1,902 matches
-
domine interlocutorul. Capul plecat, ferirea privirii 40, degetele mâinilor întrepătrunse ("în coadă de porumbel"), poziția în picioare drepți Locutorul se plasează într-o ipostază de subordonare/supunere față de interlocutor. etc. Tabelul nr. 10. Indicatori paraverbali 41 ai comportamentului comunicativ al locutorului Unități/combinații paraverbale "Traducere" Pauza folosită după nu Locutorul vrea să sublinieze refuzul. Încercare de controlare a intensității vocii/a ritmului vorbirii Locutorul dorește să-și mascheze emoțiile. Imitarea timbrului unui copil 42 Locutorul dorește să-l sensibilizeze pe interlocutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
întrepătrunse ("în coadă de porumbel"), poziția în picioare drepți Locutorul se plasează într-o ipostază de subordonare/supunere față de interlocutor. etc. Tabelul nr. 10. Indicatori paraverbali 41 ai comportamentului comunicativ al locutorului Unități/combinații paraverbale "Traducere" Pauza folosită după nu Locutorul vrea să sublinieze refuzul. Încercare de controlare a intensității vocii/a ritmului vorbirii Locutorul dorește să-și mascheze emoțiile. Imitarea timbrului unui copil 42 Locutorul dorește să-l sensibilizeze pe interlocutor. Accentuarea unui anumit cuvânt din mesaj Locutorul dorește să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ipostază de subordonare/supunere față de interlocutor. etc. Tabelul nr. 10. Indicatori paraverbali 41 ai comportamentului comunicativ al locutorului Unități/combinații paraverbale "Traducere" Pauza folosită după nu Locutorul vrea să sublinieze refuzul. Încercare de controlare a intensității vocii/a ritmului vorbirii Locutorul dorește să-și mascheze emoțiile. Imitarea timbrului unui copil 42 Locutorul dorește să-l sensibilizeze pe interlocutor. Accentuarea unui anumit cuvânt din mesaj Locutorul dorește să atragă atenția interlocutoruui asupra unei anumite componente a mesajului, în detrimentul celorlalte (cu sau fără
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
paraverbali 41 ai comportamentului comunicativ al locutorului Unități/combinații paraverbale "Traducere" Pauza folosită după nu Locutorul vrea să sublinieze refuzul. Încercare de controlare a intensității vocii/a ritmului vorbirii Locutorul dorește să-și mascheze emoțiile. Imitarea timbrului unui copil 42 Locutorul dorește să-l sensibilizeze pe interlocutor. Accentuarea unui anumit cuvânt din mesaj Locutorul dorește să atragă atenția interlocutoruui asupra unei anumite componente a mesajului, în detrimentul celorlalte (cu sau fără intenția de manipulare în sens negativ). Pronunțarea unei componente a mesajului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
după nu Locutorul vrea să sublinieze refuzul. Încercare de controlare a intensității vocii/a ritmului vorbirii Locutorul dorește să-și mascheze emoțiile. Imitarea timbrului unui copil 42 Locutorul dorește să-l sensibilizeze pe interlocutor. Accentuarea unui anumit cuvânt din mesaj Locutorul dorește să atragă atenția interlocutoruui asupra unei anumite componente a mesajului, în detrimentul celorlalte (cu sau fără intenția de manipulare în sens negativ). Pronunțarea unei componente a mesajului într-un ritm alert 43 sau cu o intensitate foarte scăzută a vocii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dorește să atragă atenția interlocutoruui asupra unei anumite componente a mesajului, în detrimentul celorlalte (cu sau fără intenția de manipulare în sens negativ). Pronunțarea unei componente a mesajului într-un ritm alert 43 sau cu o intensitate foarte scăzută a vocii Locutorul încearcă să-l împiedice pe interlocutor să acorde o atenție deosebită (sau aceeași atenție) respectivei componente a mesajului (impresia, când vorbești mai repede sau mai încet, este că celălalt nu te va înțelege pe deplin sau nu te va urmări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
când vorbești mai repede sau mai încet, este că celălalt nu te va înțelege pe deplin sau nu te va urmări cu aceeași atenție vezi, de exemplu, citirea foarte rapidă a unor mesaje la sfârșitul reclamelor pentru medicamente). Coborârea tonului Locutorul dorește ca interlocutorul să preia cuvântul. Ridicarea tonului Locutorul dorește să-și domine interlocutorul. Lungirea vocalelor Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul interlocutorului. Intensitate crescândă a vocii Locutorul simte că interlocutorul dorește să intervină, dar nu permite acest lucru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
celălalt nu te va înțelege pe deplin sau nu te va urmări cu aceeași atenție vezi, de exemplu, citirea foarte rapidă a unor mesaje la sfârșitul reclamelor pentru medicamente). Coborârea tonului Locutorul dorește ca interlocutorul să preia cuvântul. Ridicarea tonului Locutorul dorește să-și domine interlocutorul. Lungirea vocalelor Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul interlocutorului. Intensitate crescândă a vocii Locutorul simte că interlocutorul dorește să intervină, dar nu permite acest lucru. Voce energică, intonații și inflexiuni diverse, schimbări de ritm
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu te va urmări cu aceeași atenție vezi, de exemplu, citirea foarte rapidă a unor mesaje la sfârșitul reclamelor pentru medicamente). Coborârea tonului Locutorul dorește ca interlocutorul să preia cuvântul. Ridicarea tonului Locutorul dorește să-și domine interlocutorul. Lungirea vocalelor Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul interlocutorului. Intensitate crescândă a vocii Locutorul simte că interlocutorul dorește să intervină, dar nu permite acest lucru. Voce energică, intonații și inflexiuni diverse, schimbări de ritm Locutorul (implicat în ceea ce comunică) vrea să atragă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
rapidă a unor mesaje la sfârșitul reclamelor pentru medicamente). Coborârea tonului Locutorul dorește ca interlocutorul să preia cuvântul. Ridicarea tonului Locutorul dorește să-și domine interlocutorul. Lungirea vocalelor Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul interlocutorului. Intensitate crescândă a vocii Locutorul simte că interlocutorul dorește să intervină, dar nu permite acest lucru. Voce energică, intonații și inflexiuni diverse, schimbări de ritm Locutorul (implicat în ceea ce comunică) vrea să atragă/să păstreze atenția interlocutorului. Schimbarea ritmului, a intonației, a intensității vocii Locutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dorește să-și domine interlocutorul. Lungirea vocalelor Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul interlocutorului. Intensitate crescândă a vocii Locutorul simte că interlocutorul dorește să intervină, dar nu permite acest lucru. Voce energică, intonații și inflexiuni diverse, schimbări de ritm Locutorul (implicat în ceea ce comunică) vrea să atragă/să păstreze atenția interlocutorului. Schimbarea ritmului, a intonației, a intensității vocii Locutorul dorește să facă diferența între propria opinie și citatul prin care o susține/la care face apel (ca argumentare sau în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Locutorul simte că interlocutorul dorește să intervină, dar nu permite acest lucru. Voce energică, intonații și inflexiuni diverse, schimbări de ritm Locutorul (implicat în ceea ce comunică) vrea să atragă/să păstreze atenția interlocutorului. Schimbarea ritmului, a intonației, a intensității vocii Locutorul dorește să facă diferența între propria opinie și citatul prin care o susține/la care face apel (ca argumentare sau în contrapondere). Schimbarea timbrului vocii Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o actualizează astfel, in absentia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vrea să atragă/să păstreze atenția interlocutorului. Schimbarea ritmului, a intonației, a intensității vocii Locutorul dorește să facă diferența între propria opinie și citatul prin care o susține/la care face apel (ca argumentare sau în contrapondere). Schimbarea timbrului vocii Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și citatul prin care o susține/la care face apel (ca argumentare sau în contrapondere). Schimbarea timbrului vocii Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de comunicare respectivă. etc. * * * Pe aceeași linie a optimizării relaționării și comunicării locutorului cu interlocutorul, se înscriu coordonate precum: * adaptarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de comunicare respectivă. etc. * * * Pe aceeași linie a optimizării relaționării și comunicării locutorului cu interlocutorul, se înscriu coordonate precum: * adaptarea locutorului la interlocutor modalitate de intrare în raport cu acesta, de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de comunicare respectivă. etc. * * * Pe aceeași linie a optimizării relaționării și comunicării locutorului cu interlocutorul, se înscriu coordonate precum: * adaptarea locutorului la interlocutor modalitate de intrare în raport cu acesta, de "potrivire"44 cu acesta ca postură, ritm al vorbirii, intensitate a vocii etc.; vezi de exemplu, situația unei discuții între un adult și un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de comunicare respectivă. etc. * * * Pe aceeași linie a optimizării relaționării și comunicării locutorului cu interlocutorul, se înscriu coordonate precum: * adaptarea locutorului la interlocutor modalitate de intrare în raport cu acesta, de "potrivire"44 cu acesta ca postură, ritm al vorbirii, intensitate a vocii etc.; vezi de exemplu, situația unei discuții între un adult și un copil preșcolar; înainte de intrarea în bibliotecă, i se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acestuia în șoaptă, copilul a preluat maniera de comunicare cu intensitate redusă; în comunicarea interpersonală și în cea didactică/educațională, această "potrivire" cu interlocutorul se exersează, pentru a optimiza astfel relaționarea cu acesta și derularea actului comunicativ, în general; * plasarea locutorului în ipostaza de a oferi feedback pozitiv/ constructiv interlocutorului de exemplu, când un elev citește compunerea pe care a redactat-o, profesorul (sau un al elev) are cel puțin două posibilități de a reacționa în manieră pozitivă (cf. Rymes 2008
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
că...; de exemplu; astfel; prin comparație; altfel spus; aceasta ne arată că...; astfel se explică...; aceasta ne demonstrează că...; argumentele noastre sunt... etc.; * mărci ale coeziunii forme pronominale, forme verbale concordante etc.; * mărci ale importanței anumitor componente ale mesajului pentru locutor: aș vrea să subliniez că...; voi puncta în mod deosebit...; mă voi opri mai ales la; mă voi axa mai ales pe...; cu precădere etc.; * mărci ale încheierii actului comunicativ: pentru a încheia; în încheiere; concluzionând; sintetizând, în cele din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
într-o situație de comunicare interpersonală, susținerea ideilor prin arătarea unor fotografii, iar în cazul comunicării didactice/educaționale, derularea unei activități subsumate temei Toamna într-un decor cu frunze galbene, ruginii, cu fructe, legume, pe un fond sonor adecvat, cu locutor îmbrăcat în culorile acestui anotimp etc.; * necesitatea exersării utilizării componentelor verbale, nonverbale și paraverbale ale sistemului comunicativ atât de către vorbitorul comun, în vederea optimizării comunicării interpersonale, cât și de către profesor și elev, în vederea optimizării comunicării didactice/educaționale etc. * * * Literatura de specialitate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
semnele + ; "redactorul"/"prezentatorul" începe să vorbească și, atunci când ceilalți participanți ridică, succesiv, foile sau paletele cu + trebuie să vorbească din ce în ce mai tare, iar când i se arată semnul trebuie să coboare intensitatea vocii (se poate merge, de exemplu, pe succesiunea + + + + până când locutorul nu mai este auzit de către interlocutori); Haina face pe om (?) alegerea, dintr-o serie de piese de vestimentație, a unora care pot permite unei persoane să construiască un personaj, trebuind să comunice (verbal, nonverbal și paraverbal) conform "rolului" asumat; schimbarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o alta, cu obligativitatea de a produce modificări și în stilul de comunicare; Definiții originale participanții sunt provocați să dea definiții inedite dar formulate ca articole de dicționar pentru cuvinte precum piață, ceață, devreme, neclar, bucuros etc.; * Vânzătorul de top locutorul trebuie să-și convingă interlocutorii prin mijloace verbale, nonverbale și paraverbale într-un interval de timp dat, să cumpere un anumit produs (un fluture, un plic, o mască, un personaj imaginar etc.); * Culori-stări/culori-sentimente participanții trebuie să asocieze jetoane de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cu anumite sentimente și să le verbalizeze, să prezinte situații (pe care le-au trăit) relevante pentru stările/sentimentele respective etc. II.3. Componenta interlocutorială a actului comunicativ Instanța interlocutorială reflectă, în general, prin feedback-ul oferit, efectul produs de locutor, prin transmiterea mesajului, în cadrul actului comunicativ dintr-o anumită situație. Este, ca și instanța locutorială, o instanță mobilă, în condițiile în care în cadrul schimbului comunicativ/al dinamicii oricărui act comunicativ (chiar și în cazul monologului, în care se poate vorbi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și instanța locutorială, o instanță mobilă, în condițiile în care în cadrul schimbului comunicativ/al dinamicii oricărui act comunicativ (chiar și în cazul monologului, în care se poate vorbi de o dedublare la nivelul instanțelor comunicative), fiecare actant poate deveni, succesiv, locutor, respectiv interlocutor. * * * Prin raportare la elementele prezentate în secțiunea anterioară (II.2.), premisele creării unui context comunicativ optim implică, de data aceasta din partea interlocutorului, răspunsul la cel puțin șapte întrebări: (1) Ce știu despre locutor? (2) Cum relaționez cu locutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]