2,103 matches
-
lege criticate sunt neconstituționale, în măsura în care permit instanțelor de judecată să cenzureze soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii profesionale și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege. Se încalcă, astfel, rolul Parlamentului de unică autoritatea legiuitoare a țării și principiul separației puterilor în stat. Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Tribunalul Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, pe de o
DECIZIE nr. 821 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1), (3) şi (11) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201152_a_202481]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră, în esență, că posibilitatea acordării de către instanțele judecătorești a unor drepturi neprevăzute în legislația specifică unei categorii profesionale reprezintă o ingerință a puterii judecătorești în atribuțiile puterii legiuitoare și ale puterii executive. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt constituționale, necontravenind, sub niciun aspect, principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Pe de altă parte, arată că autorul excepției de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 821 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1), (3) şi (11) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201152_a_202481]
-
instanța de judecată se comunică Consiliului." ... Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4), care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, și ale art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Dosarele în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor menționate din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare au ca obiect acordarea unor
DECIZIE nr. 821 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1), (3) şi (11) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201152_a_202481]
-
de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, ca și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor
DECIZIE nr. 821 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1), (3) şi (11) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201152_a_202481]
-
în stabilirea retribuției unor categorii profesionale și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege, instituindu-se astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele cu cele prevăzute prin actele normative. Se încalcă astfel rolul Parlamentului de unică autoritatea legiuitoare a țării și principiul separației puterilor în stat. Tribunalul Prahova - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Tribunalul Iași - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, pe de-o parte, modificarea Ordonanței Guvernului nr. 137
DECIZIE nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201146_a_202475]
-
Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul susține că posibilitatea acordării, de către instanțele judecătorești, a unor drepturi neprevăzute în legislația specifică unei categorii profesionale, reprezintă o ingerință a puterii judecătorești în atribuțiile puterii legiuitoare și ale puterii executive. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt constituționale, necontravenind principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA
DECIZIE nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201146_a_202475]
-
instanța de judecată se comunică Consiliului." ... Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4), care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, și ale art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Dosarele în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor menționate din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare au ca obiect acordarea unor
DECIZIE nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201146_a_202475]
-
sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor
DECIZIE nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201146_a_202475]
-
lege criticate sunt neconstituționale, în măsura în care permit instanțelor de judecată să cenzureze soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii profesionale și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege. Se încalcă, astfel, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și principiul separației puterilor în stat. Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece excede controlului constituțional modul de interpretare și aplicare a
DECIZIE nr. 819 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201149_a_202478]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră, în esență, că posibilitatea acordării, de către instanțele judecătorești, a unor drepturi neprevăzute în legislația specifică unei categorii profesionale reprezintă o ingerință a puterii judecătorești în atribuțiile puterii legiuitoare și ale puterii executive. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt constituționale, necontravenind principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA
DECIZIE nr. 819 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201149_a_202478]
-
a muncii, potrivit legislației în vigoare." ... Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4), care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat și ale art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Dosarele în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor menționate din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare au ca obiect acordarea unor
DECIZIE nr. 819 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201149_a_202478]
-
de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, ca și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor
DECIZIE nr. 819 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201149_a_202478]
-
deoarece, altminteri, dintr-un legislator negativ, care este de natura rolului și funcției Curții Constituționale în asigurarea supremației Constituției, aceasta s-ar transforma într-un legislator pozitiv, care este de natura rolului și funcției exclusive a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării. De altfel, potrivit art. 2 din Codul de procedură penală, procesul penal este guvernat de principiul legalității, iar potrivit art. 64 alin. 2 din același cod, "mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în
DECIZIE nr. 679 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi ale art. 264 alin. 3 şi 4, art. 343 alin. 1 şi 2 şi art. 356 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201473_a_202802]
-
masă, sporul de "fidelitate", stimulente, suplimentul "postului", sporul de "permanență". Prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești, uneori în baza unor texte de lege abrogate, autoritatea judecătorească, prin instanțele judecătorești și Înalta Curte de Casație și Justiție, a acționat ca o autoritate legiuitoare, fiind astfel afectat un principiu fundamental al statului de drept, respectiv principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Cu toate că principiile care guvernează regimul juridic al drepturilor
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
atare, reglementarea cuantumului indemnizațiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, inclusiv al sporurilor și al adaosurilor constituie un atribut exclusiv al legiuitorului. Prin aceste acte concrete, instanțele judecătorești și-au arogat competențe care țin de sfera puterii legiuitoare, rezultând un conflict juridic de natură constituțională a cărui gravitate împiedică îndeplinirea normală a atribuțiilor constituționale ale autorităților publice. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție confirmă această stare de fapt. Astfel, prin Decizia nr. XXXVI/2007, Înalta Curte de
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
Justiție, conform dispozițiilor art. 126 alin. (3) din Constituție. Astfel, prin prisma dispozitivului și considerentelor, nu se poate susține sub nicio formă că prin aceste hotărâri au fost edictate noi norme juridice, prin arogarea competenței de legiferare ce aparține puterii legiuitoare a statului. Mai mult, dacă s-ar accepta teza conform căreia această unică și constituțională competență ce revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, poate fi supusă
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
constituțională a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 126 alin. (3) din Constituție. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Președintelui României solicită constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, generat de pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a două decizii prin care s-au soluționat recursuri în interesul legii, decizii care acordă judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului auxiliar de specialitate sporuri salariale, care, odată cu reforma în domeniul
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
situația în care Curtea Constituțională nu va reține motivele de inadmisibilitate ale sesizării formulate de Președintele României, reprezentantul Înaltei Curți de Casație și Justiție pune concluzii de respingere a acesteia, susținând inexistența unui conflict juridic între autoritatea judecătorească și cea legiuitoare. Astfel, prin Legea nr. 45/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
a Guvernului nr. 75/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, aprobată prin Legea nr. 76/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2009, autoritatea legiuitoare a stabilit o serie de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, și anume eșalonarea plății sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
Curtea Constituțională, în temeiul prevederilor art. 146 lit. e) din Constituție, este inadmisibilă. În continuare, președintele Curții Constituționale dă cuvântul reprezentantului Camerei Deputaților, care solicită Curții Constituționale să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și cea legiuitoare, motivat de împrejurarea că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin pronunțarea unor decizii în materia drepturilor salariale ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, a creat norme de drept material care au produs efecte grave
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
a creat norme de drept material care au produs efecte grave asupra bugetului de stat. Reglementând norme juridice cu putere de lege, instanța supremă și-a depășit atribuțiile prevăzute de Constituție, intrând într-un conflict pozitiv de competențe cu autoritatea legiuitoare. Cu privire la soluționarea conflictului juridic provocat de deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, reprezentantul Camerei Deputaților consideră că se impune reanalizarea rolului judecătorului instanțelor de drept comun, precum și al autorității de lucru judecat a celor statuate printr-o hotărâre judecătorească
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
Curții Constituționale prin care se constată existența conflictului juridic poate constitui un posibil temei pentru inițierea procedurii revizuirii hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile pronunțate anterior acestei decizii. Pe de altă parte, în vederea evitării pe viitor a unor asemenea conflicte, autoritatea legiuitoare trebuie să adopte acte normative care să respecte cerințele de acuratețe și previzibilitate specifice normelor de drept. Reprezentantul Guvernului solicită admiterea sesizării Președintelui României. În motivare se arată că, la nivelul Guvernului, s-au desfășurat o serie de întâlniri între
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte. În ceea ce privește puterea legislativă, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple sau de urgență. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
rolul său prevăzut în art. 329 din Codul de procedură civilă, a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești a unui text de lege, fără ca astfel instanța supremă să se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat". Curtea a mai reținut, pe de altă parte, că "interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
magistraților-asistenți, personalului auxiliar de specialitate, precum și a celor referitoare la salarizarea persoanelor care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României, precum și a stabilirii competențelor constituționale ale celor două autorități - legiuitoare și judecătorească, Curtea Constituțională constată că: Prin Decizia nr. XXXVI din 7 mai 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, statuând că "Judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]