KorAP: Find »[drukola/base=legiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...171 >

4,253 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

inspectorate de jandarmi. Au fost înființate trei Subinspectorate Generale de Jandarmi, de Sud (Ploiești), de Vest (Cluj) și de Est (Iași), care s-au redus la două anul următor. Acestea au coordonat, pentru scurt timp, cele 11 inspectorate regionale, 72 legiuni județene, 10 legiuni mobile, o legiune cadre și 13 regimente de jandarmi. O reorganizare a structurilor din cadrul I.G.J. a avut ca efect și o nouă dimensionare a aparatului informativ/contrainformativ. Prin Ordinul de Zi nr. 148/ 26 februarie 1937 a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Au fost înființate trei Subinspectorate Generale de Jandarmi, de Sud (Ploiești), de Vest (Cluj) și de Est (Iași), care s-au redus la două anul următor. Acestea au coordonat, pentru scurt timp, cele 11 inspectorate regionale, 72 legiuni județene, 10 legiuni mobile, o legiune cadre și 13 regimente de jandarmi. O reorganizare a structurilor din cadrul I.G.J. a avut ca efect și o nouă dimensionare a aparatului informativ/contrainformativ. Prin Ordinul de Zi nr. 148/ 26 februarie 1937 a luat ființă Secția

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trei Subinspectorate Generale de Jandarmi, de Sud (Ploiești), de Vest (Cluj) și de Est (Iași), care s-au redus la două anul următor. Acestea au coordonat, pentru scurt timp, cele 11 inspectorate regionale, 72 legiuni județene, 10 legiuni mobile, o legiune cadre și 13 regimente de jandarmi. O reorganizare a structurilor din cadrul I.G.J. a avut ca efect și o nouă dimensionare a aparatului informativ/contrainformativ. Prin Ordinul de Zi nr. 148/ 26 februarie 1937 a luat ființă Secția II-a Siguranța

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a luat ființă Secția II-a Siguranța Statului, compusă din: Biroul 1 Informații, cu atribuții pe frontiera de sud-vest (Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia); Biroul 2 Informații, cu atribuții pe frontiera de sud-est (Bucovina, Moldova, Basarabia, Dobrogea); Biroul Sectoare Informative; Biroul Legiunea Motorizată. Pentru sarcini contrainformative a fost desemnat Biroul 2 Operativ din Secția I Tehnică, cea care coordona activitatea agenților acoperiți ai echipelor volante. Instrucțiunile pentru activitatea acestora au fost stabilite la 11 iulie 1935, tot printr-un Ordin Circular adresat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
contrainformative a fost desemnat Biroul 2 Operativ din Secția I Tehnică, cea care coordona activitatea agenților acoperiți ai echipelor volante. Instrucțiunile pentru activitatea acestora au fost stabilite la 11 iulie 1935, tot printr-un Ordin Circular adresat inspectoratelor regionale și legiunilor teritoriale. Biroul 1 Siguranța de Stat a reprezentat structura care a avut misiunea să prevină și să combată toate acțiunile „ce ating” liniștea publică și siguranța statului. În acest sens, Biroul a elaborat planul de activitate informativă „îmbrățișând” toate problemele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
vor rezulta în urma acțiunilor informative, acestea fiind baza elaborării planului de activitate pe perioada următoare. În data de 25 iunie 1935, la sediul I.G.J., a avut loc o ședință cu șefii serviciilor de poliție și comandament de la inspectoratele regionale și legiunile de jandarmi. Cu acest prilej, fiecare birou din Serviciul Jandarmeriei a prezentat problemele existente și modul în care acestea trebuie gestionate în continuare. Biroul 1 Siguranța de Stat a arătat că activitatea informativă întreprinsă la nivel național a identificat noi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
următoare. Sectorul Informativ Chișinău a identificat în cursul anului 1935 un număr de patru organizații comuniste, despre care a afirmat că activează „intens pe toate tărâmurile, direct și indirect”, ceea ce a adus o pondere însemnată de simpatizanți ai acestei mișcări. Legiunea de Jandarmi Arad a conceput un studiu informativ asupra activității comuniste în regiune, care a început să se manifeste în 1928, când Blocul Cetățenesc a participat la alegeri și a obținut 2218 voturi. Prin propaganda efectuată, ideea comunistă a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Vânători, Satu-Nou, Dorobanți și Iratosi, iar numărul celor arestați s-a ridicat la 14. Manifeste comuniste și alte materiale au fost găsite și la Ion Toda din Chișineu-Criș, la 20 februarie 1932, ceea ce a atras arestarea a încă patru persoane. Legiunea Arad a anunțat I.G.J., la 11 aprilie 1932, că a descoperit „o mare organizație comunistă” în Buteni, care avea ramificații în Sebeș, Ineu, Zimandul-Nou, Pâncota, Curtici, Semlac, Selus și altele, iar liderul acesteia era Gheorghe Olah din capitala județului. Analiza

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
altă haină”, obținerea informațiilor necesare în legătură cu siguranța de stat și, uneori, cu cea publică. Lipsa de colaborare dintre jandarmii locali și colegii fără uniformă a avut drept consecințe compromiterea unor acțiuni informative aflate în desfășurare. Un șef se secție din Legiunea de Jandarmi Buzău a descoperit, interogat și plimbat pe la mai multe posturi de jandarmi un agent al I.G.J. aflat într-o misiune de filaj și investigații. O acțiune de „extremă importanță” a fost compromisă atunci când o echipă informativă s-a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
acțiune de „extremă importanță” a fost compromisă atunci când o echipă informativă s-a adresat unui șef de post pentru ajutor, iar acesta i-a reținut, i-a trimis sub escortă șefului de secție, care i-a expediat mai departe comandantului Legiunii din județul Romanați. În unele cazuri, comandanții de legiuni au ordonat ca orice agent prins pe raza județului să fie identificat și să i se cunoască misiunea informativă. Aceste măsuri au fost considerate de conducerea I.G.J. drept „inconștiență și nepregătire

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
echipă informativă s-a adresat unui șef de post pentru ajutor, iar acesta i-a reținut, i-a trimis sub escortă șefului de secție, care i-a expediat mai departe comandantului Legiunii din județul Romanați. În unele cazuri, comandanții de legiuni au ordonat ca orice agent prins pe raza județului să fie identificat și să i se cunoască misiunea informativă. Aceste măsuri au fost considerate de conducerea I.G.J. drept „inconștiență și nepregătire profesională”, având la bază curiozitatea excesivă și teama unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cadru propice de lucru și o stabilitate a obiectivelor informative/ contrainformative. În perioada următoare, Serviciul Jandarmeriei va deveni din ce în ce mai bun din punct de vedere al calității și, mai ales, al cantității de date utile obținute prin surse umane. A.6. Legiunea de Jandarmi C.F.R. În urma unor analize care au căutat identificarea unui sistem cât mai practic pentru asigurarea unei securități sporite în infrastructura feroviară, care să reprime actele de banditism, hoție și terorism, s-a decis înființarea unei structuri de jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
C.F.R. și I.G.J., prin care s-a stabilit crearea unei unități de jandarmi pentru asigurarea pazei bunurilor și materialelor din stații, depouri, ateliere, precum și controlul cărăușiei publice pe șoselele concesionate unor agenți economici privați pentru trafic de călători și mărfuri. Legiunea de Jandarmi C.F.R. a luat naștere la 10 februarie 1936, prin Ordinul de Zi nr. 67, cu un efectiv de 30 ofițeri și 400 de jandarmi, sub conducerea maiorului Vladimir Sachelarie. Legiunea a fost structurată pe sectoare, secții și posturi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
economici privați pentru trafic de călători și mărfuri. Legiunea de Jandarmi C.F.R. a luat naștere la 10 februarie 1936, prin Ordinul de Zi nr. 67, cu un efectiv de 30 ofițeri și 400 de jandarmi, sub conducerea maiorului Vladimir Sachelarie. Legiunea a fost structurată pe sectoare, secții și posturi, cu efective variind după nevoile polițienești ale infrastructurii feroviare din regiunea în care își desfășurau activitatea. Între atribuțiile jandarmilor specializați pe acest domeniu s-au numărat prevenirea și reprimarea infracțiunilor și controlul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
după nevoile polițienești ale infrastructurii feroviare din regiunea în care își desfășurau activitatea. Între atribuțiile jandarmilor specializați pe acest domeniu s-au numărat prevenirea și reprimarea infracțiunilor și controlul persoanelor suspecte din aria de responsabilitate. Alături de acestea, I.G.J. a trasat Legiunii de Jandarmi C.F.R. îndatorirea de a preveni și acțiunile îndreptate contra siguranței de stat și a ordinii publice, prin organizarea unui serviciu de informații „atât de necesar”, căruia i s-a simțit lipsa până atunci. Scopul acestuia s-a dovedit

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
până atunci. Scopul acestuia s-a dovedit util datorită extinderii infrastructurii feroviare, a numărului mare de funcționari de origine etnică străină, precum și a conflictelor de muncă, în care muncitorii ceferiști au avut un rol important. În scurt timp de la înființare, Legiunea de Jandarmi C.F.R. și-a dovedit viabilitatea, iar rezultatele au demonstrat că Regia Autonomă C.F.R. a ieșit în câștig din toate punctele de vedere, dar, mai ales, cu o imagine mult mai bună. La 30 martie 1938, agenții Legiunii de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
înființare, Legiunea de Jandarmi C.F.R. și-a dovedit viabilitatea, iar rezultatele au demonstrat că Regia Autonomă C.F.R. a ieșit în câștig din toate punctele de vedere, dar, mai ales, cu o imagine mult mai bună. La 30 martie 1938, agenții Legiunii de Jandarmi C.F.R. au descoperit o organizație comunistă cu ramificații în Atelierele C.F.R. Pașcani, Nicolina-Iași și Grivița-București, ai căror membri au fost deferiți Parchetelor Militare de pe lângă Corpurile de Armată 2 (București) și 4 (Iași). Activitatea comuniștilor s-a desfășurat „sub

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
profesionale. Profesionalizarea unor elemente din Serviciul Jandarmeriei exclusiv pe palierul transportului feroviar a avut drept consecință o îmbunătățire vizibilă a serviciilor, a siguranței călătorilor și mărfurilor, precum și obținerea unor informații utile, care au condus la dezvăluiri spectaculoase. De remarcat că Legiunea de Jandarmi C.F.R. a avut un singur șef de la început și până la finalul celui de-al doilea război mondial, ceea ce a contat în coordonarea activității desfășurate. B. Secția a II-a Informații și Contrainformații din Marele Stat Major În conformitate cu organizarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
se aflau în rândurile Regimentului 1 Vânători - în număr de șase - ei fiind împărțiți între trei comuniști (Petru Fogorossy, Ludovic Samberder și Arcadie Schmidl), doi cu sentimente ostile țării (Pavel Matefi și Carol Donath) și un șovinist (Ștefan Filip). În cadrul Legiunii de Jandarmi Argeș se aflau în supravegherea organelor contrainformative un număr de șapte militari, toți minoritari: Vasile C. Nenciu (bulgar), Husein Amet, Abil Bilil Idiris (ambii etnici turci), Gheorghe Wala (slovac), Loghin Vladicenco (rus), Sava Pantin și Milan Popovici (ambii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mai 1932, Regimentul 1 Vânători a constatat că un număr de cinci militari se aflau în evidențe ca suspecți datorită simpatiilor comuniste (Pavel Matafi, Carol Donath, Petru Fogorossy, Ludovic Samberder și Arcadie Schmidl) sau acțiunilor șoviniste (Ștefan Filip). Tot atunci, Legiunea de Jandarmi Argeș a raportat Diviziei 3 Infanterie că, în afară de cei șapte suspecți identificați anterior, nu se mai află nici un militar în supraveghere, același lucru fiind valabil și la Regimentul 6 Artilerie. La rândul ei, Secția de Pompieri din Câmpulug-Muscel

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Consiliu de Colaborare, care să analizeze și să dispună măsuri practice cu privire la combaterea propagandei subversive, a agitațiilor și a încercărilor de tulburare a ordinii publice. În Consiliul de Colaborare trebuiau sa participe prefectul județului (în calitate de președinte), șeful autorității polițienești, comandantul Legiunii de Jandarmi, reprezentantul garnizoanei, iar acolo unde era cazul, comandantul Companiei de Grăniceri și comandantul portului. Discuțiile și deciziile Consiliului erau consemnate într-un proces-verbal, trimis în copie instituțiilor participante, dar și la D.G.P. Armand Călinescu a cerut destinatarilor să

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
accentul a fost direcționat, cum era și firesc, pe „acțiunea informativă reciprocă” între cele două structuri, măsură menită a identifica, anticipativ, problemele subversive și a acționa în consecință. Ordinul a reluat și tema discuțiilor zilnice între șeful Poliției și comandantul Legiunii de Jandarmi, în care să fie analizată situația din județ, recomandându-se „o înțelegere desăvârșită” a misiunilor care le revin pe acest palier. Pentru extinderea colaborării împotriva curentelor subversive, actelor de sabotaj și teroriste, în Consiliul de Colaborare a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
al limbii ruse, maiorul Vladimir Sachelarie, spre a controla și coordona echipa de filori. În plus, I.G.J. s-a ocupat de obținerea de date relevante pentru mediul rural, iar rezultatele cercetării au fost trimise la D.G.P. pentru documentare. O dată cu înființarea Legiunii de Jandarmi C.F.R., în fruntea căreia a fost numit maiorul Vladimir Sachelarie, Serviciul Jandarmeriei din I.G.J. a delegat un alt ofițer care să se ocupe de problema controlului corespondenței în/din U.R.S.S. La 23 martie 1937, Marele Stat Major

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
29 decembrie 1933, primul-ministru Ion G. Duca a fost asasinat de către trei legionari pe peronul gării Sinaia. Ulterior asasinării premierului liberal a fost emis Ordinul Secret nr. 173 din 20 ianuarie 1934, prin care I.G.J. a dispus măsurile pe care legiunile de jandarmi trebuiau să le execute în cazul deplasărilor membrilor guvernului pe teritoriul rural, iar prin Ordinul Secret nr. 1820 din 10 august 1934 au intrat în vigoare măsurile de pază și siguranță în cazul când M.S. Regele sau miniștrii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de pază și protecție a cunoscut un nou impuls prin Ordinul Secret nr. 1820 din 10 august 1934, în care a fost prevăzut că M. S. Regele și miniștrii care se deplasează în județele țării se află și în securitatea legiunilor de jandarmi locale. La 5 aprilie 1935 I.G.J. a transmis către inspectoratele regionale și legiuni Ordinul Circular Secret nr. 38, care a analizat modul de acțiune al jandarmilor aflați în patrularea căilor de comunicații. Ordinul a menționat expres că „niciodată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]