4,839 matches
-
o unitate funcțională"37. Plecăm de la premisa că intratextul ideatic deține poziția superioară în tabloul taxinomic al entităților intratextuale. Altfel spus, este cel mai extins intratext. Ideea comună care determină conexiunea hipertext/hipotext poate să se sprijine pe un element lexical vizibil, ceea ce îi conferă caracter explicit. Însă de multe ori în proza emi nesciană vocabula care marchează declicul nu apare (vezi supra), motiv pentru care vom considera intratext ideatic implicit. Două nuvele publicate și una rămasă în manuscris ilustrează intratextul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru că protagoniștii au atins dimensiunea edenică. Numai în vis sunt descrise "ceruri cu oglinzi de argint și cu sale întinse" (oglindirea înălțării devine adâncire) pentru a căror accesare înălțarea este tacită (în Umbra mea nu regăsim niciun lexem din familia lexicală a lui "adânc" sau a lui "înalt"). În subcapitolul referitor la intratextul prozastic din nuvela Sărmanul Dionis, erau semnalate sensurile interșanjabile ale lui adânc și înalt, pe o direcție comună, care invocă Axis mundi (vezi supra). Printre îngeri, "numai o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
2011, II, 101). Roz se dovedește atributul inocenței, indife rent de forma, cadrul și natura ei. Roș este specializat semantic pentru descrierea luminii utilitare sau sfinte, persistă o ambiguitate asupra acestui obiect sfânt (lumânare sau candelă). Primul element din seria lexicală a culorii roșii (cu 11 unități lexicale) este utilizat în descrierea interiorului unde sălășluiește Dionis: "în alt colț, un pat, adecă câteva scânduri pe doi căpriori, acoperite c-un mindir de paie și c-o plapomă roșie" (Eminescu: 2011, II
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
inocenței, indife rent de forma, cadrul și natura ei. Roș este specializat semantic pentru descrierea luminii utilitare sau sfinte, persistă o ambiguitate asupra acestui obiect sfânt (lumânare sau candelă). Primul element din seria lexicală a culorii roșii (cu 11 unități lexicale) este utilizat în descrierea interiorului unde sălășluiește Dionis: "în alt colț, un pat, adecă câteva scânduri pe doi căpriori, acoperite c-un mindir de paie și c-o plapomă roșie" (Eminescu: 2011, II, 37). Odaia lui Toma Nour reia intratextual
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
încă nu s-a scris, iar hipertextul deja îl redă "plagiat prin anticipare"66. Nu vom utiliza sintagma din cauza conotației termenului, la noi, dar și pentru că distanța dintre secvențele antrenate în relația intertextuală ar putea fi prea mare (numărul unităților lexicale comune). Eminescu a surprins prin intuiția extraordinară a certitudinilor științelor de mai târziu. Nu subscriem reținerilor ironice exprimate de G. Călinescu: Eminescu e cel mai mare filosof, cel mai de seamă filolog, cel mai învățat individ. El a formulat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
rădecini. În unire cu adiective însemnează foarte (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)89. Continuăm enumerarea argumentelor ofe rite de Amita Bhose pentru susținerea ideii că Eminescu dovedea cunoașterea temeinică a limbii sanscrite, avansând către nivelurile morfologic și lexical: 6. Eminescu stăpânea regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele deosebiri dintre sanscrita clasică și cea vedică, precum și dintre sanscrită și pracrită; 8. contabilizând cuvintele din cele trei caiete emi nesciene "o indicație despre cunoștințele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
J.Huizinga Homo ludens, Gallimard, "Tel", 1988, p. 37 (ed. rom. Homo ludens. Încercare de determinare a elementului ludic al culturii, traducere de H.R.Radian, București: Humanitas, 1998, p. 57). 11 Constelația semantică se definește ca "un grup de termeni lexicali între care se stabilesc diferite relații semantice, dominante fiind cele de sinonimie și antonimie. Își subordonează cel puțin două familii de cuvinte" (Irimia: 2012, N70 pentru p.195). 12 Concordanțele au fost înregistrate pentru : Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis, La
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
142, în care Alexandru Piru o încadrează. Fără să omită, însă, nici analiza lingvistică a textelor, ea acordă atenție, de asemenea, expresivității și originalității limbajului poetic, urmărind, în analiza sa, nivelul fonematic (particularități fonetice, rima, organizarea strofei), nivelul lexico-semantic ( particularități lexicale arhaisme, regionalisem și termeni populari, neologisme, derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative simple sau dezvoltate, propozițiile exclamative și interogative), nivelul stilistic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pentru poezia Anei Blandiana, îi oferă autoarei ocazia să ajungă la substratul identitar constitutiv al creației artistice originale al poetei, care, conform acesteia, ține, în primul rând, "de selectarea si de permanenta construire de sensuri noi integrate în interiorul nivelurilor fonetice, lexicale, semantice, stilistice care la rândul lor permit mecanismelor lingvistice stratificarea sonoră, structura combinatorie, denotație și conotație"145. Totodată, metafora specifică îi conferă o notă de originalitate poeziei Anei Blandiana, în permanenta regăsire și redobândire a identității, pe care doctoranda i-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lumina și bezna (Nu există răspuns), albul și negrul tablei de șah (regula jocului). În interiorul propozițiilor și al frazelor, antiteza este susținută de corelative de tipul : nu atât... cât, nici ... nici, nu... nici... doar, când... când. Opozițiile sunt marcate, atât lexical, cât și semantic, iar termenii antitezei sunt complementari"153. Opozițiile sau antitezele acestea sunt, mai mult sau mai puțin, asemănătoare, celor ale romanticilor. Pentru că, aici, "jocul contrariilor sfârșește prin a aduce în prim plan polaritatea interioară a ființei, iar discursul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fragmentarist conduc la instituirea de imagini reprezentative pentru spațiul comunist. Poemul poate fi interpretat oricum, atâta timp cât nu se îndepărtează de context: cu iz de propagandă anti-ceaușistă, cu iz de strigăt de ajutor, de salvare. Disperarea, subliniată alegoric printr-o varietate lexicală, cu predominarea substantivelor, transpare și din coliziunea pe care structurile nominale o realizează, alăturându-se. Dinamismul substantivelor, care nu devin neapărat metafore, conduce, totuși, către crearea de imagini plasticizante, care au rolul de a institui percepții intensificate. Este imaginea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ca într-un haos apocaliptic, acest țipăt este redat prin utilizarea unui vocabular cosmopolit, menit să reflecte, ca într-o oglindă, sufletul zdruncinat al omului, părtaș al unei astfel de realități. Prin urmare, s-ar putea spune că varietatea câmpurilor lexicale implicate în acest text contribuie, de fapt, ca un înveliș pentru suflet miezul realității interioare, care contează cu adevărat. Deși banale, vocabulele în mare parte nominale sunt ele însele metafore subversive pentru rănile provocate de comunism. Viața, devenită ea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
debordantă și interesul în a nu lăsa neelucidate lucrurile, o fac să apeleze, tot timpul, la note de subsol voluminoase, care se hrănesc vorace din chiar corpul expunerii. Ele pot deveni supărătoare când termenii vizați fac parte dintr-un câmp lexical actualmente arhicunoscut. Popasurile explicative devin benefice și constructiviste, însă, când se constituie în articulații conceptuale, când redefinesc sau când unesc mai puternic secvențele interpretative între ele, facilitând lectura, adică accesul la sens. Ne alegem o temă și, pe parcurs, ajungem
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vorbeam omului de boală, de pază și îngrijiri. El nu punea preț și nu credea decât în sticluța cu doctorii sau în pachețelele cu prafuri pe care le scoteam din lădița cu leacuri". Din perspectiva SPD asumat (Aa [2]), opoziția lexicală marcată grafic învederează intenția acreditării drepturilor registrului familiar (cf. Ab); paralel, sinonimia ține de competența idiomatică (Ba [2]) și, în același timp, subliniază funcționarea variației lingvistice diastratice (cf. Bb). 1.1.3. Enunțul de mai sus, privind distribuția lexicală, anticipă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
opoziția lexicală marcată grafic învederează intenția acreditării drepturilor registrului familiar (cf. Ab); paralel, sinonimia ține de competența idiomatică (Ba [2]) și, în același timp, subliniază funcționarea variației lingvistice diastratice (cf. Bb). 1.1.3. Enunțul de mai sus, privind distribuția lexicală, anticipă specificul talentului de comunicator al medicului Voiculescu, pe care îl putem urmări în toate articolele dicționarului său. Să trecem în revistă câteva nume de plante "de leac", oprindu-ne asupra unora din cele mai puțin comune, pentru a urmări
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se impune. Sursele de inspirație se diversifică, procedeele de stil la fel. Acum apare limpede situația particulară de alcătuire a acestei proze artistice: existența unei constrângeri neînglobate în estetic, anume: redarea veridică a adevărul istoric atestat documentar (narativ și prelucrat lexical) al evenimentului major descris în opera respectivă. Analiza începuturilor unui fenomen literar (gen, curent, stil etc.) aduce mereu elemente limpezitoare privind trăsăturile generale și caracteristice ale fenomenului în întregimea sa. Din această cauză, în rândurile de față ne vom concentra
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unicul moment din istoria literaturii noastre în care entuziasmul poate puțintel suplini talentul. Pare barbară o asemenea afirmație, însă, dacă ne transpunem pe valurile vârtejurilor culturii române din acea epocă − atunci se șlefuiau grafia latină, gramatica, unirea Principatelor provoca turbioane lexicale etc. −, gândindu-ne (de exemplu) numai la agitația provocată de reforma ortografică din vremurile noastre, ne putem oarecum imagina energia creatoare a timpului cultural invocat și mutațiile lui valorice. Romanul și nuvela istorică sunt mai totdeauna corelate, la nivelul expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Maurice Druon) au atras atenția asupra acestei exagerări. Această idee a dus la polemici frecvente, cunoscute istoriei și teoriei literaturii, în ceea ce privește încadrările tipologice ale unor romane istorice 45. Prin constrângerea semnalată, − respectiv redarea veridică a adevărului documentar (narativ și prelucrat lexical) al evenimentului istoric major descris −, nu înțelegem limba contemporană evenimentului narat. Este suficient să ne amintim Creanga de aur ca să oprim eventuale speculații stilistico-lexicale. Nimeni nu se așteaptă să-l audă de Kesarion Breb vorbind literalmente grecește în Bizanț, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
audă de Kesarion Breb vorbind literalmente grecește în Bizanț, sau în limba dacilor pe plaiurile olimpiene ale muntelui sfânt 46. Sau, dacă se așteaptă la așa ceva, nu poate face parte dintre cititorii acestor rânduri. Încrustarea bine dozată a unor elemente lexicale, sau a unor turnuri lexicale meșteșugit decelate va crea impresia, iluzia, starea estetică de arhaic. Aceste considerații banale, extrem de comune, se cer totuși făcute pentru că trebuie reamintit faptul că esențială este căutarea autorului, efortul lui conștient (sau nu, vom vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
literalmente grecește în Bizanț, sau în limba dacilor pe plaiurile olimpiene ale muntelui sfânt 46. Sau, dacă se așteaptă la așa ceva, nu poate face parte dintre cititorii acestor rânduri. Încrustarea bine dozată a unor elemente lexicale, sau a unor turnuri lexicale meșteșugit decelate va crea impresia, iluzia, starea estetică de arhaic. Aceste considerații banale, extrem de comune, se cer totuși făcute pentru că trebuie reamintit faptul că esențială este căutarea autorului, efortul lui conștient (sau nu, vom vedea ceva mai jos) de a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sens)53; cinghinea "țigan", peiorativ (DA îl consideră muntenism), balaoană (ibid.) (DA, s.v. bălăoană, atestă aceeași formă feminină în Gorj), a hornonoí "a bodogăni"54, truștuieli "mustrări, răstiri" (cf. DLR, trustuială, atestat pentru nord-estul Olteniei). Întâlnim, de asemenea, multe elemente lexicale, morfologice sau fonetice populare: coșmolie, învolvorât, iepangea, gogeamite, ferdelă, zăbranic "broboadă, testemel; borangic", bălăngăí, a gârăí "a cârâi". Aceste elemente impun expresiei o deosebită vigoare. Cu unele inadvertențe și momente false ale narativității, nuvela, prin expresia sa, își salvează mult
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
studiu (dialog redus, conflictul major, social, analizat pe baza argumentației socio-științifice, narare concentrată, fără a fi expeditivă, detașare rece de epoca evocată). Prozatorul dovedește pricepere în dezvoltarea firului narativ. Nivelul expresiei conține cele mai multe elemente deficitare 56. Acest nivel se caracterizează lexical, în primul rând, prin evitarea elementului popular. Neologismul este des utilizat, adeseori sub forma calcului; apar, pe alocuri, latinisme și grecisme ieșite din uz, cu certă funcție de caracterizare a epocii. Cele două romane istorice ale sale formează în literatura artistică
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ale modernității literare din proza artistică istorică este, prin urmare, forța de caracterizare a unor personaje care, cu toate inerentele limite ale tinereții unei literaturi, devin modele care vor susține calitatea artistică a acestui gen. La alt nivel acum, cel lexical, romanul și nuvela istorică din secolul analizat au contribuit la împrospătarea vocabularului limbii literare pe trei căi bine conturate. Cea dintâi este calea regală a cuvântului învechit și arhaic, vorbă care, prin valențele ei evocatoare, a împrospătat, cu maximă economie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în imensul spațiu semantic a hipertextului biblic este fascinantă și surprinzătoare" (Munteanu 2013, p. 275) și încercam să ofer o schiță a procedurilor metodologice și a tehnicilor filologice potrivite pentru o cît mai corectă identificare și interpretare a numeroaselor elemente lexicale specifice textelor biblice, în special acelea legate de contextul cultural, antropologic și mitico-religios al textului biblic originar. Posibilitatea situării, în raport cu textul, într-o perspectivă deopotrivă sistematic funcțională și diacronică pe care ne-o oferă tradiția biblică textuală românească (în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în raport cu textul, într-o perspectivă deopotrivă sistematic funcțională și diacronică pe care ne-o oferă tradiția biblică textuală românească (în sensul pe care l-am definit, cu altă ocazie 116) ne rezervă la tot pasul mari surprize în domeniul semanticii lexicale și, pe această bază, al simbolisticii biblice. Pentru interpretări corecte, de natură lexicologică, a termenilor obscuri din textele biblice, trebuie să avem în vedere în mod constant și implicațiile traductologice ale demersului nostru interpretativ. Câteva dintre delimitările de ordin traductologic
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]