestui contract, prin modificare de circumstanțe se înțelege legiferarea, intrarea în vigoare, modificarea textului sau a interpretării privind orice cerința legală (inclusiv încetarea valabilității unei cerințe legale, retragerea sau neînnoirea acesteia) sau aplicarea unei noi cerințe legale care nu era în vigoare la data semnării acestui contract. Aceasta include
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124888_a_126217]
-
să ceară retragerea lor din Cabinet și anunță că nici el nu va mai participa la lucrări, deși funcționarea acestuia stă în votul său. "Dezamăgirea a fost mare când în 1 februarie, senatorii-miniștri nu au mai stat la ședința de legiferare condusă de Președintele Senatului, plecând și lăsând în sala de plen doar 63 de senatori. Consider că începând de luni 6 februarie 2012, orice senator-ministru care nu vine la ședințele de plen făcând imposibilă funcționarea Senatului, trebuie demis imediat din
Urban: Orice senator-ministru care nu vine la Senat, trebuie demis () [Corola-journal/Journalistic/46203_a_47528]