3,393 matches
-
fost PSE important în realizarea consensului de la Lisabona? Utilitatea PSE s-a manifestat cel puțin pe patru planuri. Mai întîi, Guterres a identificat dezacordurile pentru care este indicată o confruntare și pe acelea unde nu este deloc recomandată, precum fiscalitatea, liberalizarea piețelor energetice și financiare 661. Pe baza acestei constatări, Guterres a observat divergențele de fond, în cadrul conferinței liderilor de partid, între prim-minstrul francez, L. Jospin, preocupat de chestiunea protecției sociale, și cel britanic, T. Blair, care urmărea reforme economice. Jospin
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care validează importanța tensiunii dintre dirijiști și laissez-faire în cadrul aceleiași federații. Toți membrii sînt favorabili politicilor pentru locurile de muncă. Apar totuși diferențe de fond. Propunînd politici active pentru locuri de muncă, Partidul Laburist Britanic merge pînă la a susține liberalizarea diverselor piețe înscriindu-se într-o perspectivă de laissez-faire. Apoi, Simon Hix estimează că "în problemele teritoriale, alinierile politice sînt mai natural bazate pe afilieri naționale decît pe atașamentul partinic. Prin urmare, federația nu poate decît să acționeze ca un
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
din alte federații europene de partide. În actul întîi, PS portughez, aflat la guvernare, avea relații bune cu creștin-democrații și prim-miniștrii belgian și luxemburghez, Jean-Luc Dehaene și Jean-Claude Junker. Într-o situație primejdioasă, Partidul Laburist Britanic a fost favorabil liberalizării piețelor, apropiat prin asta de liderul spaniol Aznar, al cărui partid popular era la putere. Faptul are implicații în coerența internă a partidelor europene și deci în capacitatea lor de a se alia cu alte europartide. Se pot totuși observa
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
una de natură rațională și una de natură morală. Motivația de natură rațională constă în problemele cu care se confruntă agricultura românească în contextul economic și politic actual, național și internațional. Conjunctura economică și politică internațională caracterizată prin: tendințele de liberalizare a pieței mondiale , de constituire a unor grupări de state pentru a dobândi o mai mare forță economică și politică pe plan internațional, stabilirea unor reguli stricte privind pătrunderea produselor alimentare pe piața mondială (calitate, caracteristici igienico sanitare etc); impune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
c(tre cultivatorii de sfecl( de zah(r. Acestea s-au r(sp(ndit mai apoi (i (n sectoarele: cerealier, fruticol (i legumicol. 2. 2. Cooperația agricolă în Uniunea Europeană Realizarea integrării economice și politice a țărilor membre ale UE și liberalizarea completă a schimburilor economice în interiorul comunității presupune atingerea, de către organismele productive, a unei anumite competitivități în interiorul fiecărei economii naționale. Datorită faptului că în agricultură întreprinderile prezintă structuri foarte eterogene, în ultimii ani s-a pus problema aplicării unei politici a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricole și atragerea de venituri suplimentare care ar putea fi folosite pentru modernizarea exploatațiilor. 4. 3. Reglementări actuale privind asocierea și cooperarea Constituirea structurilor organizatorice de tip asociativ din agricultură beneficiază de un cadrul juridic elaborat după demararea procesului de liberalizare a economiei românești. După domeniul de aplicare al legilor care-l compun, cadrul legislativ poate fi împărțit în două categorii de acte normative: reglementări cu caracter general care sunt aplicabile structurilor asociative din toate domeniile de activitate; reglementări specifice organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
altor resurse materiale, se impune cu necesitate adoptarea unor măsuri de politică agrară care să favorizeze aplicarea principiilor raționalizării activităților agricole. Necesitatea adoptării unor măsuri care să sporească rentabilitatea și competitivitatea întreprinderilor din agricultură, se impune și datorită tendințelor de liberalizare a pieței mondiale care se manifestă sub presiunile făcute în acest sens de către Organizația Mondială a Comerțului (GATT). În condițiile unei libere circulații a mărfurilor pe plan mondial, produsele agroalimentare românești se vor afla în competiție cu produsele altor țări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
metodele de păstrare și mijloacele de transport astfel încât, și cele mai perisabile produse agroalimentare pot fi transportate într-un timp scurt pe distanțe mari. creșterea concurenței pe piață, astfel că la ofertanții naționali de produse agroalimentare se adaugă, în condițiile liberalizării treptate a comerțului internațional, concurența străină; ca urmare a creșterii concurenței (a numărului de ofertanți), consumatorii sunt tot mai mult preocupați de calitatea produselor agroalimentare pe care le cumpără; creșterea concurenței exercită presiuni și asupra prețurilor produselor agroalimentare, în aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de măsuri practice în sensul organizării primului dialog politic multilateral între troika comunistă și reprezentanții celor șase țări esteuropene asociate (România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) și al pregătirii protocoalelor adiționale la Acordurile de asociere menite să accelereze calendarul de liberalizare a importurilor în C.E. pentru produsele provenind din aceste țări. Primul dialog politic multilateral a fost inaugurat la Bruxelles, la 13 iulie 1993, la nivelul directorilor generali din ministerele de externe, responsabili cu afacerile europene, fiind continuat la 21 septembrie
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
piețe comune fără frontieră a adăugat o dimensiune suplimentară puterii economice a U.E., întărind rolul său în comerțul mondial. Această realizare a impus readaptarea și reajustarea relațiilor sale cu partenerii care doresc să profite de această etapă majoră în drumul liberalizării europene. Redefinirea raporturilor sale a devenit stringentă în relațiile cu state ca S.U.A. și Japonia care împreună cu ea alcătuiesc trei piloni ai democrației pluraliste și economiei de piață. Buna funcționare a noii ordini mondiale, aflată încă în proces de definire
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acest sens trebuie înțeleasă condiționarea asistenței sale financiare și tehnologice, acordată unor țări în curs de dezvoltare, de respectarea de către acestea a principiilor fundamentale ale drepturilor omului. La nivel multilateral, comunitatea dispune de un rol dominant în domeniul negocierilor privind liberalizarea schimburilor mondiale atât în cadrul Acordului General privind tarifele vamale și comerțul cât și în acela ce cuprinde relațiile Nord-Sud în cadrul O.N.U. În ceea ce privește nivelul bilateral, U.E. a încheiat acorduri comerciale și de cooperare cu țările în curs de dezvoltare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
produse agricole. Exportul constituie sursa finanțării importurilor considerabile de produse agricole și de materii prime, 80% din totalul exporturilor fiind produse finite de calitate și produse alimentare prelucrate. Entitatea europeană este un exportator important de servicii, susținând orice efort de liberalizare întreprins în acest domeniu pe plan mondial. Creșterea potențialului comercial al Uniunii, a interdependențelor economice în lume au ca efect direct creșterea investițiilor sale în străinătate. Numai in S.U.A. suma totală a investițiilor europene a atins cifra apreciabilă de 232
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sens U.E. s-a implicat cu succes în procesul GATT, contribuind la reducerea multiplelor obstacole aflate în calea bunei desfășurări a schimburilor comerciale mondiale. Ea a participat activ la Runda Uruguay, care pentru prima dată a prevăzut un program important de liberalizare a comerțului cu produse agricole și servicii. În urma reducerilor succesive a taxelor vamale în cadrul GATT nivelul mediu al taxelor, care afectează importurile în cadrul U.E., este în prezent inferior a 5%. Runda Uruguay a însemnat și o sensibilă simplificare a barierelor nontarifare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mediu al taxelor, care afectează importurile în cadrul U.E., este în prezent inferior a 5%. Runda Uruguay a însemnat și o sensibilă simplificare a barierelor nontarifare, modificând multiplele reguli si proceduri considerate ca fiind potențiale surse de obstacole în derularea comerțului internațional. Liberalizarea taxelor vamale asupra importurilor în U.E. a permis statelor în curs de dezvoltare să exporte mult mai facil produsele lor finite sau semifinite în cadrul Comunității, în virtutea acordurilor directe sau în sistemul comunitar de preferințe generalizate (SPG). Un rol deosebit în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
capabilă să ia decizii rapide și eficace în acest domeniu. Constituirea unei politici comune în sfera comerțului exterior a fost dictata de decizia instaurării unei circulații libere a mărfurilor și serviciilor Comunității. Această politică conține reguli comune în materie de liberalizare a importurilor, măsuri de control și de protecție ca si inițiative în materie de combatere a exporturilor care fac obiectul dumping-ului sau de subvenții. U.E. a căutat să impună o serie de măsuri de natură să determine revigorarea relațiilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
-ului. Comisia Europeană este negociatorul și purtătorul de cuvânt unic al U.E. în procesul GATT. Contribuția U.E. în negocierile GATT este importantă, chiar decisivă. Ea este un actor cheie al rundelor succesive de negocieri organizate la intervale regulate în vederea extinderii liberalizării comerțului mondial; a favorizat promovarea Uruguay Round-elor, discuții începute în 1986 și care, pentru prima oară, au introdus agricultura și serviciile în câmpul de atenție al negocierilor GATT. Uniunea a participat la crearea Organizației Mondiale de Comerț, consolidând, astfel, bazele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
dar fără cel puțin un compromis funcțional, extinderea U.E. nu va putea avea loc. Și nici nu poate preciza cineva când anume se va cădea de acord asupra acestui compromis. III.12.2.2. Dificultățile economice - Estul concurează Sudul În ciuda liberalizării incomplete (s-a început o eliminare treptată a taxelor vamale, dar în același timp atât statele membre ale U.E., cât și cele estice au libertatea de a lua măsuri împotriva importurilor care le-ar afecta producătorii interni), comerțul între U.E.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1994. În ceea ce privește comerțul exterior al țărilor cu cea mai mare perspectivă de aderare în anii ’90 - Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria - acesta a cunoscut o creștere semnificativă, de la 26% în 1988 la 60% în 1995. Era foarte probabil ca beneficiile de pe urma liberalizării și integrării pieței să fie destul de inechitabil distribuite. În anii ’90, Germania, Italia și Austria realizau în mod curent 3/4 (din care Germania singură 4/5) din întregul comerț al U.E. cu estul. Diferențierile se datorau nu doar apropierii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nu poate fi decât un proces gradual. Un parcurs similar l-au avut și țările care fac parte în prezent din U.E. Ele au constituit inițial o uniune vamală, liberalizând comerțul reciproc și adoptând o politică comercială comună față de terți. Liberalizarea circulației serviciilor, capitalurilor și persoanelor s-a desfășurat mai lent. În mod analog, Acordurile Europene reglementează cel mai amănunțit sfera comerțului cu bunuri. Importanța majoră a Acordurilor de asociere în procesul de pregătire a eventualei aderări de noi țări la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
E.L.S. privind Documentul Administrativ Unic, care simplifică în mod substanțial formalitățile vamale. III.12.4.3. Libera circulație a serviciilor Nici un acord de asociere la U.E. nu conține angajamente exprese ale părților în acest domeniu, dar menționează ca obiectiv dezirabil liberalizarea progresivă a comerțului reciproc cu servicii. Atingerea acestui obiectiv presupune autorizarea liberei prestări de servicii de către companiile și cetățenii unei părți pe teritoriul celeilalte. Multitudinea modalităților de prestare a serviciilor face puțin practicabilă o reglementare cu caracter general. Plecând de la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de la particularitățile fiecărui tip de servicii, Carta Albă a pregătirii aderării țărilor E.C.E. la U.E. furnizează indicații concrete asupra măsurilor de implementare în diferite componente ale sectorului serviciilor: transporturi, telecomunicații, servicii financiare. III.12.4.4. Libera circulație a capitalurilor Liberalizarea completă a fluxurilor de capital este o opțiune ce nu poate fi pusă în aplicare decât într-un context macroeconomic stabil și echilibrat. Chiar și pentru actualii membri ai U.E. eliminarea restricțiilor asupra liberei circulații a capitalurilor a necesitat o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
situației macroeconomice: mișcarea în scop speculativ a capitalurilor este un fenomen cu un potențial destabilizator asupra balanței de plăți a unei economii mult mai serios decât investițiile externe directe. Acordurile de asociere țin seama de aceste restricții. Ele prevăd o liberalizare completă numai pentru operațiunile de cont curent, care se referă la bunuri și servicii achiziționate, respectiv vândute. Pentru operațiunile care țin de sfera „balanței capitalurilor” (investiții de portofoliu, împrumuturi externe, transferuri de capital), autorizarea circulației capitalurilor este lăsată la latitudinea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
țări industrializate (Grupul celor 24). Au fost desprinse cinci priorități: - ajutor alimentar și restructurare agricolă; - ameliorare a accesului pe piață; - încurajarea investițiilor; - instruire profesională; - cooperare în domeniul mediului înconjurător. Privitor la cele două țări, regulamente ale Consiliului au ca obiect liberalizarea restricțiilor cantitative specifice și suspendarea restricțiilor cantitative nespecifice, iar un regulament din 18 decembrie 1989 se referă la ajutorul economic în favoarea lor. Consiliul a creat, de asemenea, o Fundație Europeană și a lansat Programul TEMPUS (Trans European Mobility Programme for
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ca urmare a îndeplinirii de către acestea a condițiilor pentru a deveni țară asociată la U.E., respectiv: - respectarea regulilor statului de drept; - respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților; - practicarea unui sistem pluripartit, cu alegeri libere și democratice; - asigurarea liberalizării economice pentru crearea unei economii de piață. Aceste acorduri de asociere de un tip nou sunt numite „Acorduri Europene” tocmai pentru a pune în evidență apropierea geografică, dar și o interdependență sporită nu numai în domeniul economic, social, financiar, dar
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cooperării economice, sociale, financiare și culturale; - sprijinirea statului E.C.E. respectiv în procesul de tranziție spre economia de piață și în consolidarea democrației; - crearea condițiilor pentru integrarea treptată în U.E. Acordurile de asociere prezintă patru laturi esențiale: - o latură comercială susținând liberalizarea progresivă a schimburilor industriale și a concesiunilor agricole; au fost prevăzute dispoziții pentru produsele sensibile, pentru regulile de concurență, pentru dumping și măsurile de salvgardare; - o latură privitoare la libera circulație a lucrărilor, serviciilor și capitalurilor și la apropierea legislațiilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]