18,160 matches
-
Baba, așa cum au fost ele gîndite de-a lungul anilor, care urmăreau extensiv opera artistului, discursul său plastic explicit și într-o măsură mult mai mică sensul interior al picturii, care urmăreau mai mult dezvoltarea pe orizontală a acesteia decît logica ei ascunsă și, uneori, inconfortabilă, albumul Corneliu Baba, apărut simultan cu ultima retrospectvă, cea din 1997, la Editura Fundației Culturale, încearcă o radiografie neconvențională, dincolo de evenimentele exterioare și de obișnuitele repere cronologice. Ingrijit de istoricul de artă Maria Albani, o
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
în datele ei exterioare, ci în permanenta confruntare lăuntrică a pictorului cu materia, cu forma, cu puterea de agregare și cu proximitatea neantului. Din această pricină succesiunea și sensul de lectură al imaginilor nu urmăresc cronologia directă și nici măcar o logică a temelor, ci incearcă să acrediteze o cronologie care ține de metabolismul intim al existenței și de sensul ascuns al dinamicii materiei. Albumul începe, așadar, cu lumea în potențialul ei maxim, cu forma congruentă și deplină, cu materia în aparent
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
devenit, în timp, susceptibilă de manierism. Abia în Amantul Marii Doamne Dracula, roman apărut în 2001 și având ca protagoniști un cuplu de tristă memorie (Nicolae și Elena Ceaușescu), scriitorul și-a diluat metaforismul și a reintrat, cu forță, în logica specifică genului epic: obiectivitate a reprezentării, personaje consistente, conflict bine structurat. El tinde, astfel, să facă joncțiunea cu proza sa de tinerețe, de o originalitate profundă, nu decorativă, și care l-a impus, în anii '60, în rândul celor mai
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
par atât de vii, sunt creații de hârtie, animate nu de Sfântul Duh, ci de forța figurativă a romancierului. Astfel că disocierea pozitiv/ negativ începe să te preocupe tot mai puțin. Contează modul în care personajele apar și se dezvoltă, logica lor tipologică, iar nu unghiul moral din care le priveai până mai ieri. E importantă consistența lor, precum și acea notă distinctivă care le face inconfundabile, într-o galerie mai largă de portrete. Între un erou cumsecade, dar șters, și un
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
Djuvara prezintă o bibliografie a problemei, trecînd în revistă principalele atestări și dezbateri semantice (p. 133-136). Explicația pe care o dă evoluției semantice a termenului se potrivește foarte bine cu legile cognitive ale schimbării lingvistice și, mai ales, cu o logică a percepției istorice: Faptul că verbul a descăleca, desemnând coborârea de pe cal, a luat la valahi, care s-au menținut o mie de ani în aria neamului lor datorită adăpostului reprezentat de codrii deși, sensul de a cuceri, a coloniza
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
mesajului. Tocmai de aceea televiziunea subjugă mai mult decît radioul, fiindcă îți dă puțin și îți cere mult, iar acest efort de completare e răspunzător de implicarea sufletească mult mai mare pe care o cere privitul la televizor. Potrivit aceleiași logici, o carte este un mediu fierbinte deoarece are atît de multă informație încît cititorul nu trebuie decît să o parcurgă detașat, fără să-și cheltuiască energia, în timp ce o conversație este un mediu rece, căci în cursul ei trebuie să completezi
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
ton politicos lucruri de o impertinență ideologică crasă, pesemne că de mult ar fi fost scos din circuitul cultural al Franței și trecut pe linia moartă a păduchioșilor suferind de tifosul gîndirii libere. Să luăm, de pildă, cartea Nenorocirea secolului. Logica întreprinderii teoretice pe care Alain Besançon o desfășoară în ea arată astfel: nimeni nu se îndoiește că, dacă în Europa secolului XX au existat două sisteme totalitare, acelea au fost nazismul și comunismul. Din păcate, dacă în această privință toți
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
și nedomolite orgolii naționale, etnice și religioase. Aici e pragul delicat dincolo de care apele încep să se despice și tot de aici încolo tonul dezbaterilor, unul pînă acum seren și destins, capătă stridența crispată a învinuirilor ideologice. Din acest moment, logica dezbaterii lasă locul logicii hărțuirii psihologice: nu se mai dau explicații, ci se fac aluzii. Nu se mai oferă argumente, ci se proferează insinuări. Se iscă astfel un război al nervilor în cursul căruia fiecare tabără trăiește cu speranța că
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
etnice și religioase. Aici e pragul delicat dincolo de care apele încep să se despice și tot de aici încolo tonul dezbaterilor, unul pînă acum seren și destins, capătă stridența crispată a învinuirilor ideologice. Din acest moment, logica dezbaterii lasă locul logicii hărțuirii psihologice: nu se mai dau explicații, ci se fac aluzii. Nu se mai oferă argumente, ci se proferează insinuări. Se iscă astfel un război al nervilor în cursul căruia fiecare tabără trăiește cu speranța că cealaltă va claca prima
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
-și rolul de instrument al partidului comunist și al Securității. Nu-l acuz, Doamne ferește!, pe Octavian Paler de favorizarea infractorului: pur și simplu, așa vedea el lucrurile, necrezându-l pe Eugen Barbu chiar atât de diabolic cât îl credeau alții. Logica afectivă a lui Octavian Paler e una care izvorăște dintr-o totală bună-credință: un scriitor atât de bun ca Eugen Barbu nu putea fi un om atât de rău cum se presupune. Numai că, după părerea altora, cărora mă raliez
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
lui Octavian Paler e una care izvorăște dintr-o totală bună-credință: un scriitor atât de bun ca Eugen Barbu nu putea fi un om atât de rău cum se presupune. Numai că, după părerea altora, cărora mă raliez și eu, logica mai bine justificată, înlocuind afectivitatea cu rațiunea, ar fi alta: un om atât de imoral nu putea fi un scriitor atât de bun pe cât îl cred unii. (Evit să folosesc noțiunea de "mare scriitor", pe care nu aș ști cum
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
atât de bun pe cât îl cred unii. (Evit să folosesc noțiunea de "mare scriitor", pe care nu aș ști cum s-o definesc cât mai concis.) Cu alte cuvinte: dintr-o biografie detestabilă nu are cum ieși o operă admirabilă. Logica cealaltă ar formula invers: o operă admirabilă scuză o biografie detestabilă. Cum să ieși din această dilemă? Evident: citind "obiectiv" opera și ignorând biografia. Poți proceda astfel? În principiu, da. În practică, deocamdată nu. Biografia lui Eugen Barbu grevează asupra
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
această dilemă? Evident: citind "obiectiv" opera și ignorând biografia. Poți proceda astfel? În principiu, da. În practică, deocamdată nu. Biografia lui Eugen Barbu grevează asupra operei. Nu știu nici o judecată critică în stare să surmonteze această relație. Diferențele sunt de logică. Octavian Paler e printre cei care nu cred că biografia poate altera sau eclipsa o operă, fiind tentat să supraliciteze din mărinimie în direcția esteticului independent și inalienabil: "Nu știu ce impresie vă face o asemenea mărturisire, dar eu am o strângere
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
și mai neașteptat admirator de după 1990 al prozei lui Eugen Barbu este Eugen Negrici, care consacră în sinteza sa Literatura română sub comunism. Proza (Ed. Fundației PRO, 2002) două mari paragrafe elogioase romanelor Groapa (p. 138-142) și Princepele (p. 172-179). Logica lui Eugen Negrici e aceeași cu a lui Octavian Paler: Eugen Barbu e un mare scriitor în pofida biografiei sale detestabile. Iată formularea criticului: "Eugen Barbu a intrat în conștiința cititorului român și a rămas acolo, în pofida faptelor sale demne de
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
din Groapa nu are nimic, dar absolut nimic de-a face cu proza lui Arghezi sau cu proza lui Mateiu I. Caragiale. Judecata critică despre viabilitatea prozei barbiene, în afara oricărei suspiciuni biografice, merită însă reținută ca tip de atitudine. Accept logica lui Octavian Paler și a lui Eugen Negrici ca una justificată, validă, onestă, dezirabilă, în primul rând datorită dorinței de obiectivitate și de detașare. Ar fi bine să citim cărțile și să ignorăm biografiile. Dar dacă imoralitatea biografiei ne semnalează
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
Persida și un portal de internet - http://ro.altermedia.info - ortodoxist peste limite și îngustat de o incredibilă rea-voință " Continuând argumentele fragmentului citat, putem arăta că Persida este victima "tatălui minciunii celui viclean". Fata a căzut într-o ambuscadă din cauza logicii "drăcești", întrucât este "slabă de înger". Lăsăm deoparte discuția despre cel slab și cel tare și temeiurile ei creștine și spunem doar că semeni de-ai noștri înarmați cu "credință tare" au umplut lagărele și camerele de exterminare. Aceeași "credință
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
cinetică: Jesus Soto (Julian Cabeza și Lourdes Molero), specificitatea semiotică a textului fotografic (Garcia de Molero și Farias de Estany). Mese rotunde și sesiuni speciale au fost dedicate unor teme ca: semiotica socială, literatura coreeană, comunicare și spectacol, muzica contemporană, logica modală și teoremele lui Gödel, comunicare pe internet, înțelegerea celuilalt, teorii ale minții, semiotica și hermeneutica în comunicarea interculturală, neurosemiotica, identitate, semnele sănătății, concepte pragmatic-semiotice în artă, biosemiotica, spațiul urban, vorbire și discurs, publicitate și marketing, animale și peisaj în
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
film, text-sunet-imagine, alteritate și înțelegere în literatură, la hotarele semioticii, ritualuri, discursul politic. O sesiune de amploare, care a durat trei zile, a fost dedicată operei lui Peirce, în cadrul căreia o atenție specială a fost acordată abducției, artei și literaturii, logicii, eticii, jocurilor și virtualității, epistemologiei și cosmologiei, pentru a se încheia cu discutarea editării actuale a operei lui Peirce, sub forma "Writings of Charles Sanders Peirce", care recuperează o serie întreagă de scrieri absente din ediția anterioară, cunoscută sub titlul
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
prin care iluzia ți se strecoară în suflet și nu-l mai părăsește, pentru felul în care plictiseala este alungată de dozarea pe care vocea o dă misterului, suspansului, fricii, complicității cu un personaj sau altul, capacitatea de a urmări logica faptelor, lipsa tradițională a maimuțărelii și a prefacerii tonului în funcție de roluri, specifică atunci cînd este vorba de teatru pentru copii, radiofonic sau nu l-au cucerit definitiv pe fiul meu. Și pentru el a fost Moțu o călăuză. I-a
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
a fi slabi, și care mereu simt nevoia să-și întărească sentimentul onoarei. Chiril era unul dintre aceștia" (p. 100). Reta Mușon îi propune lui Chiril să fugă cu ea în America. Simpla ipoteză îl jignește. îl ajută să închipuie logica celor care l-au exclus din partid: fuga lui ar însemna că ei avuseseră dreptate când l-au exclus (p. 101). Sentimentul onoarei îi interzice o asemenea șansă, care l-ar compromite definitiv. Demnitatea compune mai departe motivația refuzului: "O
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
Petrescu este ceea ce aș numi omul în conflict cu lumea și cu sine; consemnînd, ca și în cazul lui Rebreanu, doar "întîmplările rele", jurnalul este un specific text de criză: suferințe, gînduri amarnice din care nu lipsește ideea sinuciderii ("soluția logică, nu sentimentală" a ieșirii din impas), crizele financiare și, mai ales, de orgoliu, preocuparea obsedantă pentru procurarea banilor necesari supraviețuirii ("Aceeași preocupare, de a găsi bani", notează autorul la 2-30 august 1931, iar, o lună mai tîrziu, "azi literalmente nu
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
buldozer înfuriat, dl. Scurtu i-a contestat și pe ceilalți istorici neconvenabili domniei sale, pentru că n-ar fi "adevărați specialiști în istoria contemporană a României, pentru că, printre altele, au avut preocupări legate și de alte epoci și probleme istorice." După această logică, mă întreb ce caută chiar dl. Scurtu în conducerea Institutului, de vreme ce domnia sa însuși s-a ilustrat cu lucrări ce se referă la momente mai îndepărtate din istorie, de la secolul al nouăsprezecelea cam până la al doilea război mondial?! A cere însă
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
prin norocul de a fi întâlnit devreme, la sfârșitul adolescenței - ca în mitul androginului - cealaltă jumătate a ființei. Faptul că, apoi, am făcut tot ce am putut pentru a păstra acest noroc mi se pare o atitudine firească, ținând de logică și de bun simț. Sunt conștientă - acum într-o măsură mult mai mare decât înainte de '89, când reacția empatică a cititorilor putea să mă iluzioneze - că toate aceste lucruri s-au întors, uneori violent, împotriva mea și au sfârșit prin
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
respectiva locuință. Sistemul este utilizat în acele cazuri în care nu există repartitoare individuale pentru apartamente. El este însă evitat de cele mai multe asociații de locatari din cauza costurilor impuse, care sunt mult mai mari decât într-un sistem cu repartitoare individuale. Logica pentru care acest sistem poate produce costuri ridicate este simplă: să presupunem că resursa despre care discutăm este apa potabilă și că în blocul respectiv, care are 60 de locatari, nu există repartitoare. Pentru fiecare metru cub consumat de locatarul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală va conduce în mod inevitabil la depășirea capacității de susținere a pășunii și menținerea consumului la nivelul de supraexploatare. În termenii lui Hardin, „în acest punct logica inerentă a bunurilor comune generează, neîndurător, tragedia [...]. Fiecare individ este prins într-un sistem care îl constrânge să își crească turma fără limite - într-o lume limitată” (Hardin, 1968, p. 1244). Exemplul pășunii lui Hardin este simplu de înțeles într-
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]