6,420 matches
-
pe vreunul din martirii noștri, deși de nenumărate ori ați fost îndemnați și chiar forțați a face aceasta. Salutare dar pământului sfânt al României, să fie binecuvântat! România a fost a doua patrie pentru mii de martiri ai noștri. După liberarea Bulgariei, simpatia poporului român a rămas nemărginită pentru noi. La 1885, când dușmanii năvăliră sub zidurile Slivniței și ale Vidinului, când am fost părăsiți de Europa întreagă, atunci numai în pieptul român s-a găsit o inimă plină de compătimire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au loc chefuri de chefuri cu diferite ocazii ori așa...pur și simplu.’’ A menționat în mod expres ziua de Sfântul Nicolae. Înainte de această ședință și de concluziile ei a avut loc o discuție nu tocmai amicală cu pacientul aproape de liberare, Mustață Florin. (Prima parte a conflictului am menționat-o în mod expres ceva mai sus). I-a spus răspicat ce poate face ca soția lui Florin să-și piardă locul de muncă: ,, Cu un simplu telefon către directorul de acolo
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
opinia publică este în contra dotațiunii și astfel nemulțumirile se înmulțesc văzând cu ochii. în ziua de 11 iunie, advocații și oameni politici cari au luat apărarea studenților pentru că au huiduit pe Ion Brătianu pe Piața Teatrului vin să le anunțe liberarea pe cauțiune. Aceșt studenți sunt: Vasile Cârlova, I. Iancovescu, G. Florian, Chirculescu, C. Ioanide, C. Rădulescu și autorul acestor rânduri. Mai era și d-l Costa-Foru, redactor la România. anul 1884 247 9 iunie 1884, p. 514. Banchetul, care a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pornit împotriva Domnului, hotărât să libereze pe părintele lui. Pe drum, în împrejurări dramatice, în lupta cu un pâlc de tătari, se leagă cu doi oșteni, dintre care unul e Bogdan fiul Domnului. Tustrei pun la cale atacul închisorii și liberarea bătrânului Jder. La faptă, sunt prinși și aduși înaintea Domnului... unde Bogdan pledează cauza cea dreaptă... Bogdan își face cele dintăiu isprăvi prin țară, necunoscut. A cules de pe drumuri pe un războinic viteaz și bețiv, om vesel și chefliu. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unui dușman, că casa i-a rămas pustiită, averile părăduite, jupâneasa nenorocită. Pun la cale eliberarea prin silă a lui Jder. Bogdan se duce în recunoaștere la Suceava la o zi mare, și se întâlnește cu Voevodul. Acolo-i cere liberarea lui Jder, între altele, și n-o poate dobândi. Acuma e ceva mai grabnic de făcut; trebue să plece la hotar, în Pocuția. Pleacă la hotar Bogdan cu bătrânul; dar înainte pune la cale cu feciorul lui Jder și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se elimineze războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale. V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina scăpați din jugul Austro-Ungariei și uniți cu Țara Mamă, România. VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aci în Monarhia Austro-Ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-ungară, iugoslavă, polonă și ruteană, și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni. VII. Adunarea națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
zi lapte și apă lui Costache. Marghiloman îmi promisese că va protesta la Geneva și că femeile nu vor fi arestate. Eu însă, sceptică, îmi făcui cufărul ca să nu o pat ca soțul meu. Lupu Costache tot insista să cerem liberarea câmpurilor de concentrare din Moldova, noi însă îi spuseserăm că arestarea nu ne sperie, trăisem cu oameni care toată viața lor fuseseră în pușcărie, exil și persecutați pentru ideile lor politice, dar că niciodată nu vom face o presiune asupra
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe trotuar și s-a urcat dânsul în locul lor! Mama, revenită acasă, fu examinată de Costache, care decise să-i facă injecții pentru a o întări și îi prescrise să iasă regulat, în fiecare zi. După-amiază sosi d. Tzigara cu liberarea oficială a lui Costache. El profită pentru a alerga îndată să vadă pe Lia. Dl Tzigara ne povesti cum Ion Filitti, directorul Teatrului, numit de germani, a fost la Carp, Maiorescu și Marghiloman pentru a-i invita la deschiderea Teatrului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
puteam da decât zahăr și chinină când erau bolnavi, dar atunci nu de bunăvoie, ci cu concursul energic al mamelor. Lângă mănăstire se aflau două sate: Burdușani, al românilor, și Cozieni, cel țigănesc, întemeiat de foștii robi ai mănăstirii la liberare în 1843. În Cozieni nu era școală, copiii trebuiau să meargă la Burdușani, distanța era mică. Bineînțeles, războiul o închisese, deși învățătorul, un bucovinean, era la fața locului; neavând însă lemne, nu funcționa. Ca să adun copiii după drumuri, m-am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în ziarul lor, căci de la Iași, aflându-se de arestarea noastră, s-a protestat în toată Europa, probabil au crezut că era și mama luată și își făceau mai mult sânge rău decât merita. Nici vorbă cu toate acestea de liberarea internaților germani, după cum se și cădea. Ei pretind că femeile germane au fost martirizate, dar ascund că numai cele bănuite de spionaj și mai ales femeile publice au fost arestate. Pe noi ne-au luat fără nici un motiv mărturisit și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
amândouă. Lucru foarte neplăcut pentru mine. Am rugat-o să vorbească altă dată la singular, căci eu nu eram dispusă să laud prin nici o formă pur tarea germanilor la Pasărea. Discuția a fost destul de vie și multă vreme, chiar după liberare, a rămas supărată, mai ales, poate, fiindcă a înțeles că nu procedase bine.]( Ediția a II-a, 1996, p. 115.) Era o căldură foarte mare. Afară de vizita la ora 6 dimineața la maica stariță, când îmi citea pravila zilei, nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Alt semn bun, sosi d. Buchmann, administratorul plasei, pe care nu-l văzusem încă, era însoțit de d. Zamfirescu, proprietarul fabricii de ciocolată. El ne confirmă buna știre de[spre] cum se ridicase moralul publicului în București și de[spre] liberarea provizorie a d-lui Constantin Băicoianu, până a nu fi pornit în Bulgaria cu tovarășii lui. Odată cu el au fost expediați, până la gară cu un soldat armat pe capră și unul pe scara trăsurii, Con stantin Antoniade și Caraba tescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
reveniră și declarară că nu vor decât controlul financiar. În acest caz sunt moșiile lui Niculescu-Dorobanțu, Herești, Florica, care ar trebui reluate, deoarece aveau procuratori în regulă și fuseseră bine exploatate până acum. Pe această bază s a reclamat și liberarea lui Gheorghiu. În deșert. boala liei Lia avea accese teribile de friguri. Nu se supunea la un tratament intens de chinină și nu știam ce să-i fac. Cum însă o prinsese și pe maica stariță și pleca la București
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
veșnică Seraficului Doctor, Sfântul Bonaventura, care, la cele trei Bucură-te, Marie recomandate de Urban al II-lea pentru dimineața și seara și pentru amiază de Grigorie al IX-lea, spre a asigura victoria cruciaților care luptau în Asia pentru liberarea locurilor Sfinte, a mai adăugat întreitul verset: „Îngerul Domnului a vestit Mariei”; „Iată roaba Domnului” și „Și Cuvântul s-a făcut trup”. Nu se poate spune entuziasmul cu care a fost primită această rugăciune de credincioșii din acele timpuri. Cronicile
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
acesta, timpul trecea destul de ușor, cu atât mai mult cu cât eram continuu susținut de conștiința rezistenței mele interioare. De câteva ori în viața mea, când am fost lovit de mari nenorociri, am avut o senzație de ușurare și de liberare de toate obligațiile pe care le aveam și care, fără să fi vrut să mi-o mărturisesc, îmi încătușau viața... Cu Vally nu cred să mă mai fi întâlnit, el fiind închis într-o celulă mult mai mare, de vreo
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
am întors cu acesta, era alimentat la acumulatori, îl reîncărcam la priză, l-au văzut toți și până la următoarea permisie, când l-am dus acasă, îl scoteam și mai ascultam muzică, așa cu micile imperfecțiuni pe care le avea. Înainte de liberare am plecat la munci agricole, am cules varză și sfeclă la Stolniceni-Prăjescu, am stat acolo o lună în plus peste termen, apoi, în sfârșit, ne-am întors în cazarmă. Ceilalți au fost lăsați la vatră, dar eu am mai rămas
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
cum eram, am fost furat și am predat cu lipsă în gestiune. Un șmecher din perimetru mi-a propus atunci ca în schimbul unei sume de bani să-mi facă rost de tacâmuri, dar n-am acceptat. Când a venit ziua liberării, plutonierul major nu mi-a dat liber până nu am semnat că îi voi trimite ulterior banii. La prima indemnizație pe care am primit-o ulterior, m-am achitat de datorie. Când m-am văzut din nou în haine civile
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
NO). Ultimul este implicat ca mediator important În procesele autoimune și inflamatoare, inclusiv În inflamația reumatismală. O serie de citokine (ÎL-1, TNF a, IFN y) care sunt și mediatori ai inflamației reumatismale, precum și polizaharide microbiene (ca endotoxine) induc sinteza și liberarea NO din monocite-macrofage, celule endoteliale, condrocite și sinoviocite. El este sintetizat de celulele menționate pe calea oxidării 1-argininei de către enzime numite NO-sintaze. Dacă producția de NO, care prin acțiunea sa puternic bactericidă joacă un rol important În eliminarea microbilor de la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fost luat de acolo de la muncă și dus la colonia de muncă Peninsula, unde o lună de zile am fost ținut Într-o izolare strictă. N-am avut voie să stau de vorbă cu nimeni. Așa se făcea. Toată lumea Înainte de liberare trebuia să stea În izolarea aia, să nu ia contact cu nimeni. Eu Însă, Înainte de liberare, am mai vorbit cu unul și cu altul. Că fac o paranteză: după ce s-a terminat Canalul și cei cu pedepse mari au fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de zile am fost ținut Într-o izolare strictă. N-am avut voie să stau de vorbă cu nimeni. Așa se făcea. Toată lumea Înainte de liberare trebuia să stea În izolarea aia, să nu ia contact cu nimeni. Eu Însă, Înainte de liberare, am mai vorbit cu unul și cu altul. Că fac o paranteză: după ce s-a terminat Canalul și cei cu pedepse mari au fost trimiși la Aiud și la mine, la Baia Sprie, la Valea Nistrului și așa mai departe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
merge cu mașina... Da’ cu mașina parcă te mai siești, da’ noi așa de bine ce-am venit... nici n-am zis că merg pe jos, de bucurie că am scăpat și eram liberi... Ce ați făcut după aceea? După liberare am mai stat un an, doi, m-am mai aranjat și eu, da’ m-am gândit că de acum trebe să mă căsătoresc... Eram băieți mai mulți În situația asta... Și m-am căsătorit, am stat vreo două luni la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acte - deci lucrări din repertoriul melodramatic obișnuit al vremii. Din compania dramatică M. Pascaly făceau parte, printre alții, Ștefan Iulian, N. Mateescu, Ioan Panu, Catinca Dimitrescu. 21. Stagiunea „Teatrului-circ“ s-a inaugurat la 10/22 octombrie 1874 cu drama istorică Liberarea Greciei (Liberii) de Edmond Gondinet, inspirată din lupta patrioților greci pentru independența națională; reprezentația a atras publicul datorită montării grandioase; în arenă au fost aduși caii circului, iar o numeroasă figurație era utilizată pentru impresionante scene de masă. 22. De la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
excepțiunea că delictul este prescris. Legea de pe vremea aceea prevedea că delictele de presă se prescriu după 4 luni, iar Macedonski fusese arestat pentru un delict comis cu 8 luni mai înainte. Cu toată împotrivirea procurorului Călinescu, Curtea a pronunțat liberarea acuzatului care fusese arestat arbitrar.79 Iată una din binefacerile arestului preventiv în materie de presă. La 16 iunie 80 colegiul pentru alegerea mitropoliților și episcopilor alege mitropolit al Moldovei pe Iosif Naniescu, episcopul de Argeș. Episcopul Melhisedec al Dunării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pressa, an. X, 2 august 1877, p. 3; asasinii au fost prinși în Transil vania, câteva săptămâni mai târziu - „Asasinatul Orasca Nicolaidi și fiica“, Pressa, an. X, 23 august 1877, p. 2). Mult mai târziu, tocmai când era aproape de termenul liberării, a voit să fugă și a fost împușcat. O versiune foarte acreditată a pretins că Pantazescu a fost asasinat; unii spun din ordin superior, alții pretind de către directorul închisorii căruia Pantazescu îi încredințase secretul unor ascunzători fictive unde s-ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
supraviețuitorii deveniți scriitori care, ulterior, s-au sinucis (Primo Levi, Jean Amery), Kertész consideră că, prin comparație, el a fost „ajutat” să treacă prin deceniile postbelice de totalitarismul comunist, care, „după Auschwitz, dovedea că nu exista vreo șansă de libertate, liberare, catharsis”. Dacă În Occident, prin dezbaterea liberă a temei, trauma supraviețuitorilor s-a reciclat și uneori regenerat până la efect fatal, În Est, tocmai „continuarea vieții de captiv” În cadrul unei „națiuni captive” pare să fi blocat dilemele „identității”, eliminând „până și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]