2,625 matches
-
Pentru a intra în tainele vorbirii paralele, trebuie să ai rădăcinile bine înfipte în pavajul metropolei sau al orașelor și zonelor portuare... Argoul nu este nici "limbaj secret al răufăcătorilor", nici "frazeologie particulară" și nici "signum social", cum au crezut lingviștii celor 200 de ani de cercetare sistematică a acestui tip de comunicare. El este, pur și simplu, o emanație a creației poetice. Cînd pătrundem în nobila lui mecanică de substituire de sens și cînd învățăm să o mînuim, argoul ni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la libertate, egalitate și progres, lăsându-se tot ceea ce depășea sfera interesului general în seama deplinei libertăți de acțiune a națiunilor (Romano, 1977, 19-20). Expresia Statele Unite ale Europei îi aparține atât italianului Carlo Cattaneo (1801-1869) - filosof, istoric, economist, geograf și lingvist, conducător al revoluției milaneze din 1848 - cât și marelui romancier francez Victor Hugo. Carlo Cattaneo afirma că „nu va exista pace decât atunci când se vor crea Statele Unite ale Europei” (Romano, 1977, 19-20). Cu prilejul Congresului de pace, organizat la Paris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Mallarmé postula teo retic obscuritatea, că n-o obținea doar prin spo n taneitatea verbului. În franceză, ininteligibilul, dacă nu este voit, este rezultatul unui deficit al spiritului sau al vre unei ina dvertențe gramaticale. O limbă moartă, spune un lingvist, se recunoaște după aceea că, exprimându-te în ea, n-ai dreptul să comiți greșeli. Ceea ce e un alt fel de a spune că nu ai dreptul să-i aduci nici cea mai mică înnoire. În vremea Luminilor, fran ceza
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Prin intermediul unor astfel de experimente, Shanto Iyengar a descoperit două efecte semnificative care sunt cunoscute sub numele de "cadraj" (engl. framing) și de "activare" (engl. priming). Înainte de a delimita terminologic aceste două concepte, trebuie amintit faptul că unii cercetatori, precum lingvistul George Lakoff (2008), consideră că efectul de agendă implică în mod automat o referire la "cadraje". Cadrajul în accepțiunea lakoff-iană (Lakoff, 2008) se concentrează în jurul imaginilor pe care anumite cuvinte sau fraze ni le evocă, iar efectul de agendă se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Danezii- Juul. Saxonii - Gehul. Celții - Gewel. Polonezii - Willia. Rușii - Razdjestva. Bulgarii - Bozik. Ucrainieinii - Rizdo. Sârbii, sloveniiBozic. Nașterea Dmnului este denumită la români printrun cuvânt propriu, specific numai popurului nostru: Crăciun. Cu privire la originea acestuia, există o îndelungată dispută filologică, dar majoritatea lingviștilor afirmă că termenul provine din limba latină. Hasdeu îl deduce din lat. crastinum. alții din colationem de la colatio (chemarea făcută poporului de către preoții păgâni pentru a anunța sărbătorile ce soseau). Sau din lat. carnatione, de la incarnatio (întruchipare). Sau din alt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un element conceptual neperceptibil - semnificatul . Relația dintre semnificant si semnificat este semnificația. Conform concepției psihologice a lui F. de Saussure despre limbă ca sistem, “Semnul lingvistic nu unește un lucru cu un nume, ci un concept cu o imagine acustică”. Lingvistul fixează modelul diadic al semnului lingvistic: “Propunem să se păstreze cuvântul semn pentru a desemna totalitatea și să se înlocuiască concept și imagine acustică respectiv cu semnificat și semnificant; acești termeni au avantajul de a marca opoziția care ii separă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
interjecții, cuvinte cu simbolism fonetic, sau relativă (internă), vizând cuvinte derivate sau compuse a căror formă se poate explica prin raportate la alte semne. Etimologia populară (boliclinică, renumerație, filigram etc.) poate fi explicată prin nevoia vorbitorului de a motiva cuvintele. Lingvistul pune în evidență și caracterul liniar al semnului lingvistic: “Fiind de natură auditivă, semnificantul se desfășoară numai în timp și are caracteristicile pe care le împrumută de la acesta: a) el reprezintă o întindere și b) această întindere este măsurabilă într-
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
însușirea și utilizarea corectă a unei limbi. Limbajul, ca sistem de semne (cod) folosit pentru intercomunicare vizează două interpretări distincte: a) în sens larg, limbajul desemnează orice tip de comunicare între ființe - oameni sau animale - apte să se exprime. Majoritatea lingviștilor consideră însă că faptele de expresie posibile în comportamentul animalelor nu pot reprezenta obiect al cercetării lingvistice. Considerând limbajul un sistem de semne și definind noțiunea de semn ca un instrument care servește la redarea unei idei, a unui concept
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sens mult prea amplu și discutabil. Semnul este un instrument care evocă un concept în virtutea unei „convenții" și în conformitate cu o tradiție determinată, însă între semn și conceptul evocat nu există o relație necesară de tip cauză-efect ori invers. Lingvistul austriac K. Bühler (1934) definea semnul lingvistic prin trei dimensiuni: simptom, ca expresie a emițătorului, manifestând ceva despre cel care îl produce; semnal, pentru receptorul său și simbol în raport cu semnificatul său „real", întrucât desemnează printr-un concept ceva aparținând unei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cât și de receptor. Din perspectiva teoriei lui Bühler, limbajul animal corespunde, unei reacții vitale cu caracter elementar, care nu implică nicio operație simbolizantă. Comparația între strigăte ale diferitelor viețuitoare și strigătele omenești, transpuse în interjecții și onomatopee, justifică atitudinea lingviștilor față de “limbajul” animalelor. Interjecțiile au un caracter convențional și un anume aspect simbolic care ține de o tradiție lingvistică. Faptul este confirmat de utilizarea unor onomatopee diferite pentru reproducerea sunetelor emise de aceleași păsări sau animale de către membrii unor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
emoții artistice. Roman Jakobson este de părere că în textul poetic informația este ambiguizată, datorită superiorității pe care o are funcția poetică asupra celei reprezentative (referențiale). în textul poetic, emițătorul, receptorul, contextul, toate sunt dedublate sau au chiar trimiteri multiple. Lingvistul analizează mesajul poetic ca fiind unul aparte printre celelalte tipuri de limbaje, datorită predominanței funcției poetice. în limbajul poetic sunt reprezentate toate funcțiile, dar cea poetică este predominantă. în celelalte tipuri de limbaj prioritatea o are funcția referentială (având în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
al structuralismului european, consideră că funcțiile limbajului sunt în număr de trei: emotivă, conativă, referentială. Referindu-se la funcția metalingvistică identificată de R. Jacobson, E. Coșeriu demonstrează că aceasta e de fapt funcția referențială sau de denotare, cum o numește lingvistul. Nici funcția fatică nu este acceptată; enunțurile considerate ilustrative pentru această funcție pot fi lesne încadrate în funcția conativă sau de apel (Bühler). în legătură cu mesajul poetic, E. Coșeriu preia de la predecesorii săi două idei: aceea a izolării mesajului, a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
enunțurile considerate ilustrative pentru această funcție pot fi lesne încadrate în funcția conativă sau de apel (Bühler). în legătură cu mesajul poetic, E. Coșeriu preia de la predecesorii săi două idei: aceea a izolării mesajului, a concentrării în mesaj și ideea relațională. Lingvistul vorbește despre un mănunchi de funcții de evocare grupate în jurul funcției referențiale. Este vorba de relații ale semnului lingvistic: (1) cu alte semne: un raport material (rime, ritm...) și de conținut (ex.: chauve-souris înseamnă liliac în limbajul uzual, dar, cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
exemplara în ce priveste legile statului și cele de conviețuire socială (cum erau cele privind viața la bloc). A fost prieten cu mari profesori că Alexandru Dima (șef de catedră la Facultățile de Litere din Iași și București), cu marele lingvist - Academician profesor Gheorghe Ivănescu (a cărui soție fusese secretara a lui Nicolae Iorga), cu Grigore Botez - directorul Bibliotecii Centrale Universitare “M. Eminescu”, cu marele profesor și savant D. Mangeron care a fost de asemenea șef la cea de a doua
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
fi separate de contextul particular reprezentat de cartea de gramatică, în care se poate vorbi de "Max" sau de "șoarece", fără a ne pune întrebarea cine anume sînt aceștia doi, cînd a avut loc mușcătura sau urmărirea etc. Cînd un lingvist propune asemenea exemple, el o face pentru a prezenta unul sau mai multe fenomene de limbă: "Pisica urmărește șoarecele" va ilustra, de exemplu, ideea că anumite verbe sînt tranzitive sau că există acord între substantiv și determinant etc. Faptul că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
legate printr-un element de legătură, conectorul "dar", trebuie ca și cititorul să interpreteze relația astfel stabilită. Iar pentru aceasta, va trebui să caute o interpretare posibilă sprijinindu-se atît pe context, cît și pe valoarea lui dar în limbă. Lingvistul Oswald Ducrot a arătat că sensul lui dar este un ansamblu de instrucțiuni oferite destinatarului pentru ca el să poată să construiască o interpretare. Utilizarea lui dar înseamnă să spunem destinatarului ceva de felul: În succesiunea de propoziții P DAR Q
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lume, o competență enciclopedică. Acestea reprezintă cele trei mari instanțe care intervin în dubla dimensiune a activității verbale, cea de producere și de interpretare a enunțurilor: stăpînirea limbii, cunoașterea lumii, aptitudinea de a te înscrie în această lume cu ajutorul limbii. Lingviștii au, însă, opinii diferite în ceea ce privește componentele pe care ar trebui să le distingem în interiorul competențelor respective, dar și în ceea ce privește relațiile care există între ele. 1. Competența enciclopedică Un ansamblu nelimitat Competența noastră enciclopedică este cea care ne spune, de exemplu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și că mobilizează doi parteneri, devine dificil să numim interlocutorul "destinatar": în acest caz avem impresia că enunțarea merge într-o singură direcție, că nu este decît expresia gîndirii unui locutor care se adresează unui destinatar pasiv. De aceea, asemeni lingvistului Antoine Culioli, nu vom mai vorbi de "destinatar", ci de co-enunțiator. Folosit la plural și fără cratimă, termenul coenunțiatori va desemna cei doi parteneri de discurs. Discursul este contextualizat Nu putem spune că discursul intervine într-un context, ca și cum contextul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
animator de vînzări promoționale. Simplul fapt de a include un discurs într-un gen (conferință, telejurnal) înseamnă a-l pune în relație cu un ansamblu infinit de discursuri aparținînd aceluiași gen. 2. Enunț și text Pentru a desemna producțiile verbale, lingviștii nu dispun numai de termenul "discurs", ci recurg de asemenea la enunț și la text, care primesc definiții diverse. Noțiunii de "enunț" i se pot atribui astfel diferite valori, în funcție de opozițiile în care este inclusă: - poate fi opusă enunțării, ca
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de producere; în această perspectivă, enunțul reprezintă urma verbală a evenimentului care este enunțarea. Aici mărimea enunțului nu are nici o importanță: poate fi vorba de cîteva cuvinte sau de o carte întreagă. Această definiție a enunțului este universal acceptată; - unii lingviști definesc enunțul ca unitatea elementară a comunicării verbale, o înșiruire dotată cu sens și completă din punct de vedere sintactic: astfel "Leon este bolnav", "O!", "Ce mai fată!", "Paul!" sînt enunțuri aparținînd unor tipuri distincte; - alții opun fraza, considerată în afara
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vezi infra, cap. 6). 3. Tipologii lingvistice și discursive Tipologiile enunțiative Nu am abordat pînă acum un tip de clasificare mai puțin cunoscut, fondat pe proprietățile lingvistice, mai precis, pe cele enunțiative. La baza lui se află opoziția stabilită de lingvistul francez Emile Benveniste între "discurs" și "istorie" (sau "povestire") asupra căreia vom reveni în capitolul 10. Pentru a da un exemplu caricatural, această împărțire permite să opunem un proverb unei conversații familiare: enunțarea proverbului implică un fel de ruptură între
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în același timp de anumite funcționări lingvistice: cele două aspecte nu pot fi separate. 4. Utilitatea genurilor discursive Un factor de economie Pentru un locutor, faptul de a stăpîni genurile discursive este un factor important de economie cognitivă. Așa cum sublinia lingvistul rus M. Bahtin: Noi învățăm să ne modelăm vorbirea în formele genului și, auzind vorbirea celuilalt, știm dintr-o dată, de la primele cuvinte, să-i presimțim genul, să-i ghicim volumul, structura compozițională dată, să-i prevedem sfîrșitul, altfel spus, chiar
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Jurnalistul, enunțiatorul 1, nu se dă drept responsabil pentru "Mama buba, mama doarme la etaj..."; în schimb, el este responsabil pentru enunțarea 1, care afirmă că a existat o enunțare 2. Cu acest tip de fenomen, intrăm în problematica polifoniei. Lingvistul rus M. Bahtin a fost primul care a introdus noțiunea de polifonie în studiul literaturii; ea a fost apoi utilizată în lingvistică pentru a analiza enunțurile în care mai multe "voci" se fac auzite în mod simultan. Este ceea ce se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]